Hotel Cosmos din Eforie Sud și marea

TIPĂREȘTE

Obiectivul meu principal era nămolul lacului Techirghiol.

Prima ezitare a fost între Eforie Nord, Eforie Sud și Techirghiol. O dată ce am optat pentru Eforie Sud, pe care am socotit-o mai puțin aglomerată decât vecina sa nordică și mai frumos situată, chiar pe Țărmul Mării Negre decât stațiunea lacustră, am început să studiez hotelurile pentru a rezerva. M-am bazat, ca de obicei, pe recenzii, pe pozele găsite pe Internet și nu în ultimul rând pe propriul meu fler. Alesul pentru șederea de 4 nopți se numește Hotel Cosmos, încununat cu 3 stele. Am pornit cu un fidel călător iubitor de mare (fiul meu) și cu o prietenă, care la rândul ei a invitat doi prieteni ai ei, cu care am făcut cunoștință la fața locului (practic în apa mării). Acești trei prieteni rezervaseră un apartament, cu vedere spre mare.

Știam că vom primi camerele de abia la ora 16, așa că după autostradă, am făcut o oprire la Constanța, unde am asistat la spectacolul de la Delfinariu, ne-am plimbat prin microrezervație și am mâncat de prânz. Ajunși la Eforie Sud, am parcat mașina chiar pe strada hotelului, unde erau locuri suficiente. Cosmosul este un pur produs al anilor comunismului, care la un moment dat căzuse total în paragină, după care a fost restaurat și modernizat. O înțeleg pe Viorela Strat, o doamnă care realizează mici reportaje tip vlog pe urmele anilor 80/90 pe Litoral (le puteți viziona pe Youtube). Eu adulmec orice urmă a anilor 70/80 si cred că le-am și găsit și pozat pentru voi. La Cosmos s-a întâmplat să discut în lift cu un domn și o doamnă care se cazează la acest hotel, an de an, din 1973. Am înteles că după părerea lor stațiunea și plaja s-au îmbunătătit, în schimb hotelul era mai elegant și mai animat pe atunci.

Cosmos este avantajos situat, chiar pe faleză, despărțit de vegetația de pe faleză care coboară înspre plajă numai de o stradă, ce se oprește acolo, transformându-se spre dreapta într-un coridor vegetal ca o mini-junglă.

Când am intrat în camera noastră de la etajul 3 (penultimul), am fost subjugați de panorama ce se deschide asupra mării. Departe, în stânga se zăresc macaralele portului Constanța și în larg vapoare care intră sau ies din port. Camera era mare, cu două ferestre dând spre balcoane independente unul de altul. Pe unul din balcoane se aflau o măsuță cu scrumieră și două scaune de metal. Camera avea două paturi twin și o canapea. Am dormit bine, nu am avut de suferit nici de zgomot, nici de fantome, nici măcar de țânțari (am auzit bâzâind unul singur, pe care l-am eliminat). Un punct pozitiv este dressingul cât o cămăruță, care se deschide de cum intri în cameră, dotat cu umerașe și rafturi. Poți să-ți lași acolo bagajele, pantofii și să-ți aranjezi hainele. În cameră am găsit și un frigider și în fața oglinzii două pahare înfășurate în celofan.

Baia nu avea nimic excepțional, apa de la duș se scurgea cam greu și flaconul de săpun era blocat, dar nu mi s-a părut grav. Cabina de duș era înconjurată de o perdea. Spectacolul mării făcea toți banii. Nici o dată nu am avut o asemenea vedere asupra orizontului.

Într-o zi ne-am sculat puțin după 5 dimineața. Cerul era deja colorat și chiar am crezut că rataserăm răsăritul. Dar de fapt nu. Am așteptat puțin și discul alb al soarelui a mijit, ridicânu-se rapid din mare și înroșind cerul din ce în ce. Corul pescărușilor l-a aclamat, poate ușurați că întunericul nu a fost nici de această dată definitiv și că puteau să-și reînceapă goana după pești, iar eu am început să cânt cântecul « Bună dimineața soare ».

Noaptea, când mă trezeam din întâmplare, contemplam din nou marea cu luminițele vapoarelor și cele intermitente ale farurilor. Îmi imaginam imensitatea Mării Negre, care se întinde în lungime în fața ochilor, pâna pe țărmul din Georgia. Camera mi-a plăcut și prin culorile vesele (portocalii) ale cuverturilor și perdelelor. Copilul a profitat de televizor, iar eu de wifi, când am avut nevoie, nu că mi-aș fi petrecut vacanța pe Internet.

Clienții de la Cosmos beneficiau și de piscina de la hotelul Edmond, la 3 minute de mers pe jos. Am fost să vedem această piscină destul de simplă, dreptunghiulară, dar nu am înotat în ea. Prietenul prietenei mele avea dreptate: « Vreți să faceți baie în clor?  » Am preferat marea și lacul Techirghiol. Pe plaja din dreptul hotelului am fi avut acces la un șezlong gratuit pentru unul cu plată, dar ce credeți? Am preferat să stăm pe prosop. Eu de fapt nici măcar nu am stat. Eram sau în picioare sau în apă sau aplecată asupra castelului de nisip pe care tocmai îl construiam.

Deși plaja se află chiar în dreptul hotelului, îți trebuie mult timp să ajungi la ea din cauza obstacolului numit faleză. Când am mers la plajă prin coridorul vegetal de care am mai amintit, am fost neplăcut frapată de murdăria de pe jos (gunoaie pe care nu le ridică nimeni). Voi mai descrie plaja și marea separat, în altă relatare, consacrată băilor marine și lacustre din zonă.

Câteva cuvinte despre mese (aveam all inclusive): o impresie așa și așa. Se luau la restaurantul Cosmos, la 1 minut de mers de la hotel, întorcând spatele marii. Se poate mânca în trei săli la etaj la alegere sau în grădina frumos amenajată, unde se găsesc și leagăne pentru cei mici. Câini și pisici vin să aștepte ceva de ros de la meseni. Dacă vrei să mănânci afară, trebuie să mergi mai intâi la bufetul de la etaj ca să-ți umpli farfuria și paharul, apoi să coborî treptele având grijă să nu faci o căzătură și să anihilezi într-o clipită toate eforturile de la băile de nămol. Noțiunea de tavă pare necunoscută la restaurantul Cosmos. Cred că angajatul străin care te primește și îți cere numărul camerei chiar că nu a învățat acest cuvânt. Noroc că are un zâmbet frumos (ce-i al lui e-al lui), deși nu mi se pare o idee bună să aduci oameni de așa departe. Nu trebuie considerat profitul imediat, ci gândit pe termen lung. Ce vor deveni oamenii aceștia? Ce vor face în anii, deceniile următoare? Ceilalți angajați sunt liceeni, unii dintre ei politicoși, alții cam indiferenți.

Mâncarea nu este rea, dar ar putea fi mai variată, ca și muzica spaniolă (sudamericană) care se tot repetă, de te saturi de ea. Nu sunt în stare să găsească o « play list » pe Internet? Simt că devin din ce în ce mai critică, aproape răutăcioasă, așa că voi aminti și de părțile bune. Dimineața restaurantul Cosmos stă bine la felurile de mâncare sărate (mezeluri, brânzeturi, ouă). În schimb nu au cacao pentru copii, oferă un singur fel de ceai, un singur fel de gem, miere lipsă. Cam slăbuț. La prânz și cină ai de ales, dar și acolo deserturile sunt limitate (prăjiturele, care se dau cu bucata de către « chelneri » sau pepene roșu). Poți să obții suc de 2 feluri (cam chimic), bere, vin alb sau rosé. Ciorbele sunt bune, prajiturelele de asemenea, mai ales savarinele. Una peste alta, mesele erau un moment plăcut.

În holul hotelului este un du-te vino antrenant de familii și grupuri de copii în tabere de arte marțiale, se circulă cu liftul, care are un buton « ventilator » (foarte tare, n-am mai văzut așa ceva) sau pe scările acoperite cu mochetă. Pe terasa de la etajul 5 este anunțat un bar, numit Sandro, care îmi făcea cu ochiul, dar nici acum nu mi-e clar dacă funcționează sau nu.

Când te întorci de la plajă, ai posibilitatea să te cureți pe picioare de nisip la un furtun situat de-a lungul zidului, înainte să intri în hol.

Am apreciat faptul că ți se înmâneaza chei adevărate și nu cartele magnetice.

În hol există o mică vitrină cu produse cosmetice care conțin apă sărată și nămol sapropelic de Techirghiol, vândute la recepție, un cadou tipic, adaptat pentru cei de acasă.

Cele 4 nopți cosmice😊all inclusive în acest hotel ne-au costat 3200 RONI pentru două persoane. Niște mici îmbunătătiri, ușor de făcut, la restaurant, ar face să crească nivelul Cosmosului. Eu mă declar mulțumită de șederea acolo.

M-am simțit bine, liberă, în vacanță, fuzionată cu marea.

---

VIZUALIZĂRI: 296 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI