Côté Vignes - vraiment, une petite maison de poupées

@arcrom:

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

=====

Mutat în rubrica "Cote Vignes [Marlenheim], STRASBOURG" (nou-creată pe sait)

@webmaster87: da, adresa este intr-adevar Rue de la Guadelupe, dar marind harta, pozitionarea este putin cam in mijlocul cvartalului, ceea ce poate fi confuz. As sugera deplasarea locatiei putin mai sus, astfel incat sa apara chiar pe Rue de la Guadelupe. Multumesc!

@arcrom: marcatorul nostru este fix pe stradă în fața locației. Ce apare în ''grădină'' este marcajul de la Gmaps. Le-am făcut report pentru poziționare, teoretic o să modifice.

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut” (interes crescut din pdv al politicii saitului!)

— e fie (1) dintr-o destinaţie apreciată ca „inedită”, fie (2) despre un obiectiv/destinație la care, la momentul publicării, nu existau impresii recente.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

@arcrom:

Superbă cazare și foarte frumos povestit, felicitări!

@elviramvio: Multumesc pentru apreciere. Incerc sa ma concentrez sa scriu cat mai detaliat, dar din pacate raceala si temperatura imi dau de furca. Constat dupa ce postez ca mai era mult de spus. Oricum, stilul meu de obicei e glumet, de data asta insa mi-e destul de greu sa fiu glumeata. Poate in urmatoarele postari ma voi simti mai bine si voi reveni la stilul personal.

@webmaster26: Multumesc! Am constatat de altfel ca si propria lor localizare este tot asa facuta. Oricum daca ai adresa si GPSul de duce pana pe acea strada, in rest este usor. Pe mine Waze-ul m-a ajutat mult in localizarea proprietatilor.

@arcrom: Foarte frumoasă "căsuţă alsaciană" aţi gasit voi pentru două nopţi.

Nici măcar nu se vede căsuţa la intare, de bogăţia de flori.

Cum eu cunosc "căsuţa voastră" îmi dau seama cât de atentă eşti la detalii.

Copacul acela în interiorul casei... decoraţiunile interioare, baia... totul este frumos aranjat. Apropo de baie, la fel avem şi noi cabina de duş... lipsesc florile aşezate în baie... , nici nu aş avea unde să le pun, aşa este de mică baia.

Dulceaţă de lapte???

Sănătate multă şi încet, încet ne scrii despre vacanţă mai departe.

@ANILU: Multumesc pentru comentarii. Da, dulceata de lapte este o chestie care seamana cu serbetul din copilaria noastra (sau cel putin a mea, ca tu esti mult mai tanara!), si are un gust fantastic de caramel. Dupa ce am facut deja reteta traditionala pe care mi-a dat-o Veronique, voi experiementa sa vad daca pot sa o fac nu numai cu vanilie (teci de vanilie, nu chimicale), dar si cu rom sau alte arome. cand ne vedem data viitoare, poate la intalnirea anuala AFA, iti aduc un borcanel (sa nu ma lasi sa uit )

@arcrom:

Să știi că impresia ta privind „răceala” austriecilor și „căldura” cu care ați fost primiți în Alsacia este pur și simplu subiectivă. De exemplu, acum doi ani, la pensiunea din Tirol unde am stat, proprietara s-a purtat impecabil cu noi (asta probabil și pentru că „o rup” puțin pe nemțește, iar ea nu avea habar de altă limbă. În ziua plecării, era ziua de Sfânta Maria și i-am spus că pe sora mea, care ne însoțea, o cheamă Mariana. A dat fuga în grădină și a tăiat câțiva trandafiri superbi, pe care i-a dat. Și ne-a dat și prăjituri. În schimb, eu, francofon și, cândva, francofil convins, am avut câteva experiențe neplăcute prin țara „soră” mai mare.

Adevărul este că, din cauza comportării unor compatrioți aflați pe meleaguri străine, majoritatea celor de pe-acolo îi privesc pe români cu circumspecție (în cel mai bun caz). Un prieten a fost angajat de o firmă importanță, în Paris. Și-a căutat un apartament de închiriat vreo jumătate de an, pentru că toți, cum aflau că e român, îl refuzau „politicos”.

Așa și cu gazda de la Côté Vignes: s-a purtat frumos, adică normal, din două motive: primul este că vă luase deja banii; al doilea, pentru că îi vorbeai limba.

Și așa am ajuns la al doilea motiv al ecoului de față: știu că suntem pe poziții diferite, dar eu nu sunt deloc de acord să plătesc în avans o rezervare, numai pentru că patronul nu are încredere în, sau nu știe cum funcționează chestia cu blocarea banilor pe card. În realitate, este o chestie sigură pentru proprietar, așa că nu poate invoca motive de genul: vreau să mă asigur că nu rămân cu camera goală. La urma urmei și turistul are nevoie de garanții. Ce garanție are dacă plătește un avans și, odată ajuns la cazare, proprietarul îi dă cu flit și-i spune că nu a primit nimic și camera a fost dată altcuiva? Evident, am exagerat puțin, asta nu prea se întâmplă în vest, dar chestii de overbooking se întâmplă destul de frecvent prin zone mai „balcanice”. Saitul AFA e plin de astfel de exemple.

Așa că, eu nu folosesc niciodată această metodă de rezervare cu plata unui avans. Nu văd sensul acestui avans, dacă eu garantez cu cardul. Iar dacă proprietarul nu are un astfel de sistem, asta e din secolul trecut și nu merită să mă încurc. De aceea am peste 100 de rezervări pe booking.com, plus altele pe accorhotels și agoda, toate făcute fără niciun avans, în toată Europa, din inima Ucrainei, până în extrema vestică a continentului. Au existat vreo două-trei cazuri când mi s-a cerut un avans, caz în care am anulat imediat rezervarea și am căutat alta. Am găsit întotdeauna varianta dorită și sfătuiasc cu orice ocazie pe alții să facă la fel. E mai sigur!

În cazul particular al tău, ca posesoare de pensiune, soluția e simplă, chiar când dai de „românași șmecheri”: dacă nu vrei să te trezești cu camerele goale, turistul garantează cu cardul și pui o dată de extragere a sumei de pe card mai devreme cu câteva zile, maxim o săptămână înainte de data efectivă a sosirii acestuia. Așa, el știe de la bun început care sunt condițiile și, dacă nu-i convin, nu poate să te încurce. În același timp. are și el siguranța că rezervarea este sigură.

OK, mă opresc aici, că m-am cam întins la vorbă. Aștept continuarea...

@Costi: Inainte de a veni continuarea care este deja scrisa si asteapta validarea (vezi impresii), as vrea sa le luam pe rand:

1. Problema austriecilor/strainilor: Nu sunt genul sa fiu obsedata ca sunt persecutata in vest pentru ca sunt romanca, iar cei care sustin ca nu au fost angajati sau ca au fost concediati pentru ca sunt romani, cu certitudine ascund adevaratul motiv pentru care nu au fost angajati/au fost concediati. Nici eu in cei 24 ani de cand lucrez in sau pentru firme straine, nici fiul meu care traieste de 24 ani in Anglia, nici prietenii mei nu au avut niciodata astfel de probleme. Si totusi in Austria am avut de doua ori certitudinea ca sunt tratata cu lipsa de respect.

Am sa-ti spun pe scurt cele doua situatii ca sa-ti faci singur o idee. Deu le povestesc anecdotic, asa cum prefer sa mi le amintesc, dar te asigur ca la acel moment numai o placere nu a fost.

Prima poveste este de la inceputul anilor '90 cand inca mai lucram in invatamant si faceam voluntariat pentru o fundatie americana. Impreuna cu o americanca am plecat in Germania sa aducem ajutoare umanitare de la bazele americane care se inchideau. Am stat la o familie mixta germano-americana care a fost foarte draguta. Cand am plecat cu doua camioane si doua masini mici din Germania, nemtoaica ne-a dat telefonul surorii ei casatorita cu un austriac, stabilita la Viena (just in case!). La 100 km de Viena masina Deanei s-a stricat si a trebuit sa o sunam pe respectiva sa ne ajute. Era asistenta medicala, intra in tura de noapte, dar ne-a spus ca sotul ei ne asteapta. Am estimat ca ajungem in jur de 10 seara.

Pana am mutat lucrurile dintr-o masina in alta ca sa nu lasam masina stricata incarcata pe autostrada, pana am gasit adresa s-a facut 11. Deana a sunat la usa, si-a sunat, si-a sunat, n-a raspuns nimeni (desi in casa era lumina). Eu, romanca, obisnuita cu greul, m-am amuzat si i-am spus Deanei ca nu-i nici o problema daca dormim in masina. Ea a turbat pur si simplu.

Dimineata la 6 era din nou la usa lor. Respectivul, proaspat barbierit, a raspuns de la primul clopotel si a spus senin ca daca n-am ajuns la 10 cum am stabilit, el s-a dus la culcare. Perfect, s-au lamurit lucrurile, a venit si sotia lui, Deana si ea au plecat sa faca rost de un mecanic, iar eu am ramas cu austriacul acasa sa sun la consulat pentru ca nu aveam decat viza de tranzit si in mod evident nu mai puteam sa ies din Austria in 24 h.

Toata ziua austriacul nu m-a intrebat nimic, iar eu muream de foame si ma uitam in nestire la un canal austriac de stiri, La 5 p.m., austriacul a intrat in living si m-a intrebat daca beau un whisky. I-am raspuns ca ii multumesc, dar nu obisnuiesc sa beau pe burta goala. Cred ca a priceput, dar s-a facut incontinuare ca "ploua pe Stefan cel Mare".

Al doilea exemplu, intr-un septembrie, intorcandu-ne din Italia am decis sa o luam mai "langsam" si sa facem o escala in Klagenfurt in loc sa fortam sa ajungem in tara. Am facut rezervare si ne-am prezentat la pensiune. Era deja low season si pensiunea era aproape goala. Cu toate astea, dupa check in, austriacul ne-a traversat tot restaurantul, ne-a scos pe o usa laterala si ne-a condus catre o "debara", pe o scara prin spatele cladirii.

Trebuie sa spun ca atat in poze cat si in realitate pensiunea era superba, tipic austriaca. Dar camera noastra era mica, umeda, rece si cu miros de mucegai. Ne-a asigurat ca va da drumul la caldura si intr-o ora va fi cald. Fiind o cazare de tranzit, am "inghitit-o".

Am plecat in oras, am stat la un restaurant cel putin doua ore si am mancat pe saturate (in jur de 48 Euro). Cand am venit era la fel de frig si bezna. Am decis sa plecam pentru ca observasem ca sunt multe hoteluri si pensiuni cu camere libere. Cand am ajuns la hotel am constatat ca de pe card imi fusese retrasa contravaloarea cazarii cu mentiunea ca nu ne-am prezentat la cazare.

A urmat un schimb de emailuri intre mine si booking, intre booking si austriac, iar acesta in scris a sustinut ca nu din cauza mucegaiului mirosea camera urat ci "din cauza conservei de fasole pe care au mancat-o romanii". A trebuit sa trimit booking copie dupa chitanta de la restaurant si sa-i intreb cat de plauzibil li se pare ca doi oameni care tocmai au mancat de 48 Euro la un restaurant sa se intoarca la cazare si sa desfaca o cutie de conserva. Sunt subiectiva?

2. Problema avansului: Eu de regula nu cer avans si pana in vara asta nu am pus nici conditie de rezervare cu cardul. Am avut nenumarate situatii in care fie ca au anulat chiar si cu cateva ore inainte, fie ca nu au venit pur si simplu, astfel ca in perioade de varf in care nu faceam fata solicitarilor eu am ramas cu unitati de cazare libere.

Perfect, ai dreptate am impus conditia de plata cu cardul. Si ce pot sa fac daca nu vine, sa-i opresc contravaloarea unei nopti. Ia gandeste-te ca iti face o rezervare pentru revelion, trei-patru zile de cazare plus masa festiva, plus alte pregatiri. Eu raman cu contravaloarea unei nopti de cazare, cu o investitie pierduta in pregatiri si in imposibilitatea de a mai rezerva acel apartament pentru ca nimeni nu sta pana in ultima clipa fara planuri. Turistul pierde 100 Euro, iar eu pierd 500. Cum ti se pare?

Sa stii ca si anul trecut si anul acesta am inchiriat deja integral pentru revelion, inca din septembrie, cu avans de 30% si nimanui nu i s-a parut anormal. Cand iti comanzi la un magazin ceva care nu e pe stoc, nu dai avans? Evident ca ai dreptul sa refuzi acest lucru, dar eu avand avantajul de a fi in ambele barci, te asigur ca sunt mult mai multi turisti neseriosi decat proprietari de unitati de cazare neseriosi.

Ai incercat sa faci o rezervare la Praga? Eu nu am reusit sa gasesc o cazare la care sa nu imi debiteze cardul cu o saptamana inainte. Iar in ceea ce priveste Cote Vignes, Veronique ne-a debitat cardul tot cu o saptamana inainte.

E pur si simplu o chestie de cerere si oferta. Cand cererea depaseste cu mult oferta, este normal sa impui conditii restrictive, asa cum a fost si la Chamonix Mont Blanc unde ne-a debitat 30% din suma imediat dupa rezervare, desi rezervarea fusese facuta cu aproape o luna inainte. Nu am regretat nici un moment acel avans pentru ca, asa cum vei vedea din articolul care urmeaza, a fost una dintre cele mai frumoase zile de concediu, intr-o cabana perfecta.

M-am lungit si eu cu raspunsul, dar eu cred ca e important sa cunosti si opinia celuilalt si sa nu judeci in avans. De aceea iti si multumesc ca mi-ai spus cum gandesti.

Si mai e ceva. Nu stiu ce varsta ai, dar eu pana la 62 ani am invatat sa ma abtin de la a da sfaturi nesolicitate. Este in regula sa iei pentru tine decizia de a nu plati avans, dar sa-i sfatuiesti pe altii mi se pare ca nu. De ce crezi ca ei nu au capacitatea sa analizeze faptele si sa ia o decizie pentru ei insisi, fie identica cu a ta, fie contrara?

@arcrom: Avand in vedere cele cunoscute deja despre tine din cele povestite de @ANILU parca mi te si imaginez cum studiai (binenteles in sensul bun) ce se afla in jurul tau pentru a vedea ce poti face si la tine, si asa cum ai si spus chiar tu chiar ai preluat ceva idei.

Asta imi place cand vezi straduinta spre mai bine.

O cazare minunata intradevar, felicitari, votat cu mare placere.

@mishu: Multumesc, asa a fost. Am "furat" (cu voia Veronicai, bineinteles) toate ideile posibile. Am facut deja dulceata de lapte si am o lista intreaga de "idei aplicabile" si la noi, ca atare sau ajustabile in context, spre bucuria oaspetilor.

Vin și eu încet, încet din urmă cu citirea primei părți a excursiei tale. Très chic, très français la Veronica.

Apropos de discuția de mai sus, la austrieci se întâmplă într-adevăr extreme. Deși eu îi consider foarte, foarte sus în ceea ce privește raportul calitate/preț al serviciilor turistice mai pățești și trăsnăi. Și eu am pățit-o tot cu un austriac la care, deși rezervarea era cu anulare gratuită până cu o săptămână înainte de check-in, în contractul de rezervare scria că poate să tragă în avans oricând după rezervare 30% și el a tras 50%. Greșeala mea a fost că n-am anulat rezervarea și să cer toți banii înapoi. M-am plâns la booking și am cerut doar diferența de 20%. Până la urmă a trebuit să anulez rezervarea din alte motive, am făcut-o în termenul legal și el iar nu vroia să-mi dea avansul, iar apel la booking etc. Ajunsesem să-mi spună cei de la booking că îmi dau ei banii și se judecă ei apoi cu austriacul. Nu știu dacă în ziua de azi ar mai face așa ceva.

Sunt foarte de acord cu tine că în România sunt muuult mai mulți turiști neserioși, decât hotelieri neserioși. Din păcate mulți compatrioți de-ai noștri nu înțeleg valoarea cuvântului dat și respectul pentru celălalt și cred că totul le este permis.

Rezervări cu plata în avans (chiar integral, deci suma pentru întreg sejurul) am avut și eu (adică au debitat cardul în avans), dar la termenul stabilit. Chiar au tras banii abia seara în ziua prevăzută, deci m-au lăsat în caz că mai trebuiau să-mi intre ceva bani în ziua respectivă. În caz că se respectă contractul, cu care ambele părți au fost de acord, evident nu am nimic a comenta. Toată lumea e fericită.

@RoxanaGRS: Ce am vrut sa spun eu cand m-am referit la cele doua rezervari la care mi s-au luat banii inainte este ca acesta nu este neaparat un lucru rau. Fiind si in papucii lor ii inteleg perfect.

Cei doi, Veronica si cei de la Chamonix despre care voi scrie mai tarziu o recenzie, au fost exceptionali. Cand oferi servicii de foarte buna calitate si investesti bani si suflet, este normal sa vrei sa nu iei plasa. Eu nu am cerut timp de doi ani nici un avans si de cateva ori am ramas sa ma uit lung la pregatirile pe care le facusem special pentru cei care au decis pur si simplu sa nu mai vina. Turistii neseriosi m-au fortat sa fiu mai putin sentimentala si mai mult profesionala. Imi pare rau pentru asta, dar trebuie sa fiu realista!

Oricum, eu prefer sa am mai putini oaspeti, dar pe sufletul meu, decat sa fac industrie depersonalizata!

Anul trecut am avut de revelion trei familii tinere de medici care mi-au platit avansul inca din septembrie si toata lumea a fost fericita. Ei au fost atat de incantati incat anul asta fac revelionul tot la noi, dar cu doi bebelusi sub un an. E normal sa imi dea avans. Eu le cumpar (din banii mei) patuturi si scaunele inalte si m-am apucat sa le crosetez botosei si caciulite cadou pentru cei doi bebelusi. Cum ar fi daca n-ar mai veni?!

@arcrom: Perfect de acord cu tine, asta am spus și eu, câtă vreme condițiile se spun clar de la început și abele părți le accepta e totul cât se poate de bine. Doar să nu se schimbe regullile în timpul jocului. Adică dacă cineva îmi spune că îmi trage avansul pe 20 și mi-l trage pe 10 e neplăcut, poate la data respectivă n-am bani pe card, sau am dar sunt destinați pentru altceva. Până la urmă e vorba despre un contract care trebuie strict respectat de ambele părți.

Cred ca suntem un pic off topic, dar chiar te înțeleg perfect și îmi pare rău că ai de tras astfel de experiențe din cauza unor compatrioți de-ai noștri complet neserioși. Politica de a-ți selecta clienții e foarte bună.

@arcrom:

Inițial, am considerat că nu mai e cazul de un al doilea ecou al meu, chiar dacă am sesizat o umbră de iritare când spui:

Vârsta mea se poate afla simplu, din caseta tehnică din stânga-sus a oricărui articol scris de mine sau din pagina ce se deschide dând clic pe numele meu, oriunde se afișează el pe sait. În al doilea rând, a da sfaturi, (chiar nesolicitate ) este, prin natura meseriei, a doua natură a mea. Nu văd ce rău e în asta și nu văd care e supărarea: așa cum eu sunt liber să dau sfaturi și cei care le aud sunt liberi să le dea curs sau nu! Pentru că aici nu e vorba de „capacitatea sa analizeze faptele si sa ia o decizie pentru ei insisi”, ci de experiențele trecute. Și eu ascult un sfat, în probleme în care experiența mea e limitată!

Iar în ce privește problema plății avansului, faci câteva confuzii voite. Prima este aceea că garantarea cu cardul ar fi o plată în avans. Nu e nicidecum așa. Și eu am făcut multe rezervări cu cardul, la unele reținânu-mi-se o parte sau toată suma, mai devreme de data sosirii la cazare. Mi s-a retras imediat, la rezervare, întreaga sumă (nu doar pentru prima zi), la acele rezervări de tip „nereturnabil” sau, pe englezește, „nonrefundable” și am considerat OK acest lucru, atât timp cât e mai ieftin decât la rezervarea cu posibilitatea de anulare. Dar am făcut astfel de rezervări când eram aproape sigur că ajung acolo! Ce te împiedică și pe tine să procedezi, în calitate de proprietar, să procedezi la fel?

La cazarea făcută pentru sejurul în Halkidiki din iunie anul acesta, am făcut rezervarea de prin ianuarie. Era cu posibilitate de renunțare fără a plăti nimic, până înainte cu o săptămână înainte de sosire. Mi s-a părut OK.

O a doua confuzie voită pe care o faci este între cazarea normală și cea cu servicii suplimentare (gen masă de Revelion etc.). Acolo, este normal să plătești în avans, dar eu nu vorbeam despre acest tip de rezervare.

Spui că:

Păi cine te oprește să-i oprești contravaloarea nu a unei nopți de cazare, ci pentru toate serviciile oferite?

Important este ca cel care primește serviciile să știe de la bun început care sunt condițiile. Nu să rezerve în niște condiții și să se trezească a doua zi că au mai apărut peste noapte altele noi, așa cum am povestit că mi s-a întâmplat aici.

De fapt, pentru mine personal, cel mai deranjant este faptul de a mi se cere să virez o anumită sumă în contul bancar al cuiva, pentru că asta înseamnă un efort suplimentar și plata unor comisioane. Dacă mi se retrage o sumă de pe card, în condițiile cunoscute de mine, atunci totul este OK.

Mai spui că:

Dacă vorbim la modul absolut, e corect, pentru că, la modul general, sunt mult mai mulți turiști decât proprietari de unități de cazare. Dar, proporțional vorbind, nu cred că este așa, pentru că și unii și alții sunt români, ca atare, eu cred că, proporțional vorbind, turiști neserioși sunt tot atâția câți proprietari neserioși. Iar la noi, sunt prea mulți și din unii și din ceilalți.

Iarăși m-am lungit cu vorba... așa că mă opresc aici, nu înainte de a-ți spune că am fost la Praga de mai multe ori (despre două dintre cazări am și scris pe AFA) și niciodată nu mi s-a debitat cardul cu o săptămână înainte; pur și simplu, am plătit abia înainte de plecarea de la cazarea respectivă (de obicei plătesc cu cardul) !

Toate cele bune!

P. S. AFA rămâne AFA! Am dat un „search” pe google, după „nickname-ul” tău, să aflu care este proprietatea pe care o pui la dispoziția turiștilor și răspunsul l-am aflat, evident, pe AFA, aici. Doamnă Angela, felicitări pentru organizarea pensiunii! Poate vin și eu acolo, dar să nu-mi cereți avans...

@Costi: "Iritarea" pe care spuneti ca ati sesizat-o nu a fost sigur in tonul meu ci mai degraba in perceptia dumneavoastra, care ca la toti oamenii, este subiectiva. Nu am de ce sa fiu iritata, iar eu nu sunt categoric niciodata agresiva. Sunt insa (tot prin natura fostei profesii, cum bine spuneti!) asertiva. Imi expun detaliat si cu argumente punctul de vedere. Nu-l impun, ci il expun! Fiecare intelege si crede ce si cat vrea din ce spun eu. Daca cineva nu este de acord cu punctul meu de vedere, nu-i nici o suparare. Nici eu nu sunt de acord cu toate punctele de vedere pe care le aud sau citesc, dar incerc sincer sa fac efortul sa inteleg acel punct de vedere. Eu invat permanent de la oricine care imi iese in cale, daca am ceva de invatat. A fost exact ce am facut in ecoul meu, am incercat sa va demonstrez fara patima si/sau ranchiuna ca totdeauna exista mai multe puncte de vedere. In momentul cand dati sfaturi nesolicitate, subconstient considerati ca punctul dumneavoastra de vedere este mai valoros. Poate fi, dar nu neaparat. Valoarea este un lucru relativ, iar oamenii sunt prin definitie subiectivi. De multe ori, lucruri care nu au nici o valoare pentru cineva pot fi vitale pentru altcineva si invers. Deci, premizele de la care plecati cand dati un sfat sunt cele adevarate in sistemul dumneavoastra de valori, nu neaparat si in al celui care primeste sfatul.

Varsta nu vi-o stiu nici acum, dar nici nu are importanta. Peste 60 ani poate sa insemne 61 sau 100. Dar de fapt varsta biologica e una, pe cand cea metabolica si psihica sunt diferite. Eu am cunoscut oameni batrani la 30 ani si minti tinere la 80. Ce conteaza, cred, este cum gandim, nu cum aratam sau ce scrie in buletin!

Haideti sa va spun o poveste legata de sfaturi nesolicitate si de profesie (a propos, nu stiu nici ce profesie aveti care sa necesite sa dati sfaturi. Eu din cate stiu nici medicii buni, nici avocatii buni, nici profesorii buni, nici macar psihologii nu dau sfaturi. Ei iti dau alternative si decizia iti apartine). Pe la inceputul anilor '90, fiind in Statele Unite, am suferit o interventie chirurgicala. In preoperator a venit anestezistul care dupa ce s-a prezentat cu toata educatia si cazuistica lui, mi-a spus ce alternative de anestezie are. Dupa ce mi-a descris cele doua optiuni, fiecare cu avantajele si dezavantajele ei, m-a intrebat ce aleg. Eu ca un roman "bine instruit", proaspat iesit dintr-o viata de comunism fara optiuni, i-am raspuns "Domnule doctor, sunteti cel mai in masura sa decideti care alternativa este mai adecvata". Credeam ca l-am dat gata cu inteligenta mea, dar spre surprinderea mea el mi-a zis "Ma scuzati, nu cred ca m-am facut bine inteles. Acestea sunt alternativele pe care le aveti. Decizia va apartine! ". De atunci am invatat ca trebuie sa avem resonsabilitatea deciziilor noastre, sa ne asumam orice risc asociat lor, sa nu blamam pe nimeni altcineva pentru rezultatul unei decizii pe care am luat-o, dar in acelasi timp sa le dam si celorlalti posibilitatea (inclusiv copiilor nostri) sa decida si sa greseasca. Stiti povestea cu oamenii care invata doar din greseli proprii. E adevarata!

Din tot ce mi-ati scris in ecoul dumneavoastra un singur lucru ma mahneste. Atunci cand spuneti ca fac "cateva confuzii VOITE". Daca ati fi spus doar ca fac confuzii, aveati tot dreptul. Nu sunt perfecta, asa cum nu e nimeni si e posibil ca uneori sa fac confuzii. Ma bucur cand ceilalti imi spun lucrul acesta pentru ca imi dau ocazia sa imi indrept greseala si, daca le solicit sfatul, poate ca chiar ma ajuta sa o indrept. Dar cand spuneti ca as face confuziile in mod voit, induceti deliberat ideea ca fac aceste confuzii pentru a crea o imagine falsa, adica mai pe scurt si mai pe romaneste ca as minti pentru a-mi sustine argumentatia. Daca va recunosc dreptul de a-mi spune atunci cand fac confuzii, cu certitudine nu va recunosc dreptul de a emite judecati de valoare asupra mea. Nu ma cunoasteti suficient (de fapt nu ma cunoasteti deloc) pentru a putea face astfel de judecati de valoare.

In ceea ce priveste identitatea mea, nu era nevoie sa faceti "sapaturi". Nu mi-am ascuns niciodata identitatea, nu sunt genul care trimit anonime sau care ma ascund in spatele "nickname"-urilor. Pe AFA era foarte clar spus ca sunt proprietarul Conacului Malul Alb din Ramnicu Valcea, iar pagina de FB a conacului este asociata cu pagina mea de FB unde numele este scris in clar, Angela P., iar de aici nu mai e decat un pas pana la a vedea intregul meu CV pe Linked In sau alte motoare de cautare. Sunt o carte deschisa pentru oricine si ma simt bine asa. Daca, o data cu varsta, ma voi seniliza vreodata nu va trebui sa fac efortul de a-mi aduce aminte ce am spus ieri, ca sa spun la fel azi!

Acestea fiind zise, cred ca voi spune ce spun americanii "I rest my case". Asta sunt, astea sunt opiniile mele, am dreptul sa mi le exprim, atata timp cat le exprim civilizat si fara sa incalc vreo regula, iar dumneavoastra aveti dreptul sa alegeti daca mi le cititi sau nu. Nu-mi placeti, dar nici nu-mi displaceti. Pur si simplu nu va cunosc. Daca vom avea vreodata ocazia sa ne cunoastem, poate la intalniri AFA, va voi spune atunci daca imi placeti sau nu. Deocamdata pot sa spun doar ca nu imi place cand cineva incearca sa dea sfaturi nesolicitate. Argumentatia o aveti mai sus.

Atat!