Un minihotel cu pretentii de conac

TIPĂREȘTE

Denumirea acestei locatii nu are legatura cu vreun conac, este practic un hotel-pensiune, frumos amenajat la interior si prin camere dar de constructie noua, fara istorie si asezat intr-o zona in care nu ai ce sa faci cu exceptia a ceea ce ti se ofera de catre gazde.

Noi am poposit o noapte in drumul nostru spre cetatea Devei si Castelul Corvinilor din Hunedoara.

Gasim asadar un hotel frumusel cu o piscina si un manej dedicat celor ce vor sa calareasca. Ce citim pe situl lor conacularchia.ro :”pentru boieri contemporani”. Foarte bine, sa fim boieri contemporani, macar o noapte, in concediu.

Lasam bagajele in camera Frunze, de la etajul 1 si coboram la restaurant. Fiind cald am iesit pe terasa sa servim masa. Prima impresie este amalgamul nereusit si aglomerat ce s-a creat intr-un spatiu dealtfel generos al acestei proprietati. Pe dreapta, imediat langa restaurant si in apropierea piscinei au construit ceva ce se poate numi un cort de nunti, total inestetic, evident de tip prelata, care nu are nici o legatura cu cladirea. In fata vezi piscina, cu cateva foisoare de luat masa, iar in spatele lor manejul si grajdul. In rest, teren cat cuprinde. Nu inteleg inghesuiala.

Desi nu era aglomerat deloc, personalul parea foarte neatent si cam ametit. Comandam un vin si consultam meniul. Preturile cam prea mari, dar ei isi fac reclama de restaurant gourmet, deci trebuie sa te astepti. O portie de paste preparate de chef, peste 50 de lei. Le-am comandat si sincer nu pot sa zic ca si-au meritat banii. Atat de neimpresionata am fost de mancare incat acum nu stiu sa va zic ce a comandat sotul meu, pur si simplu nu-mi aduc aminte.

Dupa masa am coborat la piscina in ultimile raze de soare si am comandat un strudel cu mere in foietaj pe care nu l-am putut manca decat partial pentru ca era uscat. I l-am aratat ospatarului si acesta a recunoscut si nu l-a marcat pana la urma. Avusesem pofta de strudel, ce sa zic, o dezamagire.

Cine a mai citit cele scrise de mine si in alte locatii poate sa vada ca nu denigrez eforturile si investitiile oamenilor. In acest caz insa, reclama e sufletul comertului dar comertul sufletul. Daca va uitati pe situl oficial si vedeti cam ce se promite, ei bine adevarul e inca departe. Nu este suficient sa ai o locatie decenta, mai ai de lucrat si la servicii si la amabilitate si grija pentru clientul platitor de bani nu tocmai putini.

Sa revenim la camera. Mare, curata frumos amenajata cu un aer conditionat de tip split, plasat mai departe de pat si silentios. O baie frumoasa cu cada. Lipsa balcon, n-am observat daca alte camere aveau dar nu cred. Din pacate patul mi-a rupt spatele peste noapte, nu era comod deloc.

Micul dejun de a doua zi iarasi nimic iesit din comun. Ne-am rugat de un ospatar sa ne prajeasca niste paine si a durat destul de mult. Cafeaua era de filtru servita in cana termos. Inacceptabil la cele 5 stele (sau poate margarete) pentru care am platit. Am cerut cafea espresso si ni s-a comunicat sec ca o sa o treaca pe nota de la receptie. Vai de capul lor, sincer, m-am simtit cu adevarat ca o sotie de boier contemporan ajuns in mizerie. Macar de dadeau si ei o prajitura facuta in casa, un chec ceva, asa cum aparea in brosura de reclama gasita la receptie. Nimic! Adevarati boieri contemporani...

---

VIZUALIZĂRI: 3941 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI