Amalfi, Ravello intr-o zi dar amintiri pentru o viata

TIPĂREȘTE

Iata-ne din nou pe soseaua Costierei Amalfitane, o zi perfecta pentru excursii, un soare cum doar pe tarmul marii se vede si se simte un peisaj de film, in drepta sub noi marea Tireniana albastra iar in stanga muntele cu versanti abrupti pe varful carora ultimele fuioare de nori se topesc in vaile cu gradini si plantatii de citrice. Flori de piatra agatate pe stanci, diferite specii de cactus, aloe vera, un colorit placut ochiului ne incanta calatoria. Bineinteles fara dese opriri nu se poate pentru o fotografie cu peisajul, copacul, varful muntelui, marea, floarea etc. Trecem pe langa un hotel-vila, Santa Caterina asezat pe o terasa panoramica naturala o constructie despre care citisem precum fiind unul dintre primele din Amalfi (hotelsantacaterina.it/en/history), gradinile si interiorul se pot vizita. De aici avem o prima vedere asupra localitatii asezata intr-un golf, cladirile fiind cocotate pe doi versanti ce intra in mare iar valea adanca dintre ele incepe cu portul continua cu centrul si se pierde undeva in munte.

Pe cea mai inalta culme troneaza o cetate cu turnurile crenelate; Torre dello Ziro dateaza din secolul XV fiind o fortareata precum celelalte asemenea ei insirate de-a lungul coastei. Intreband un localnic ne spune ca se poate ajunge pana acolo pe niste trepte si pe o carare de munte dar in aproximativ 2 ore sau de pe soseaua ce leaga Amalfi de Ravello pe un traseu turistic in mai putin de 20 minute.

Intrarea in Amalfi se face printr-un tunel deasupra acestuia fiind locuinte si ajungem intr-un sens giratoriu ne indreptam spre parcarea din port care se numeste precum aveam sa vedem in multe alte localitati: Marina Grande. Pret piperat 4€/h dar nu suntem zilnic in Amalfi iar parcarea ilegala este de evitat.

In fata portului o mica piata, in centrul acesteia imprejmuita de o fantana arteziana se afla statuia celui ce a inventat busola Flavio Gioia nume pe care il poarta si piata. Ne apropiem de intrarea in oras care se face prin Porta Marina ea insasi o capodopera pe peretele din stanga o fresca uriasa din ceramica ne prezinta harta din antichitate a bazinului Mediteranean.

Se stie probabil ca aceasta zona a luat fiinta prima republica marinara din cele patru: Venezia, Pisa si Genova si secole principala putere comerciala in primul rand datorita legaturii cu lumea araba imperiul Bizantin si Egiptul! Codul de reguli si legi marinare care s-a folosit sute de ani a fost redactat si pus in practica tot de amalfitani celebra "Tavolla Amalfitana" (informagiovani-italia.com ... he_marinare.htm) cu toate ca se crede ca a fost conceput tot in lumea araba.

Prima impresie: parca in fata noastra se asterne un oras din evul mediu doar personajele fac abstractie, culori vii un mozaic potpouri, magazine cu souveniruri, terase cu mesele asezate a la Italia, piete cu nelipsite fantani si ansamble statuare.

Cattedrale di Sant'Andrea/Duomo di Amalfi: Este prima constructie ce apare la intrare dinspre Porta Marina si una din cele mai importante opere de arta. Poarta numele patronului spiritual al localitatii apostolul Andrei a carui statuie o gasim si intr-o piazzeta de langa Dom. Sunt de fapt doua biserici unite printr-un coridor de coloane, o arhitectura deosebita, 62 de trepte urca pana la intrare o usa masiva de bronz adusa in secolul X de la Constantinopol inramata intr-un portal de marmura. Imaginea cu clopotnita domului este o imagine a orasului (Campanile) si este in intregime acoperit cu majolica dand un aspect oriental prin forma si culoare. Moastele Sfantul ui Andrei ocrotitorul calatorilor si marinarilor precum si a intregii coaste Amalfitane se afla in Krypta acestui locas de cult. Se spune ca sicriul cu corpul neisufletit a fost adus in timpul celei de-a patra cruciada din orient in Amalfi in anul 1208. Interiorul este luminos poate si datorita pavajului, culori deschise precum si tavanului cu fresce si multe insertii de aur precum am mai vazut in muzeul din Vatican! Un impresionant crucifix deasupra altarului ce se pare ca dateaza din secolul XIII modelat in totalitate din lemn precum si multe picturi infatisand scene din viata sfantului. Un obiectiv ce nu trebuie sub nici o forma ratat iar privelistea ce se desfasoara din turn deasupra caselor din Amalfi da o idee asupra labirintului dintre acestea.

O remarca as face aici cu privire la controversatul stil arhitectonic al multor constructi si anume, acoperisul arcuit specific tarilor islamice din nordul Africii este foarte prezent pe toata coasta si astazi nu se cunoaste exact provenienta acestuia mai ales ca acest stil maur este legat de constructii din interior neavand legatura cu marea dar imbinarea cu cultura romanica se pare ca a dat nastere la ceea ce vedem noi astazi in sudul Italiei.

Coborand treptele bisericii ne afundam in tumultoasa atmosfera a orasului strada principala ce duce dinspre mare si se pierde undeva in munte este inima vie a Amalfiului: cafenele cu terase, magazine in care se pot admira produse traditionale la loc de cinste fiind cele facute din citrice, sapunuri, parfumuri, produse alcoolice (limoncello) produse de cofetarie textile cu imprimeuri, etc. Multe fantani cu sculpturi dar de dimensiuni mici asortate cu locul cum altfel, langa una dintre acestea nu mai retin numele un text pe o fresca de majolica ne atrage atentia iar acest text spune totul: "Ziua in care Amalfitanii vor merge in Paradis v-a fi pentru ei o zi ca toate celelalte". Am fost intr-o zi de sfarsit de octombrie si imi dau seama ce inseamna sa vizitezi orasul in plin sezon unele pasaje sunt asa de inguste incat se circula in sir indian daca parasesti strada principala si incepe sa urci pe oricare dintre stadutele de pe versanti ajungi sa vezi un labirint printre case, restaurante de a dreptul fascinant acesta merge in zig zag oarecum paralel cu strada principala avand insa posibilitatea de a cobori prin mici arcade pe trepte spre aceasta.

Bineinteles o pauza pe artera principala se impune spectacolul strazii merita pe deplin o cafenea-gelateria cu terasa direct la strada preturi normale as spune: capucino - 3,5€, inghetata un glob la 2€ un paninni asortat 3-6€, o pizza mica 4€ iar cele normale de la 7€ in sus. Amalfi are o plaja publica fiind si o zi de duminica erau chiar multi oameni la mare majoritatea localnici, nisipul este destul de dur si are o culoare mai mult spre gri. Portul era destul de aglomerat de aici se pot face tururi pe toata coasta dar si pe insulele Capri, Ischia, Procida pretul fiind acelasi precum in Sorrento iar un tur de coasta se face cu 25€.

Dupa cateva ore bune petrecute in Amalfi urcam in masina si pornim spre urmatorul obiectiv fixat pentru acea zi, Ravello. Distanta este de doar 6km. pe sosea dar dureaza peste 20 minute. Un drum foarte abrupt dupa ce trecem de Torre delle Zirro (fortareata) drumul continua in jur de 2km pe un singur fir circulatia fiind reglata cu ajutorul unui semafor la care se asteapta in jur de 8 minute. Poduri suspendate deasupra vailor curbe "in ac de par" iar marea ce se vede in anumite ipostaze precum un lac glaciar intre munti.

Ravello. O imensa fresca lipita pe o stanca infatisand un dragon mitologic si pe care scrie cu caractere de mana, Ravello citta della musica ne intampina la intrare. Valea care coboara de aici spre mare se numeste de altfel Valea Dragonului.

Aceasta localitate este o adevarata nestemata a coastei Amalfitane, 350 de metri deasupra marii se ridica precum un cuib de vultur pe stanci. Frumusetea locului, harul si libertatea sa au inspirat de a lungul secolelor numerosi artisti, Bocaccio in Decameron il mentioneaza iar R. Wagner a fost un pasional locuitor aici a compus celebra Parsifal, iar cuvintele lui au ramas memorabile cand a vazt Ravello "Am intalnit raiul". Ce m-a fascinat in aceasta mica localitate? Luxul simplu si arhaic ce se vede la tot pasul, aristocratia ce emana un loc pe care e imposibil sa nu il indragesti. Ce ofera Ravello?

Palate si vile unele antice imprejmuite de minunate gradini in stil arabesc, plante si flori de o diversitate ce si-ar putea gasi usor locul in orice gradina botanica. liniste si o eleganta ce nu am intalnit-o altundeva. Ceea mai frumoasa panorama de pe intreaga coasta Amalfitana se realizeaza din gradinile vilei Rufolo construita in 1270 pe o stanca ce parca tasneste din versant. Intrarea se face printr-o poarta a anticei cetati. (villarufolo.it)

Domul asezat intr-o larga piata imprejmuita de pini poarta numele Sfantului Panteleon o constructie adepta a stilului romanic a carei culoare de un alb curat contrasteaza cu verdele din jurul ei.

Ne luam dupa un indicator pe care scrie Palatul Episcopal urcand o alee ingusta pavata si urcand mai multe trepte ajungem la acesta astazi este un luxos hotel de 5* atat interiorul (terasa, restaurantul) cat si gradina se pot vizita liber. Mai departe un numar impresionant de vile si palate mare parte fiind hoteluri toate de cinci stele: Carusso by Orient Expres, Palazzo Avino, Palumbo, Pallazo delle Marra construit in secolul XIII o parte al acestuia este deservit turistilor precum hotel, construit din piatra etc. Daca ajungeti aici nu ratati sub nici o forma o plimbare pe Via San Giovanni de Tore veti vedea si va veti simti precum in "Belle Epoque" Enumar aceste locatii pentru simplul motiv pentru ca sunt adevarate opere de arta sau muzee, pozele vor reflecta sper si ele acest lucru sau spre o mai buna edificare (hotelcaruso.com/web/orav/ ... uso_ravello.jsp) iar in prelungirea acestuia pe sub un portal antic (foto) se intra in gradina Belvedere unde am poposit mai bine de una ora. Aici este locul in care se desfasoara celebrul festival de muzica Richard Wagner pe o scena suspendata la cateva sute de metri deasupra marii (vezi film fond review). Gradina este superba arbusti indigeni sau ornamentali mai multe tipuri de citrice ce nici nu stiam ca exista, flori de un colorit superb, a fost o incantare mai ales pentru doamne care nu se mai puteau despartii de aceste minunatii. Un foisor cu o terasa de unde se vedea o buna parte din coasta localitati precum Minori, Maiori, Atrani se desluseau excelent din acest adevarat punct de observatie (foto). Totul in marmura alba ospatari eleganti parca ar fii tenori si un minunat pian alb intregeau tabloul acestei cafenele din gradina Belvedere.

De aici se poate cobori in Minori la nivelul marii pe un drum printre gradinile cu lamai doar in circa 20 minute dupa indicatorul traseului. Ce nu am reusit sa vedem cu parere de rau dar am avut o zii plina Vila Cimbrone (villacimbrone.com) care impreuna cu Vila Rufolo sunt cele mai vizitate atractii ale minunatului Ravello. Ce nu am vazut in Ravello, nici cel mai mic magazin sau patiserie etc, doar terase si restaurante de clasa superioara. Pretul parcarii era sa uit a fost cel mai piperat de pe intreaga coasta si anume 5€/h. Cunoscut este deasemenea faptul ca aici s-au filmat multe filme in special in anii 50-70. Sophia Loreen, B. Bardot. Liz Taylor, H. Bogart, Clark Gable, Maria Callas, Greta Garbo sau multe capete incoronate, industriasi sau scriitori precum Gorski, Ibsen sau revolutionarul Lenin un mare admirator al zonei.

Apusul de soare l-am petrecut in Minori la poalele muntelui pe care se gaseste Ravello la o terasa savurand un capuccino pe faleza marii. Minori este as spune identic cu Amalfi doar ca mult mai mic nu cred ca are un km. in lungime iar spre munte cateva sute de metri iar casele inghesuite ce sunt expuse pe versant sunt in culori mai vii. Este una dintre cele mai vechi asezari se pare ca a fost intemeiat in secolul VII, Ihr de etrusci si mai tarziu de romani ocupat o atractie este Villa Romana Marina din secolul I, care fiinteaza deasemenea precum muzeu...

Luminile se aprind peste coasta Amalfitana se face noapte, doar siluetele muntilor si marea luminata de luna mai se zaresc, un sectacol fascinant care aduce o stare de liniste si automultumire pretutindeni... Ne retragem spre hotel fiind convinsi ca astazi am vazut punctul culminant al Costierei Amalfitane dar la sfarsit a fost imposibil a ne decide care a fost ceea mai fascinanta zona si zi din cele sase petrecute aici, mai ales ca ziua urmatoare ne astepta maiestuoasa si enigmatica insula Capri asa cum o zaream din balconul camerei de hotel invaluita in ceata diminetii marine.

---

VIZUALIZĂRI: 8244 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI