Un loc foarte drag

TIPĂREȘTE

De cand calatorim in trei, linistea si curatenia sunt o conditie „sine-qua-non”, apoi mai sunt si altele, dar poate mai putin imperioase.

Mi-era dor de Sinaia, mai bine spus de Castelul Peles si de drumul ce duce spre el; nu ma mai satur de aceasta frumusete nepretuita, imi place sa-l vad iarna si toamna si vara, sa-l vad ori de cate ori ajungem prin zona.

De data asta vroiam mai mult ca de obicei- cazarea sa fie si intr-un loc minunat, nu doar linistit. Dupa ce am tot taiat dupa lista mai multe variante de cazare, am ramas la Complexul Piatra Soimului.

M-a convins si vocea preietenoasa a receptionerei care m-a asigurat ca voi primi exact ceea ce am solicitat; nu a fost nevoie sa mai platesc un avans prin banca, s-a mers pe incredere.

Complexul l-am gasit destul de usor, se afla in cartierul Cumpatu din Sinaia, un cartier foarte linistit, o zona de case foarte cochete; drumul de acces spre Piatra Soimului la un moment dat are o panta mai inclinata chiar in apropiere de complex, dar nu este ceva de speriat, noi am facut acest drum si cu caruciorul in plimbarile de seara.

Am solicitat o camera cu balcon (atentie! nu toate camerele au asa ceva), undeva pe la etajul al doilea, sa fim siguri ca nu nimerim deasupra bucatariei.

Camera dubla standard pe care am primit-o a fost foarte dragut mobilata, totul functional si stralucitor de curat; un pat matrimonial imens, lenjerie si prosoape albe de calitate, de fapt, totul este de calitate.

Curatenie se facea zilnic, s-au schimbat si prosoapele si lenjeria; apa calda non-stop, presiune foarte buna, gelul de dus si hartia igienica se completau la nevoie.

Pe balcon aveam o masuta cu doua scaune, iar panorama a fost de exceptie- muntele in toata splendoarea lui de verde crud –semetul masiv Bucegi, se auzea numai susurul paraului care trecea prin apropiere, linistea din jur ne indemna sa vorbim, la randul nostru, in soapta. Superb! Nu va mai spun cum era aerul! Primul lucru pe care-l faceam dimineata era sa ies pe balcon si sa inspir profund aerul acela „tare” de munte.

Singurul lucru care mi-a displacut a fost lipsa spatiului din camera, o camera foarte mica, langa pat am asezat patutul copilului si gata camera! un pic de spatiu intre dulap si pat; cu putin efort, din usa camerei puteam sa sar direct in pat. Pe atunci, copilul inca nu mergea, asa ca nu ne-a deranjat, dar e bine de stiut. Am vazut ca au si camere duble de lux si apartamente, probabil or fi mai spatioase.

Desi era la final de iunie, seara a fost foarte racoare, mai dadeau drumul si la caldura.

Mancarea la restaurantul Kuib este iar un aspect foarte important care m-ar face sa ma intorc- delicioasa si foarte sanatoasa; tot ce am comandat a fost savurat cu inghitituri mici - ciorba de vacuta, ciulama de pui cu ciuperci, friptura de vita, dorada cu legume- o multime de bunatati; de fiecare data primeam din partea casei afinata si produse de panificatie- baghetele cu tot felul de seminte.

Din nou privelistea dupa terasa restaurantului aduce un mare plus; am apreciat ca muzica era in surdina, muzica buna; mi se pare neplacut sa merg intr-un restaurant si sa ascult muzica la radio, bombardata de reclame sau sa ascult striri la tv; cand pot evit astfel de localuri.

Restaurantul era mai tot timpul plin, clientii, la randul lor, civilizati, de bun simt, si multi straini.

Personalul, atat din hotel cat si din restaurant, foarte profesionist- atent, prietenos, discret, politicos; am apreciat faptul ca am primit bon fiscal pentru fiecare leu platit, lucru care nu se prea intampla, din pacate; de multe ori cer eu bon, asa, ca sa ajut economia.

Eram intrebati cum ne simtim, daca suntem multumiti, daca ne place mancarea, lucruri simple, dar de mare efect.

Mi-a placut si parcul hotelului; au un loc de joaca special amenajat pentru cei mici si o salteluta care sa consume energia strengarilor; pentru adulti au aparate fitness, plus o scena cu diferite posibilitati de utilizare. Nu mai sunt foarte sigura, dar parca aveau si un spatiu special amenajat pentru organizarea de focuri de tabara.

Ar fi minunat sa existe in Romania cat mai multe locuri speciale precum Piatra Soimului sau macar patronii de la multe pensiuni din tara sa treaca un week-end pe aici, asa ca turisti, sa vada cum sunt tratati si daca le place sa-si trateze si ei proprii oaspeti la fel.

---

VIZUALIZĂRI: 1306 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI