Blitz-krieg excursie circuit in Germania (II)

TIPĂREȘTE

La Berlin am dormit doua nopti. Dupa ce am facut turul de oras cu ghid vorbitor de limba romana ne-am despartit de grup si am revazut zonele care ne placusera mai mult in primul sejur.

Extraordinara putere economica are Germania chiar si acum, pe timp de criza. Daca in 2010 era inca o diferenta majora intre fostul Berlin de Vest si cel de Est, cenusiu si aratand ca un cartie-dormitor bucurestean dar de dimensiuni mult mai mari, acum, toate blocurile comuniste au design, sunt fatuite, termopanate, placate, spatiile verzi ingrijite, cu multe decoratiuni florale, o adevarata surpriza si incantare a ochiului.

Lasand la o parte bulevardele spatioase cu sase benzi. Marfa. Cei din grup au vizitat Potsdamul si palatul Sanssouci despre care am scris in 2011 iar noi am luat autobuz de autobuz valorificand la maximum abonamentul de o zi cumparat de la hotel si ne-am oprit la poarta Brandenburg, ne-am plimbat pe Unter den Linden si am vizitat Sony Center. Acesta este un ansamblu urban ultramodern situat in Potsdamer Platz si deschis publicului incepand cu anul 2000. A fost conceput de arhitectul Helmuth Jahn, a costat 750 mil. eu. dar in 2008 a fost vandut catre un grup de investitori printre care si banca Morgan la mai putin de 600 mil. eu. Se compune din sapte cladiri dispuse in jurul unei gradini triunghiulare acoperita de un cort de sticla, suprafata ocupata fiind de 26000 mp. Cuprinde locuinte, sute de birouri, sedii de companii multinationale celebre, hoteluri, cinematografe din care un cinemax cu 3500 locuri, cel mai mare cazino din Germania si un complex audiovisual.

Marturisesc ca dupa vreo trei ore petrecute in Sony Center am iesit de acolo cu durere de cap, adica nauca (era deja prea mult pentru neuronii mei) asa ca am intrat pe teren cunoscut, ruland pe la toate etajele supermarketului Kauphof din Alexanderplatz unde am cumparat cate ceva pentru copii si nepoti. Am coborat la parter unde erau frumos organizate standuri cu marfuri alimentare. Nu exista linia directoare din magazinele noastre care te ghideaza obligatoriu spre casa, ci puteai lua orice si iesi pe usa. Imi inchipui ca au un sistem foarte bine pus la punct de supravegheree; eu daca asi fi manager asi trimite functionari acoperiti sa se plimbe printre clienti si halt! kaput! l-asi imobiliza pe cel care ar baga ceva in buzunar. Cum din excursia precedenta am descarcat peste o suta de fotografii din Berlin, acum voi posta numai cateva constructii moderne ale grupului Sony si monumentul holocaustului pe care nu-l pozasem.

Am pornit spre Hamburg pe o sosea marginita de Elba si punctata din loc in loc cu cateva castele cocotate pe dealuri. Distanta de 300 km dintre Berlin si Hamburg am strabatut-o in mai putin de trei ore, astfel ca am ajuns in oras destul de devreme dar pe o ploaie care la noi s-ar zice mocaneasca, la ei organizata.

Prima oprire a fost la o fabrica de ciocolata la care mi s-a confirmat ca reclama e sufletul comertului si comisionul motorul afacerii. Am vizitat centrul orasului cu turnul neoclasic Sf. Mihail inalt de 132 m si care e emblema orasului, apoi din ralentiul autocarului portul, Alster- lacul din centrul orasului si din exterior bisericile cu turla Sf. Caterina, Sf. Nicolai si Sf. Petru.

Ne-am plimbat pe bulevardul Monckebergstrase lung de 1 km si am gustat din forfota strazii in pauzele dintre reprizele de ploaie. Ne-am refugiat in vechea primarie care e o cladire neoclasica superba cu un turn inalt de 112 m Acolo, coborand niste trepte monumentale am nimerit intr-un salon cu peretii imbracati in lambriuri si mobilier sculptat unde consilierii serveau masa dar si noi am putut comanda o cafea.

Seara ar fi trebuit sa vizitam Bremenul dar in unanimitate grupul a renuntat cazandu-ne undeva in drum spre Koln.

In Koln principalul punct de atractie a fost catedrala construita timp de 600 de ani incepand cu sec. XIII. Este una din cele mai mari catedrale gotice din lume, cu turnuri inalte de 160 m. si dantelarie sculptata care-ti taie rasuflarea. Dar si proportiile catedralei ca atare sunt impresionante: 140 m lungime si 40m latime, fatada vestica fiind cea mai mare din lume.

Din pacate nu m-am numarat printre fericitii temerari care au urcat cele 500 de trepte pana la o platforma de la care se puteau vedea pana departe intregul oras si meandrele Rinului. Domul adaposteste mormantul celor trei magi de la Betleem executat in anii 1250 si care si azi este cel mai mare sarcofag de aur din lumea vestica.

Mai e de vazut Crucea lui Gero de dinainte de anii 1000, statuia Sf. Cristofor, tripticul Sf. Ursula, Madona din Milano realizata din lemn policrom in 1280 si altele. Initial catedrala a dispus de trei clopote armonizate in tonalitate dar cum unul din ele a fost topit in timpul primului razboi mondial, a fost executat un altul in 1923, numit Sf. Petru si care datorita greutatii sale de 24 t. este cel mai mare clopot din lume. Domul este o catedrala de sticla datorita splendidelor vitralii lucrate artizanal dealungul secolelor.

Este de vazut Trezoreria in care sunt expuse vesminte batute in pietre pretioase, obiecte de cult din aur sau fildes si manuscrise ale unor lucrari religioase, unele vechi de peste 1000 de ani, toate obiectele sugerand imensa bogatie a catedralei din Koln. In pauza de masa am vizitat Romisch- Germanische Museum cu exponate de acum 2000 de ani si un mozaic de 70 mp, al lui Dyonisos, care era folosit ca pardoseala intr-o vila romana. De altfel la tot pasul in oras intalnesti vestigii romane, numele de Koln venind de la colonia romana fondata de sotia imparatului Claudius, Agrippina.

Mai recent, orasul este renumit si prin vestita apa de colonie, aici infiintandu-se in anii 1700 prima fabrica de parfum din Europa. Am mai vizitat podul Hohenzollern sau podul cu lacate in care mii de indragostiti, de ani de zile arunca cheia in Rin ca semn al dragostei vesnice. Oare?

La Bonn am vizitat casa in care s-a nascut si a crescut Ludwig van Beethoven. In ea, inafara de mobilier de epoca, partituri si manuscrise se afla pianul comandat la Viena la care a compus cele noua simfonii si principalele concerte.

In apropiere, Beethovenhalle este o constructie moderna in care au loc festivaluri de muzica simfonica. Am vazut vechea primarie construita in stil rococo si basilica din sec. XI. Orasul mai pastreaza amprenta vechii capitale est germane cu cartiere intregi de blocuri de locuit care amintesc de faptul ca Bonn a fost capitala DDR.

Depasisem jumatatea excursiei si spre surprinderea noastra nu ne simteam obositi. Partea cea mai frumoasa a excursiei abia urma: o croaziera pe valea Rinului, Frankfurt, frumoasele orase Nurnberg si Munchen dar astea mai tarziu in urmatorul review.

Va urma

---

VIZUALIZĂRI: 1984 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI