Impresii de la Danny în 2013

TIPĂREȘTE

Am petrecut aici un sejur în perioada 10- 17 iunie 2013. Din păcate, cum am povestit și altora, cu mult sub asteptări. E adevărat, recunoc, nu ne-a obligat nimeni să mergem în Alykanas la acest hotel. L-am ales singuri. Mea culpa.

Alykanas nu este o stațiune propriu-zisă, ci o așezare, sa zic așa, în prelungirea stațiunii Alykes. Plaja este departe de hotel, indiferent pe unde o luați, pe scurtătură sau prin stațiune. Daca aveti copil/copii și bagajele aferente mersului la plajă și puteți, închiriați o mașinuță – vă veți deplasa mult mai ușor. Apa din mare este mică, mică până la glezne, de-abia la geamanduri trece puțin de mijloc. Dacă sunteți mai înalți de 160 cm, nu o să vă treacă de mijoc. Dacă vă chinuți puțin, o să puteți chiar să înotați. În câteva zile cu vânt au fost chiar și valuri. În rest, a fost ca un fel de baltă. Dar e foarte caldă, curată și albastră. Super.

Hotelul nu este nicidecum de trei stele, cel puțin nu în clădirea în care am am fost noi cazați (situată în dreapta intrării în resort). Este de maxim 2. Aici a fost cazat grupul de români. Englezii ocupau celelalte două corpuri, despre care am înțeles că erau renovate. Cică până la anul va fi renovat și cel unde am stat (circula un zvon printre turiști...) Spațiul dintre cele 3 clădiri e frumușel, curat, cu vegetație, pisici, leagăne pentru copii. Piscina – curată și încăpătoare, are și un pătrățel cu apă mică pentru copii, e ok. Aici chiar puteți să înotați.

Camera - simplă, cu două paturi simple, lipite pentru a forma unul dublu, iar alături un pătut pe rotite, gen de spital, pentru cea de-a treia persoană (probabil copilul). Desigur, copilul a dormit cu noi în pat, deoarece pătutul respectiv nu avea și saltea. Nici nu aș numi saltele acele kestii tari și vechi pe care am incercat să dormim și de pe care ne sculam cu dureri de spate, și nici perne - gogosoaiele tari si strâmbe pe care se presupunea că trebuia să punem capul. Camera e dotată cu o plită, frigider și un bufet (cu fierbător, vase, tacâmuri etc). Curățenia a lăsat mult de dorit. Am mai stat la trei stele și în Grecia și la noi pe litoral, în condiții de igienă muult mai bune. În afară de faptul că aranjau puțin așternuturile și luau gunoiul, altceva eu nu am observat. Praful de pe mobilier nu se ștergea (adică singur, trebuia să-l șteargă cineva...). În baie mai găseam fire de păr ale doamnelor care făceau, mă rog, ce făceau. Că veni vorba:

În baie: apa de la robinet țâșnea în toate direcțiile, spațiul amenajat pentru duș nu avea măcar o perdea de baie, și, ca să fie setul complet, nici scurgerea nu funcționa cum trebuie. În aceste condiții, în care baia era practic inundată după fiecare duș (căci, deh, așa e la mare, trebuie să te speli! Des!), am folosit prosoapele de baie pentru a absorbi apa de pe gresie. Hârtia igienică: am cumpărat de la minimarketul de vizavi, aparținând, și el, familiei de greci care dețin resortul. Ajungând aici, pot face câteva aprecieri (pentru cine e interesat și de PR): patronii mai în vârstă ai hotelului, Danni sau Dennis (numele anglicizat) și soția sa, sunt foarte ok și amabili, prietenoși cu toată lumea. Mi-au plăcut. Aceștia se ocupă de magazin, bine aprovizionat, slavă Domnului, cu siguranță veți avea de nevoie de ceva de acolo (apă, bere, sucuri etc). Fiul lor, Iannis, se ocupă de partea de bar (cel de la piscină) împreună cu soția sa, Ioana, de origine română. Din păcate, nu mă pot abține să spun, mă așteptam la puțin mai multă ospitalitate din partea lor, având în vedere că și persoanlul auxiliar este de origine română (domnul Constantin, alias Costas, și femeile de serviciu, toți bronzați de la atât soare). Nu voi insista cu detalii deoarece nu vreau să lezez pe nimeni. Dacă știți engleză, intrați pe TripAdvisor la secțiunea dedicată hotelului Danny – toate aprecierile sunt fantastic, the best, wonderful etc. Da, așa o fi, pentru englezi. Aceștia beneficiază de atenție suplimentară, mic dejun personalizat, camere mai bune etc. Fie plătesc mai mult decât noi (minus avion, care sigur e mai scump), fie nu sunt deloc pretențioși, fie ambele. Oricum, nu ne-ar fi deranjat deloc dacă auzeam și noi ceva de genul: Bine ați venit! , Aveți nevoie de ceva? , Vă stau la dispoziție! Aceste cuvinte erau adresate preponderent turiștilor englezi (Doamne ferește, nu am nimic cu ei! Erau chiar haioși, plini de tatuaje și rași în cap la 60 de ani! Bravo lor!). Când am sosit la hotel ni s-au dat cheile și ni s-a indicat direcția (pe scările alea!), când am cerut hârtie igienică ne-a fost adusă la bar și pusă pe masă, iar pentru apa din baie ni s-a indicat mopul de pe holul hotelului. Mai departe!

Micul dejun: ceai/cafea, o chiflă cu șuncă și cașcaval, o feliuță de brânză (așteptam o feta bună de capră, că e plină insula de capre, dar nu), un ou fiert/ochi, cremwurști, jumătate de piersică de compot, un cerculet de castravete, două feliuțe de roșii, gem și unt. Și un pahar de suc.

De două ori a trebuit să mâncăm la prânz (vedeti mai jos de ce) la barul de la piscină câte un gyros. Prima dată a fost foarte bun, a doua oară a fost foarte rău!

Seara grecească: organizată de familia de patroni într-o miercuri. Marți mai spre după amiază suntem abordați de dl. Constantin care ne invită să facem rezervare la seara grecească. 7 euro de persoană, mâncare la discreție și vinul din partea casei. După ce ne-am prins că nu prea avem cu ce ne umple timpul, dar și pentru că aproape toată lumea s-a înscris la eveniment, am plătit și noi (plus 3 euro jumate pt copil, reducere). Costas a încins grătarul, copănele și carne de porc, cartofi prăjiți, tsatsiki, salată, pâine, brânză și măsline, bune toate. Nu prea a fost, însă, la discreție, adică, după ce și-a pus toată lumea în farfurii, s-a terminat. Iar vinul a fost de casă, nu din partea casei, căci a costat 2 euro paharul. Ori s-a exprimat greșit, ori a greșit intenționat, nu contează, căci chiar ne-am distrat. Doi danstaori greci, un el și o ea, ne-au scos pe toți la țopăilă pe muzica tradițională. Frumos. Am mai participat la seri grecești și în alte vacanțe și parcă nu aș fi vrut să mai merg, dar aici chiar nu mi-a părut rău.

Câteva impresii la modul general: Tavernele din împrejurimi se deschid seara (5 jumate-6), cel puțin așa a fost în perioada aceasta. Poate iulie-august când e full season, or fi deschise toată ziua. Mâncarea – așa și așa, e făcută în general pe gustul englezilor, dar găsiți și taverne cu specific grecesc. Trebuie să întrebați de ele, dacă vă interesează, nu vă așezați oriunde. Aș fi preferat porții mai mici și mai ieftine, astfel încât să nu plătesc mâncarea lăsată în farfurie. Pe toți trei ne costa undeva la 30 și ceva de euro cu băutură cu tot. Majoritatea felurilor de mâncare sunt cu cartofi prăjiți (mulți, cam jumătate de porție), iar când am cerut altceva am primit orez fiert simplu. Cel mai bine e să vă luați pește și fructe de mare, dacă vă plac, nu o să vă pară rău. Bilă albă pentru berea Mythos la halbă congelată (halba nu berea) ! Deci cu masa de prânz (obligatorie din cauza copilului căruia îi e foame la ore fixe), ne-am descurcat la tavernele de pe plajă, mai ales în Alykes. O singură dată am găsit o supă caldă de casă (adică gătită, nu la plic) la o tavernă prin munți (mi se pare în Anafronitria) tot pentru copil.

Despre insulă s-au scris multe review-uri. Eu aș descri-o, pe scurt, ca un amestec de tradiționalism și modernism care dă spre kitsch. Însă, pentru croaziera la Blue Caves și Navaggio a meritat toată deplasarea. Asta mi-a plăcut cel mai mult sau mai bine zis doar asta mi-a plăcut.

Concluzie: Dacă vreti neapărat să mergeți în Zakynthos (cum am vrut noi) duceți-vă în Sud (Laganas și Keri) sau în Tsilivi. Măcar veți fi mai aproape de plajă și vă veți simți ca la Mamaia sau ceva de genul.

PS: Îmi pare rău de review-ul negativ. Îmi asum propriul subiectivism și îmi cer scuze față de cei cărora le-a plăcut. Credeți-mă, aș fi vrut să fie pozitiv! O să revin cu poze. Vacanță plăcută!

---

VIZUALIZĂRI: 2320 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI