Circuit Ungaria-Austria-Franta

TIPĂREȘTE

As vrea in primul rand sa multumesc tuturor celor care scriu impresii din calatorii. Mie imi sunt de foarte mare ajutor, motiv pentru care va impartasesc si eu din experienta mea. In octombrie 2018, am fost intr-un circuit Ungaria- Germania-Austria-Franta, excursie organizata de o agentie de turism. Mijloc de transport – autocarul, cazare 7 nopti, mic dejun inclus.

Acest gen de excursii sunt cumplit de obositoare, zilnic se parcurg 800-900 km, nu este timp pentru masa de pranz, se ajunge la cazare dupa 12 noptea, vizitele la obiectivele turistice sunt pe fuga, nu ai timp de cumparaturi. Totusi isi au farmecul lor si am observat ca sunt destui cei care le prefera. Eu am fost pentru prima data intr-un astfel de circuit si desi in a treia zi numaram zilele pana la intoarcere, la sfarsit mi-a parut rau ca s-a terminat.

Plecarea a fost la mijlocul lui octombrie, vremea a fost deosebit de calda, iar soarele ne-a insotit mereu. Am apreciat faptul ca agentia, care de obicei are autocare de 50 de locuri, acum a inchiriat un autocar de 45 locuri cu mai mult spatiu intre scaune, destul de comod pentru drumuri asa de lungi. Un gand bun pentru conducatorii auto, care au suportat pe toata lumea, nu au incurcat drumul, au avut rabdare cu ghizii locali, in special in turul Parisului, cand ghida locala “i-a invartit” vreo doua ore prin aglomeratia din centrul orasului. Draguta a fost si ghida agentiei, care a aflat cu doua zile inainte ca trebuie sa plece in acest circuit, dar a fost pregatita chiar si cu filme frantuzesti, gen seria “Jandarmul” pe care abia asteptam sa le revedem cand se lasa seara si noi mai aveam inca 4-5 ore de mers.

Prima zi Bucuresti – Arad – Gyor (940km) Am plecat fara probleme dimineata in jurul orei 6 si am ajuns la Gyor pe la ora 21. S-a circulat destul de bine, ceva blocaje au fost doar intre Deva si Arad. Opriri au fost la 3 ore. A fost o oprire pentru masa de pranz, la Cisnadioara, la un “restaurant”. Mancare ieftina si proasta, curatenie nu prea. De evitat. La granita am trecut foarte repede si apoi ne-am continuat drumul spre Gyor. Am fost cazati la hotelul Raba ***.

Gyor este un oras micut, frumos si curat, strabatut de raul Raba. Ne-am plimbat seara prin centrul istoric al orasului, am admirat cladirile vechi, curate, statuile pe care le intalnesti la tot pasul, podul de peste raul Raba. Destul de pustiu orasul, avand in vedere ca nu era prea tarziu. La ora cand am ajuns era inchis peste tot, cu exceptia catorva restaurante si terase. Dimineata am plecat la ora 8.30. Magazinele si casele de schimb se deschid la ora 9, deci nu am putut face decat o plimbare de dimineata, pentru cateva poze la lumina zilei.

Hotelul Raba este situat in centrul orasului Gyor, foarte aproape de monumentele istorice, strazile pietonale, terasele din Piata Szechenyi. Hotelul oferta servicii de sauna, solar, sala fitness etc., servicii de care bineinteles ca noi nu am putut beneficia datorita timpului scurt de cazare. Lifturile merg bine si sunt suficiente chiar pentru un grup mare de turisti. La receptie personalul a fost operativ si nu a durat mult pana s-au dat cheile. Camerele sunt spatioase, inalte si destul de elegante. Se intra mai intai intr-un “hol” mobilat cu canapea, doua fotolii, masuta, televizor, frigider, iar apoi in dormitorul propriu-zis, unde am avut un pat mare, alt televizor, masute, dulap etc. Baia curata si spatioasa. Consumabilele sunt la “dozator”. Micul dejun – variat si suficient. Gasesti tot ce vrei – mezeluri, branzeturi, carnati, carne, fructe, iaurturi, gemuri, patiserie, chiar si inghetata. Singurul lucru care m-a deranjat a fost mirosul de fum de tigara, care este impregnat in pereti si in mobile din camera. Nu stiu daca acum se mai poate fuma in camera, dar cu siguranta ani de zile s-a fumat si se simte. Avand in vedere pozitia hotelului sigur este zgomot, daca este fereastra deschisa. La plecare nu ni s-a cerut taxa de statiune. Recomand acest hotel datorita pozitiei, a ambiantei si a micului dejun.

A doua zi – Gyor - Viena – Nurnberg (800km). Dupa ce am intrat in Ungaria nu s-a mai pus problema granitelor si a controlului vamal. S-a circulat destul de bine, fara blocaje in trafic.

Din Austria, peisajele se schimba, culorile toamnei imbraca dealurile si padurile, asteptam sa vedem vacuta Milka sau marmotele care imbraca ciocolata in staniol. Foarte frumos. Pentru aceste peisaje merita sa mergi cu autocarul – din avion nu vezi asa ceva, autoturismele sunt mai joase plus ca trebuie conduse.

Am facut o oprire de doua ore la Viena. Am platit 150Euro taxa ghidului local, suma care s-a impartit, revenind 3,5 Euro/persoana. Am facut cu autocarul turul Ringului Vienez, apoi pietonal am vizitat curtea interioara a Palatului Hofburg, str Graben pana la coloana Ciumei. Desi am avut ceva timp de cumparaturi (cam jumatate de ora!), din zona nu am putut cumpara decat niste bomboane Mozart.

Seara pe la ora 21 am ajuns la Nurnberg. Am facut o plimbare pietonala in centrul istoric la Schoner Brunnen (Fantana Frumoasa), am vazut bisericile Sf Sebald si Frauenkirche. Bineinteles ca toate magazinele erau inchise. Nu pot sa spun ca am ramas cu cine stie ce amintiri, avand in vedere ora inaintata si oboseala acumulata. Cazarea a fost la Hotel Best Western ***.

Hotel Best Western***, este aproape de autostrada A73, pe o strada laterala. Repartizarea pe camere s-a facut repede. Camere curate dotate cu tv si frigider. In baie gasesti cu un cosulet cu sapun, sampon, gel de dus tot ce iti trebuie. Are o cadita de dus incapatoare. In camera am gasit doua sticle de 0,5 de apa, pliculete cu ceai si cu ness, o cana pentru fiert apa. Micul dejun consistent si variat este servit intr-o sala mare si curata. Personalul este prezent mereu, se strange vesela murdara si se curata masa dupa fiecare client, astfel incat chiar daca este aglomeratie, gasesti mereu loc la masa. Nu s-a cerut taxa de statiune. Dimineata am vazut vis-a-vis de hotel o patiserie, care era deschisa si de unde am putut cumpara cate ceva de mancare pentru drum.

A treia zi – Nurnberg – Valea Rinului – Luxembourg – Paris (800 km). O zi frumoasa cu amintiri minunate. Am plecat dimineata la ora 8. La sugestia noastra s-a facut o oprire la un Lidl, de unde am putut cumpara apa, fructe, cate ceva de mancare. Deoarece in fiecare zi opririle nu se puteau face decat la benzinarii pentru cel mult 20 minute, iar noaptea cand ajungeam nu mai gaseam unde sa mancam, o astfel de oprire a fost necesara. Din pacate a fost singura pe tot sejurul, din cauza lipsei de timp. Cu astfel de opriri se pierde cel putin o ora, timp pretios in zile atat de aglomerate. Am intrat apoi pe Valea Rinului, unde am fost cuceriti de frumusetea peisajelor. Fiind o zi insorita si calda am admirat culturile de vita de vie si castelele (pe care le-am vazut de departe), dar am ramas impresionati de numarul lor. Am facut o oprire la stanca Lorelai si apoi ne-am continuat drumul.

Pe autostrazile din Germania s-a circulat mai greu, deoarece se lucra in mai multe locuri plus ca autocarul a fost oprit de politie pentru verificari. Nu au verificat decat actele soferilor, dar am mai pierdut jumatate de ora.

Dupa amiaza am ajuns la Luxemburg. Am vizitat catedrala Notre Dame si zona din jurul ei, oprire - o ora. Apoi am continuat drumul spre Franta. Am ajuns la cazare Hotel Campanile Saint Denis *** dupa miezul noptii.

Hotel Campanile Saint Denis *** nu este in Paris ci in Saint Denis, pe malul Senei. Repartizarea pe camere s-a facut repede, doar ca hotelul are un singur lift care se blocheaza la etajul doi, asa ca am pierdut destul timp pana am reusit sa ajungem in camere. Camerele sunt micute, dar este loc sa te misti. Patul este dublu, distanta de la perete la pat, intr-una din parti este cam de 15 cm. Mai gasesti in camera o masa si un dulap. Baia are cada, obiecte sanitare destul de vechi, cu crapaturi, un uscator de par care nu functiona, consumabile – doar hartie igienica. Am atat doua zile si am vazut ca zilnic trece cineva sa ridice gunoiul si sa schimbe prosoapele murdare, dar curatenia lasa de dorit. Micul dejun stil frantuzesc - o tava cu felii de cascaval subtiri, una cu felii de sunca subtiri, toate aranjate cat mai rasfirat, pachetele mici cu unt President, cutiute cu miere si cu Nutella, borcane cu gemuri, iaurt, bucati de bagheta, doua tavi cu croissant, pliculete de ceai, cafea, suc de fructe, un castron cu salata de fructe, cereale si cam atat. Trebuie sa mentionez si momentul penibil, cand un chelner a atras atentia ca portiile «sunt pentru tot grupul » nu doar pentru unii. Sunt persoane care vin cu doua sacose la masa, isi umplu farfuriile cu tot ce gasesc si apoi rastoarna farfuriile in sacose. Si nu o farfuri ci vreo patru. Deobicei sunt primii la masa si pleca ultimii, in tot timpul mancand pe rupte. Se uita tot timpul stanga dreapta, au impresia ca nu-i vede nimeni, dar toata lumea ii stie. Daca la hotelurile unde masa este imbelsugata, astfel de practica este doar penibila, la hotelurile cu cantitati limitate de mancare este o problema.

Revenind la hotel este situat intr-o zona unde trebuie evitate plimbarile seara. Am inteles ca seara se incuie si usile de la intrare. Eu m-am plimbat in zona ziua, era duminica, nu prea erau oameni pe strada, iar cei pe care i-am intalnit erau oameni de culoare sau asiatici. Singura problema am avut-o cu un pusti obraznic, insotit de doua femei cu fuste lungi si colorate (vorbitoare de limba romana).

Cam la 10 minute de mers pe jos sau doua statii de autobuz, este statia de metrou spre Paris. Langa metrou sunt mai multe magazine. Am intrat intr-un magazin alimentar, de unde am cumparat doar apa deoarece pe un raft am vazut dormind o pisica mare si grasuta. Langa, este o patiserie, de unde am cumparat doua prajituri. Deoarece eu nu vorbesc franceza, iar engleza nu vorbesc ei, a trebuit sa arat ce prajitura vreau. Am vazut in vitrina «frigorifica» albine si ceva muste.

Taxa de statiune 1,5 Euro/persoane/zi

A patra zi – plecarea a fost la 9.30 spre Versailles, intr-o zi de sambata, octombrie, 27 grade C. Daca am scapat de drumurile lungi cu autocarul, am dat de cozi interminabile.

Am ajuns in jurul ore 10 la Versailles. Timpul pentru vizita – 4 ore. Parcarea de autocare era plina, iar coada la intrare in palat era serpuita de trei ori. Am stat la o codita la bilete, am fost sfatuiti sa luam bilete de 27 de Euro, deoarece cu acestea aveai acces peste tot. Am intrat sa vizitam gradinile, mai mult aleea principala, pana la Fantana lui Apollo apoi am vizitat micul Trianon. In octombrie flori nu prea sunt. Fuga apoi la coada la castel. Dupa mai bine de jumatate de ora de stat la coada (care nu se mai termina), la ora 13.30, dupa nenumarate alergaturi ale ghidei, implorari etc am reusit sa intram in palat (inaintea celorlalti), pentru o vizita de jumatate de ora.

A fost totul intr-o mare fuga, pot spune ca ne-am facut o ideea despre acest palat, nu ca am vizitat Versailles cu adevarat. Tot in fuga am vizitat si muzeul cu trasuri de vis-a-vis de palat (intrare gratuita).

Am plecat apoi la intalnirea cu ghida din Paris, plata ghidei pt ziua de sambata a fost facuta de agentie. Cu doamna ghid – o adevarata profesionista, am facut cu tur cu autocarul prin Paris si ne-a arata obiectivele principale. Am mers si in croaziera pe Sena (15 euro biletul). Si aici sunt cozi mari la imbarcare, dar merita.

E impresionant Parisul, dar extrem de aglomerat. Peste tot sunt cozi serpuite.

Mergand pe bulevarde, eu chiar am avut impresia ca Bucurestiul este micul Paris. Ne-a arata si ghida constructii asemanatoare, ne-a povestit de arhitecti care au lucrari in ambele orase. Dupa parerea mea o mare deosebire este ca la Paris toate cladirile sunt curate, vopsite, reparate pe cand in Bucuresti chiar si pe marile bulevarde vezi o multime de cladiri murdare, innegrite, jupuite etc. Nu mai vorbesc de statui. Nu sunt fan statui aurite, ca la Paris, dar macar sa fie curate.

A cincea zi – program de voie sau program cu ghid in Paris. Cei care au vrut, au plecat insotiti de ghida noastra au luat metroul din Saint Denise si s-au intalnit cu ghida franceza la catedrala Sacre Cœur. S-a vizitat catedrala, turnul Montparnase (20 Euro biletul), Notre Dames, cartierul Montmartre. Ghida franceza a costa 15 Euro/persoana si a insotit grupul intreaga zi. Ii spun ghida franceza, dar este romanca plecata in Franta de 30 de ani, este istoric si are un adevarat talent pentru profesia de ghid.

A sasea zi Paris – Reims – Strasbourg – Munchen (850 km). Plecare la ora 8. Iesirea din Saint Denise foarte aglomerata. Desi autostrada are 4 benzi pe sens, se circula foarte greu.

Am oprit mai intai la Reims unde am vizitat catedrala Notre Dame din Reims. Impunatoare catedralele acestea, dar cred ca pe vremea cand nu erau luminate electric erau sinistre.

Dupa alti 350km parcursi, am ajuns la Strasbourg. Am facut poze in fata Parlamentului European, iar apoi am facut o plimbare pietonala in cartierul Mica Franta, pana la catedrala care alta decat Notre-Dame? , pe care am vazut-o doar din exterior.

Dupa ce am parasit Strasbourg am intrat in Germania si ne-am indreptat spre Munchen, unde am ajuns la ora 1 dimineata. Cazare la Hampton Inn***.

Hotel Hampton Inn*** este elegant si foarte curat. Cazare greoaie. Chiar daca am ajuns la ora 1 noaptea, am fost pusi sa completam niste formulare cu ceva date personale, a durat cel putin o ora pana am primit cartele de acces. Camerele sunt dotate cu uscator de par, pe care nu l-am gasit decat dimineata deoarece era pus intr-un saculet in dulap, fier de calcat, masa de calcat, ai cana pt apa fiarta, pliculete cu ceai si ness. Nu este frigider. Baia este moderna, fara cada sau cadita. Este doar un paravan din sticla, elegant dar cam ingust. Sunt dozatoarele cu sapun lichid, sampon, crema de corp, gel de dus, toate « Spa Therapy » de la Marea Moarta. Un adevarat rasfat. Noi am avut o camera la parter, spre spatele hotelului. Pe geam am vazut linii de cale ferata si trenuri trecand. De oboseala, in putinele ore de somn nu am auzit nimic, dar sigur nu poti sta cu geamul deschis.

Micul dejun consistent, din belsug, cu tot ce vrei. Foarte bun.

Nu s-a cerut taxa de statiune.

A saptea zi – Munchen – Salzburg - Budapesta (700km). Am plecat la ora 10.30. Orele de plecare, in fiecare zi, au fost stabilite in functie de timpul necesar de oprire al autocarului. Plecarea fiind mai tarziu am avut timp sa facem o vizita la un magazin alimentar din apropierea hotelului.

In Munchen am facut o vizita de jumatate de ora in centrul orasului, in Marienplatz, am vazut coloana Mariei si cladirea primariei.

Daca in Franta, de pe autostrada se vad campuri cultivate, campie plata, cand ne-am apropiat de Austria peisajele s-au schimbat. Se vad dealuri inverzite cu palcuri de copaci in toate culorile toamnei, sate cochete, lacuri minunate, iar in departare muntii. Peisaje deosebit de frumoase. Totul arata ingrijit si curat.

In jurul pranzului am ajuns la Salzburg. Alergatura de grup pana la gradinile Mirabell iar apoi vizita in zona centrala, unde am cautat casa Mozart, nu stiu daca am gasit ce cautam fiindca acolo totul este Mozart. Oricum nu am avut timp sa vizitam muzeul, asa ca ne-am invartit pe strazi aglomerate pline de magazine si cladiri istorice. Chiar daca am trecut pe langa multe magazine, nu am avut timp de cumparaturi. Am intrat intr-un magazin cu podoabe de Craciun, multe dintre ele facute din oua de polistiren vopsite, colorate, decorate tot felul, dar in jur de 9 euro/buc.

Din Salzburg ne-a asteptat un drum de 6 ore pana la Budapesta, unde am ajuns dupa ora 1 noaptea bineinteles. Cazare la hotel Millenium***, hotel cunoscut de majoritatea celor care tranziteaza Ungaria. Am fi vrut sa facem si o croaziera pe Dunare, dar nu s-a mai putut, avand in vedere ora inaintata.

Hotelul Millenium*** daca comparam cele trei stele ale lui cu trei stele din Germania si Austria, atunci il lasam doar cu doua. Cladirea este veche, mobilierul la fel. Baie necesita renovari. Cadita de dus avea cabina dar usile se inchid destul de greu, lavoar si bazinul de WC ar trebui inlocuite. Consumabile doar un dozator de sapun lichid. Si la curatenie ar trebui insistat. Camera care am avut-o era la strada principala, zgomotul fiind pe masura. Micul dejun bun, cu de toate, din belsug.

Hotelul este aglomerat, este multa lume la masa, dar mesele se curata prompt, mancare se aduce mereu, deci nu ramane nimeni nemancat, chiar daca turistii «strangatori» sunt la post si-si burdusesc sacosele cu de toate. Daca la inceputul sejurului, le gaseam o scuza gandindu-ma ca poate le este teama ca peste zi nu au de unde sa-si cumpere de mancare, inainte de plecare acasa sa-ti umpli gentile cu provizii este prea mult. Am aflat apoi ca unii avea o geanta si cu hartie igienica si alte consumabile colectionate. E treaba fiecaruia cum se comporta, dar cand esti intr-un grup si cand toata lumea vede ca sunt cativa romani care «sterpelesc» mancare, nu e deloc placut.

A opta zi – Budapesta – Bucuresti (895km) distantele pe care le-am specificat sunt informative si sunt preluate din programul prezentat de agentie.

Am plecat de la hotel in jurul orei noua, ne-am intalnit cu ghidul local (3 Euro/persoana), care ne-a condus intr-o plimbare de doua ore prin Budapesta cu autocarul si cu opriri pietonale in Piata Eroilor si la Castelul Regal.

In jurul orei 12.30 am plecat spre Romania. Am oprit in Ungaria la un restaurant pe autostrada, nu stiu cum se numeste dar arata foarte bine si se poate plati si in Euro. Am mancat un gulas foarte bun. Servirea a fost prompta. In mai putin de o ora au servit un grup de 40 de oameni. Am avut timp sa mancam bine si fara graba. Patru portii de gulas si trei beri au costat 51 de euro. Intrarea la baie se plateste separat 0,5 Euro.

La vama nu era coada, am trecut in 10 minute, iar la ora 16 intram in Romania. Prima oprire a fost la o benzinarie, unde scria mare «toaleta nu se plateste», ca mai peste tot la noi. Nu stiu daca este bine. La « ei» platesti, dar si conditiile sunt foarte bune – curat, consumabile, cabine suficiente. La noi, cate o cabina, curatenie mai rar, sapun nu prea este etc.

A trebuit sa intram in Arad, sa coboare niste colegi de drum. Am vazut un oras care daca ar fi ingrijit, ar avea cladirile curate si reparate ar putea concura cu orase din vest. Are gara foarte frumoasa, cladiri istorice, linia de tramvai la fel ca cea pe care am vazut-o in Strasburg (printre copaci si spatiu verde), doar ca pe total pare un oras trist si lasat cumva la voia intamplarii. Poate este o imagine gresita, dar asa mi s-a parut.

S-a circulat destul de bine. Am ajuns in Bucuresti la ora 2 dimineata.

Cateva sfaturi:

- nu carati multe bagaje. Mai bine un singur bagaj mai mare, dar pe care sa-l puteti cara, decat mai multe “papornite” dupa care sa tot rascoliti prin cala autocarului sau de care sa aiba toata lumea grija sa nu puna ceva deasupra, sa nu se rastoarne etc

- daca va luati mancare mai multa, tineti cont ca nu toate camerele de hotel au frigider. Am avut colegi de excursie care au venit cu lada frigorifica. Tineti cont ca de multe ori ajungeti noaptea si nu gasiti de unde sa cumparati ceva de mancare.

- nu uitati ca mersul la toaleta se plateste. In Ungaria si Austria 0,5 Euro, iar in Germania 0,7 Euro. Plata se face la un automat care da restul, dar nu “inghite” decat fise. Incercati sa aveti suficient marunt ca sa nu mai pierdeti timpul cu schimbatul. Plata se face chiar daca locatia este un restaurant unde iei masa.

- am specificat de fiecare data cand am avut ceva timp de mers la magazine, in rest doar in fuga mare in drum spre obiective, daca putem cumpara un magnet sau o ciocolata. Nu este genul de excursie din care sa te intorci cu suveniruri, cumparaturi etc

Merg de multi ani cu aceasta agentie, si mereu la sfarsitul excursiei completam cate un formular cu impresii. Desi parerea multora este ca aceste formulare sunt doar «formalitati», am constat ca se tine cont de observatiile turistilor. Pentru acest circuit care a fost de 8 zile, majoritatea turistilor au insistat pe faptul ca este extrem de obositor si ar trebui marit numarul de zile. Pentru 2019, am vazut ca acelasi traseu se face in 10 zile, iar pretul nu este cu mult mai mare.

Sper sa fie de folos informatiile. Am insistat pe modul de organizare al circuitului, deoarece nu este usor si trebuie sa stii cam ce te asteapta. Daca te bucuri de ceea ce vezi si esti mai rezistent la oboseala, e perfect.

---

VIZUALIZĂRI: 2044 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI