Casa Maria, complet straina de notiunea de 'ospitalitate'

TIPĂREȘTE

Am mers pentru prima oara in Delta, la Sfantu Gheorghe, la sugestia unor prieteni care mai fusesera si revenisera indragostiti. Ei statusera anterior la complexul Green Village, care, insa, era complet ocupat in timpul perioadei de interes pentru noi, asa ca, dupa ceva cautari, am ajuns sa alegem Casa Maria, o pensiune de dimensiuni reduse, pe una dintre ulitele comunei Sfantu Gheorghe.

Pensiunea poarta numele proprietarei, care pastreaza curatenia cu darzenie: de cum am ajuns, vazandu-ne inconjurati de copii, ne-a atras atentia ca, odata intrati in curte, trebuie sa ne spalam picioarele si papucii, iar in interior nu avem voie incaltati. Pentru familiile cu copii, aranjamentul e cat se poate de correct.

Pensiunea se compune din 4 corpuri, doua de locuit, unul de pregatit masa si unul de pregatit/servit masa. Noi am primit o camera mai generoasa, la parter, cu un pat matrimonial separat prin draperii de restul camerei, o canapea extensibila si incapatoare, un dulap, o comoda TV cu TVul afferent si un minibar (gol).

Camera si intreg corpul arata bine, sunt decorate decent, insa au un mare defect: nu sunt deloc isolate fonic! Se aude din camera in camera si din exterior in camera. Camera pe care am avut-o e separate de holul de intrare prin usi glisante, montate la o palma distanta de perete: daca te uiti in lateralul acestei usi din hol, se vede peretele interior al camerei: absolut nici un zgomot din hol nu putea trece nesimtit dincolo de usa. Apoi, usile sunt din sticla - luminile aprinse pe hol seara se reflecta inauntrul camerei aproape ca si cum ar fi lumina aprinsa chiar in camera!

Peretii exterior sunt "impanati" de ferestre, astfel ca se aude destul de clar ce vorbesc cei de afara. Mai mult, aceasta camera se invecineaza cu o alta si sunt despartite printr-o fereastra comuna, care noaptea se dovedeste a fi o idee tare proasta: lumina aprinsa in oricare dintre cele doua camere se reflecta in cealalta!

Sunt doua sali de baie pentru 3 camere: una jos, mai mica si una sus, mai spatioasa. Dimineata va puteti trezi cu un puternic miros de canalizare, care, cel putin in baia de jos, devine mai subtil pe parcursul zilei, insa nu dispare cu totul. Hartia igienica folosita in baie se arunca in cosul de gunoi, avertisment strasnic repetat de proprietareasa si afisat pe usile bailor. N-ar fi asta nici o problema, doar ca, la asa practica si la dimensiunea foarte redusa a cosului, ma asteptam sa-l schimbe zilnic. Prima zi nu l-a schimbat, a doua nu avea de gand, asa ca ni l-am schimbat singuri.

Poate, in mod normal, nu m-ar fi deranjat lipsa izolarii fonice si luminoase, dar, fiind cu doi copii, unul mic, celalalt mijlociu ca varste, care au nevoie de program de somn, detaliile astea au devenit mai importante decat as fi crezut.

Curtea e mica, insa foarte bine intretinuta - flori in ghivece din abundenta, aleile curate.

Pensiunea ofera pranz si cina contra cost, insa pentru micul-dejun trebuie sa va descurcati singuri, ceea ce nu este neaparat foarte greu. Mai ciudat e faptul ca locul unde se serveste masa - o terasa inchisa - are si o mica bucatarie, utilata, alaturi, insa aceasta bucatarie, de exemplu, nu se poate folosi pentru a pregatit oua / omleta; acestea trebuie gatite intr-o bucatarie aflata la 10 pasi mai incolo, pentru a evita mirosul de mancare in... bucatarie si pe terasa.

Meniul se fixeaza cu o zi inainte si consta intr-un fel de ciorba si un fel principal la pranz si un fel seara. Evident, pe baza de peste: ciorba de peste, storceag de peste (o ciorba similara uneia a la grec), ciorba de perisoase de peste, peste prajit, peste pane, peste la gratar, chiftele de peste. Garniturile sunt variatii de cartofi, sau orez. Pentru copii au gatit si pui. Desert nu se ofera si nici nu vi-l puteti pregati singuri, pentru ca "Doamna Maria", proprietareasa, are pornirea de a stabili ce NU au voie sa faca clientii, pe banii lor. Noi am vrut sa le facem clatite copiilor, insa a fost imposibil: "Am inchis bucataria, sunt obosita, ma duc la culcare, am stat toata ziua in picioare, ieri". Asta, desi nu trebuia sa faca absolut nimic, pentru ca am fi pregatit singuri clatitele alea si am fi si strans in urma noastra. E un sentiment destul de ciudat sa te rogi de furnizorul tau de servicii sa iti dea voie sa te simti bine in hardughia lui. Ma rog.

Concluzia este ca, desi curata, pensiunea sufera la capitolul ospitalitate. Doamna Maria da impresia ca face un favor clientilor inchiriindu-le camerele si angajand o doamna care sa gateasca, iar sentimentul nostrum a fost ca trebuie sa jucam cum canta ea pe banii nostri. Si e absolut firesc sa respecti regulile de bun-simt intr-o casa, oricare ar fi ea, insa una sunt regulile, alta este pretentia de a investi eforturile cele mai scazute posibil, de pe urma carora sa iei si bani! Un exemplu au fost discutiile despre mesele copiilor - se astepta ca un copil de sase ani sa se sature cu un ciocanel de pui (partea inferioara a copanului): a ramas uimita cand I-am cerut sa faca doua si mi-a spus ca la ea asa se mananca: un ciocanel de copil si trei pentru adult.

Apoi, pentru ca nu am plecat cu ambarcatiunea de linie, care pleaca la 7 din Sfantu Gheorghe, ci am ales sa inchiriem o barca sa plecam mai tarziu, ne-a intrebat, panicata: si cum facem?! Ca trebuie sa intre cu curatenia cel mai tarziu la 10.30! Desi n-avea de curatat decat 3 camere, nu 20! In dimineata plecarii, de cum ne-a sesizat la micul-dejun, ne-a intrebat daca ne-am facut bagajele, iar la 10 ne intreba deja daca am chemat transport pentru bagaje... As adauga la cele spuse si faptul ca discuta in gura mare fie cu prietenii invitati la pensiune, fie cu doamna care gateste, inca de la primele ore ale diminetii, sau in plina dupa-amiaza, cand copiii incercau sa adoarma, fara sa se sinchiseasca foarte tare de intimitatea celorlalti.

Este doar a doua oara in viata cand am sentimentul ca deranjez proprietarul cu prezenta mea si este prima oara cand am senzatia ca ar fi preferat sa ia banii si sa nu aparem, pur si simplu.

As aprecia, totusi, faptul ca nu s-a suparat ca cei mici au alergat, s-au jucat si au fost cat de cat galagiosi. Tind sa cred ca s-a intamplat asa si pentru ca ei sunt niste copii mai degraba linistiti si ordonati. Nici nu vreau sa ma gandesc ce-ar fi fost sa fie unii un pic mai nazdravani!

---

VIZUALIZĂRI: 3097 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI