Descoperind Suezul

TIPĂREȘTE

Daca despre Canalul Suez, al treilea mare canal din lume (in lungime) am scris: aici am sa povestesc acum despre orasul Suez, unul dintre marile orase din Egipt, dar al treilea ca importanta economica dupa Cairo si Alexandria, beneficiind de Canalul Suez, mare aducator de venituri la buget.

Situat la iesirea din Canalul de Suez, in golful cu acelasi nume, orasul este un important nod de legatura economica, aici regasindu-se trei porturi importante: Adabiya, un port cu o activitate intensa in domeniul transportului de containere si marfuri generale, portul Ibrahim, destinat marfurilor generale sau pentru transportul produselor petroliere, aici functionand si o importanta rafinarie si portul Tewfik destinat navelor de pasageri care sosesc cu turisti in zona. Daca veti naviga cu un pasager, este mai mult decat posibil sa faceti o escala in acest port, chiar si pentru cateva ore asteptand convoiul din sens opus.

Port Suez se afla la o departare de 165 km de Port Said, 120 km de Cairo si 500 de Hurghada. Este un nod rutier pentru orase precum Port Said, Cairo, Hurghada. In razboiul purtat impotriva israelienilor, orasul a fost pe jumatate distrus, populatia alungata, astfel ca la un moment dat orasul a fost pustiu, exploatat doar de trupele israeliene care au jefuit tot ceea ce era de prêt.

Abia dupa retragerea trupelor, populatia a revenit, au inceput constructiile iar viata a intrat pe cursul normal. Astazi intalnim blocuri noi, moderne, inalte cu o arhitectura care imbina elementele arabe cu tendintele la moda ale constructiilor civile europene. Blocuri inalte, bulevarde largi strajuite de palmieri, foarte multe flori, dar mai ales multe banci comerciale si sedii ale corporatiilor internationale care au legatura cu Canalul de Suez.

In oras am fost in trei etape intre anii 2002, respectiv 2009, de fiecare data am observat lucruri noi in ceea ce priveste constructiile si amenajarile exterioare, de exemplu, faleza care strabate pe o portiune Canalul de Suez a beneficiat de o restilizare completa, au fost inlocuiti toti palmierii cu arbusti tunsi in diferite stiluri (voi atasa si cateva poze), s-a pus piatra cubica si au aparut foarte multe terase dincolo de moscheea care strajuieste intrarea in oras, de pe Canal. Este principalul loc de promenada si unul dintre locurile preferate de catre tinerii indragostiti care regasesc aici caldura sentimentelor spuse sau nespuse, linistea marii, dar mai ales frumusetea aleilor ornate cu flori dintre cele mai frumoase. Si nu exegarez cu nimic.

Din pacate si afirm accentuat acest lucru, sunt multe lucruri care lasa de dorit in acest oras, dincolo de eforturile administratiei de a infrumuseta si ecologiza zona. Desi exista pubele de gunoi, multe dintre ele ecologice, pe categorii de gunoi, in majoritatea cartierelor de blocuri domneste o mizerie de nedescris. Foarte multe gunoaie aruncate aiurea, chiar daca pubelele se gaseau in apropiere si nu pareau pline. In apropierea aprozarelor este focar de infectie, o multime de coji de pepeni, mere si portocale stricate, resturi de alimente in general care mai ales vara provoaca un miros ingrozitor. Langa tarabele cu alimente, magari care se odihneau nepasatori intr-o mizerie ingrozitoare. Ei nu pareau a fi deranjati de mizerie si de miros, tot interesul era sa-si vand marfa. Foarte multe pet-uri de diferite marimi aruncate pretutindeni, ziare, pungi din plastic rupte, rapesc din frumusetea acestui oras.

Intr-un cartier din apropierea centrului orasului se gaseste bazarul de marfuri si antichitati, daca doriti sa ajungeti acolo intrebati de moscheea Ghareeb, iar bazarul se afla in imediata apropiere.

Bazarul este de-a dreptul urias, cuprinde mai multe strazi perpendiculare unde se gasesc o multime de magazine de toate tipurile, dar si foarte multi comercianti cu marfa expusa pe trotuar sau care te agata incercand sa-ti vanda ceva, de cele mai multe ori de o calitate indoielnica. Ma refer aici la parfumuri, spray-uri sau chiar cartele de telefon consumate dar puse la loc in tipla ca si cum ar fi noi. Foarte multe magazine cu blanuri si geci din piele, ceasuri sau aparatura electronica. , confectii si multa, foarte multa incaltaminte.

Atentie insa, sunt foarte iscusiti cand negociaza ceva, incercati sa creati impresia ca doriti acel lucru dar nu in orice conditii. In momentul cand sar calul si supraliciteaza sa va retrageti. Atunci el vine dupa voi si incepe negocierea, in general cu 10-15% mai ieftin.

Ca idee sa fiti convinsi ca de foarte multe ori pretul corect pentru ceea ce vreti sa cumparati este mai mic cu pana la 100% daca nu mai mic in anumite cazuri. Deci negocierea este sfanta, comerciantul o sa faca urat, o sa spuna ca nu vinde, o sa va trimita la altul, dar in cele din urma tot o sa va vanda. Dar la pretul vostru nu al lui. Daca pana la urma tot nu vrea sa scada, desi sunteti convins ca este mult, duceti-va linistit la altul, marfa este identica peste tot, poate in alta parte veti avea succes. Dar in general politica lor este sa nu piarda nici un client, chiar daca obtin un profit minim pentru ceea ce vand. Niciodata nu vor vinde in pierdere, de asta puteti fi siguri iar atunci trebuie sa stiti ca peste acea bariera nu se poate trece, iar pretul la care s-a ajuns este un pret oarecum corect.

Sigur, nu toata lumea este dispusa sa negocieze, insa pe mine ma amuza tare mult si nu suport ideea sa fiu fraierit chiar asa pe fata.

Pentru cine a fost in bazarul din Istanbul, isi poate face o idee asupra marfurilor care sunt expuse aici, cu diferenta particularitatilor regiunii si uneori cu diferenta calitatii.

Toate navele care acosteaza in Port Suez, fie ca sunt nave de tip pasager sau nave cargou organizeaza excursii in acest bazar si in centrul orasului, deci nu aveti cum sa pierdeti.

In general nu trebuie sa schimbati bani, circula perfect dolarul si euro in tandem cu lira egipteana. Orice doriti sa cumparati, fie de la magazine de firma, fie din bazar sau piata, la restaurant sau terase, dolarii si euro sunt la putere si respectate. Singurele locuri unde neaparat iti trebuie moneda nationala sunt muzeele, cinematografele si stadioanele. Dar daca schimbati, neaparat sa o faceti la schimbul valutar din port sau la bancile din oras. Evitati baietii buni de pe strada, de cele mai multe ori va puteti considera fericiti daca va pacalesc la schimb.

Un prieten de-al meu a incercat sa schimbe 50 de dolari, dorea sa-si cumpere un tricou de la un magazin de firma, nu stiu ce-avea in cap caci oricum putea achita in dolari, vanzatorii faceau conversia, le mai ramanea si lor un dolar, doi, dar ceasul rau… Dupa ce a dat banii unui tanar sa-i schimbe, pana sa primeasca lirele, tanarul a fugit ca din pusca, prietenul meu dupa el, dar va dati seama nu l-a mai prins, el stia toate stradutele, cladirile cu cate doua sau trei iesiri, iar aglomeratia l-a infranat mult.

Asa ca foarte mare atentie, daca tineti la banii vostrii.

Hotelurile nu sunt foarte numeroase si nici luxoase, dar cred ca asigura confortul unei nopti de “escala” daca pot spune astfel. Exista un hotel de 4 stele chiar in apropierea portului nou, unde exista si danele pentru pasagere, parca Red Sea se numeste, dar agentul nostru ne-a spus ca este un hotel destinat in primul rand celor care vin cu afaceri in Suez si mai putin turistilor. Oricum l-am remarcat fara efort fiind altfel decat celelalte hoteluri care n-au balcoane, tencuiala este scorojita, geamurile sunt murdare de praf, dar unde exista aer conditionat in fiecare camera. Acele aere conditionate care sunt montate in perete/geamuri, jumatate afara, jumatate in interior.

Din punctul meu de vedere este bine sa nu luati in calcul escala peste noapte in Suez decat daca este absolut necesar si atunci numai la hotelul pe care l-am amintit, aproape de port si de faleza.

In ceea ce priveste restaurantele si terasele acestea se gasesc la tot pasul, in functie de ceea ce va doriti. Pentru cei care isi doresc restaurante mai linistite, acestea se gasesc in principal pe malul Canalului, dar sunt foarte scumpe si adesea putina lume le trece pragul. Dar sunt linistite, se asculta o muzica in surdina in timp ce se admira parada navelor din convoi, iar mancarea este chiar foarte buna, mi-amintesc, aici am mancat cea mai buna salata de ton cu patrunjel, lamai si foarte mult cascaval. Si acum inghit in sec dupa acea salata, nu era ton la conserva, era proaspat, nu stiu cum l-au preparat dar era delicios.

La capitolul bauturi stau mai prost, adica in afara de sucuri, ceaiuri si cafea nu prea gasesti nimic. Exista cocteiluri dar non-alcoolice, nu le-am incercat desi aratau bine si unele bauturi traditionale mentolate, aveau o denumire ciudata, nu-mi amintesc acum.

Cam toata mancarea lor este condimentata, daca serviti masa acolo incercati sa vorbiti cu ospatarul (daca intelege engleza) sa nu va puna prea multe condimente. Un lucru bun, este carafa de apa plata si rece care exista pe fiecare masa cand pasesti intr-un restaurant.

Intr-o seara plecand de la nava mai devreme ne hotarasem sa gasim un restaurant care serveste bauturi alcoolice. Sunt doua asemenea restaurante, ascunse privirilor, le-am gasit si noi de-a lungul timpului. Agentul ne-a spus zona in care se afla, fiind oarecum obisnuiti cu orasul, am crezut ca am inteles. Dar socoteala de-acasa cum nu s-a potrivit, am ajuns sa ne ratacim; cand ajungi sa te plimbi prin cartiere mai laturalnice cu multe stradute asemanatoare, seara si cu o fauna mai ciudata care te priveste cu interes, chiar te urmareste, nu mai gandesti logic si te pierzi relativ repede chiar daca restaurantul este langa tine. Nu era langa noi, cu tupeu am intrebat cativa curiosi de acel restaurant « drink, drink, beer, restaurant where is? » Ne-au indrumat catre o straduta in capatul careia s-ar gasi restaurantul. Am ajuns acolo, am deschis usa cand surpriza: in interior se gaseau multi barbati care se rugau, erau ingenunchiati pe carpete, iar cand am deschis usa ne-au privit taios. Am iesit inchizand usa in urma noastra val vartej, cei care ne-au indrumat acolo, din capatul celalalt al strazii radeau in hohote. Locul nu semana cu o moschee, ne-am carabanit repejor de frica sa nu iasa cineva sa faca curse cu noi.

Oricum dupa putin timp am reusit sa gasim acel restaurant, nu avea nici o firma, se gasea in spatele unei usi care din afara nu trada nimic. Acolo majoritatea bauturilor occidentale dar si foarte multe locale. Inclusiv bere. Au egiptenii o bere buna Stella n-are nici o legatura cu berea pe care o stim noi, dar este excelenta mai ales daca ti-e sete tare. Ne-am petrecut seara acolo, cred ca nimeni nu s-a intors treaz la nava, chiar daca atmosfera parea inchisa in acea “carciuma” am destins-o noi prin voiosia noastra.

Despre relaxare si mai ales despre distractie nu se pot spune multe cuvinte deoarece n-ai foarte multe variante. In afara unei sesiuni largita de shopping, o plimbare pe malul Canalului sau o cina la unul dintre restaurantele « mai bune » se mai pot vizita moscheea Ghareeb, moscheea Hamza, una dintre cele mai mari din Egipt situata la confluenta celor mai largi bulevarde din oras, dar cu foarte multa vegetatie si flori in jur. Exista foarte multe terase cu muzica autohtona, dar sunt aglomerate mai ales la orele serii, pentru localnici este o modalitate excelenta de distractie.

Exista un muzeu al Canalului de Suez, amenajat langa Autoritatea Canalului, unde se descrie toata istoria, de la constructie, pana in zilele noastre, cu foarte multe fotografii si documente redactate in limba engleza. Noi n-am platit nimic pentru vizita, ni s-a spus ca este deschis doar pentru delegatiile straine sau pentru turistii care vor sa-l viziteze, deci oarecum in circuit inchis.

Cam acesta este Suezul, un oras al contrastelor, in unele locuri gasesti mizerie, gunoaie, copii flamanzi care iti zambesc privindu-te curios, piete agroalimentare functionand insalubru, magazine amenajate ad-hoc pe trotuare in mai toate intersectiile din centru, cladiri cu tencuiala cazuta, multe dintre ele fara geamuri, dar cu foarte multe haine puse la uscat. Dar Suezul reprezinta si un foarte important centru industrial, cu o economie in plin avant, cu foarte multe traditii, dar mai ales cu foarte multe monumente, statui care amintesc de istoria zbuciumata a tarii. Foarte multe parcuri ingrijite, multe fantani arteziene, magazine de lux si restaurante frumoase.

Ca orice oras arab, Suezul trebuie descoperit si mai ales inteles asa cum este el, cu bunele si relele care il anima si il personalizeaza, iar daca ajungeti acolo sa nu uitati nici un moment ca populatia a fost nevoita sa-l paraseasca in urma cu 50 de ani, femei, batrani, copii s-au retras din calea armatei israeliene. Desi au revenit intr-un oras gol, au luat-o de la capat, incercand sa uite ceea ce s-a intamplat. Dar n-au uitat; nici noi n-ar trebui sa uitam si sa incercam sa-i apreciem asa cum sunt ei.

Calatorii placute oriunde va veti duce!

---

VIZUALIZĂRI: 2543 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI