Regret fapta, dar ma gandesc la alta

TIPĂREȘTE

Nu pot spune ca mi-a displacut sa populez celelalte corpuri mai negalonate ale “ansamblului” de hoteluri populare Ralitsa delos Albena, corpul K si Ralitsa pur si simplu, dar am vrut sa vad si eu cum e sa stau la 4 stele, taman in anul cand bulgaratata s-au gandit sa-l retrogradeze la 3. Am eu o problema cu stelele, le vad numai cand am problem cu ficapu’. N-as fi revenit la Ralitse, dar m-au intors astia cu acuaparcul.

Asadar, iata-ma cazat la camera 1 suta si ceva, adica la demi (sub) solul hotelului, unde se vorbea romaneste mai ceva ca-n gara la Bucur-Obor. Nu a binevoit nimeni sa ne inalte-n etaje, pe motiv caci nu e camere vacante. Deci romanii tot la talpa… Macar stim ca suntem de baza.

Programul a fost cam acelasi in fiecare zi, mers dupa mititelul dejun la plaja cu masina, facut o baie in Cernoe More, sters cu prosop, facut pa-pa la companie, incaltat papuci si lipa-lipa la apaparc. Ca de-asta am si ales din nou Albena si Ralitsa, o parte din noi, iar eu m-am sacrificat zilnic.

Deoarece am fost a treia oara la Ralitse, ca nu ma mai saturam odata, am vazut lucrurile prin prisma amintirilor legate de fiecare element ce alcatuieste imaginea de ansamblu a hotelului, dupa cum frumos va voi povesti in frazele ce urmeaza. I-auzi:

Plaja

Tot la fel. Privata, lata, nisipoasa, cu sezlonguri si umbrele multe. Daca vii pana la primul shuttle-bus, prinzi pozitie bunicica, dupa, incepe jihadul. Restaurantul de pe plaja nu l-am incercat, deoarece eram de mult la tobogane cand se deschidea.

Restaurantul

Cam tot la fel. Mancare bunicica, fara specific, corecta, nu pe barosaneala. Cum ne place noua la AI ieftin. Pizza buna, dar nu mereu si cu coada, supe ciudate, nu mai sunt branzeturile alea bune, cafea buna doar la un dozator, vin alb bunicel doar la un butoi (ala din stanga, cum intri in restaurant). Am rezervat o cina la A' la carte bulgaresc, dar de saturat tot la bufet ne-am saturat. Zacusca noastra e mai buna decat a lor...

Barurile

Nu mai e ce-a fost la Ralitsa. S-a dus U-ul si a ramas AI-ul, adica Savoy. Berea la fel de lunga. Cocktail-uri – nema. Doar gin foarte tonic si campari oringi, cica, in traducere bitter romanesc si mirinda de la dozatorbulgaresc. Barul de la snack nu mai este deschis decat pana la 23, nu ca inainte cand era pana mai tarziu in noapte.

Camerele

In corpul principal speram sa fie mai incapatoare. Sunt intradevar un pic mai mari decat cele de la Garden sau Aqua Club, insa tot sunt mici. Doua paturi, unul dublu (160/200) si unul de o persoana (120/200). Curatenie facuta zilnic si cu temei, la o ora potrivita, cand e omul la plaja, adica pe la 10 – 11. Baie cu cada. Balconul la nivelul solului minus 20 cm. Peste noapte, daca nu erai suficient de aghesmuit, auzeai si subtitrarea de la filmele vizionate de nemtii si rusii de la etajele superioare sau melodia pe care o sforaiau polonezii de prin vecinatati. Luati-va un spray de purici pentru televizor. Eu in Albena am aflat ce spun romanii in interpretarea lui Cabral, caci, in afara de ProTV International nu pricepi nimic.

Enterteining

Spre deosebire de anii trecuti, cand la piscine si in apropierea acestora era o vanzoleala de nedescris, iar bravii animatori nu mai pridideau cu jocurile si concursurile, acum batea un vant a pustiu in zona aceasta de ziceai ca ai calendarul inainte si ai nimerit in luna martie la mare. In afara de 5-6 babe redegiste care isi incalzeau ciolanele obosite dupa atata faurire a democratiei socialiste prin tineretele considerabil indepartate, nu vedeai pe la piscina principala decat pe nenea care stergea delicat sezlongurile de praf cu un furtun de pompieri gros ca pe maneca de la pufoaica si ceva fete de la animatie care se rugau la boje moi sa nu se trezeasca babele si sa le implice in vre-o activitate fizica sau psihica. Spectacolele de seara erau aceleasi din primul sejur la Ralitsa, fara macar a se invrednici careva sa le imbunatateasca cu o improvizatie sau cu o gafa mai de Doame-ajuta. Intr-o seara ne-au poftit langa piscina principal la o discoteca cu muzica pe care, cand eram eu in liceu, nu o consideram nici oldies, dar nici de actualitate. Punctul culminant ar fi vrut ei sa fie o reprezentatie spectaculoasa cu dansuri cu flacari de-alea legate cu lanturi, dar a fost cand unul a sarit in apa ca i se aprinsese o aripa si nu o mai putea stinge. Dar s-a stins petrecerea. A doua zi dimineata l-am intalnit si l-am intrebat daca e bine, dar nu avea nici pe naiba la mana, era foarte putin inrosita. Cred ca, dupa atatea rateuri de-astea pielea ii devenise ignifuga. Devenise expert, stia exact cand sa sara in apa.

Piesa de rezistenta a hotelului si a sejurului a fost accesul la AquaMania moca. La bratara de AI aveai o chestie rotunda, ca ceasul ala de plastic pe care-l castigai la balci cand aveai ghinion si trageai cu pusca in roata la “si altele”. Treceai rotunjoara aia pe langa un senzor la intrare si primeai accesul la balaceala. Nu e un aquaparc extraordinar, dar la banii astia merge. Marele inconvenient ar fi ca pe toboganele alea mai mari si mai misto nu va puteti aventura, oricati pasageri si membri ai echipajului ati fi, decat la carma unui super-colac de patru persoane, cu o lungime/latime de 150/150 cm. si deplasament de cca. 20 de kg. Misto era cand eram doar cu copilul, adica pana in pranz, ca apoi se reintregea echipa. Asta m-a facut sa nu imi irosesc forma sportiva pe toata durata sejurului, avand in vedere ca remorcam ambarcatiunea singur zilnic de cate 20 de ori cate 5-6 etaje, cam asta era inaltimea de la care ne aventuram pe Mamouth sau Tornado. Mai era si o pista cu 4 sau 5 lansatoare de saltelute, unde se organizau zilnic concursuri unde puteai castiga un spumos la ciob. Cel mai inalt tobogan e o chestie liliachie pe care trebuie sa te lansezi in pozitia strabunicului Cleopatrei. Calatoria pana la nivelul terenului dureaza maxim 1,5 secunde, nu vezi nimic ca stai cu ochii inchisi, iar daca nu mentii pozitia mai sus amintita risti sa ajungi la final in pozitia “puiul de Crevedia”, respectiv cu capul in burta si cu picioarele sa subsoara. Am asistat la ceva asemanator… In afara de toboganele mari sunt si cateva pentru kinderi, un lazy river, dar cam prea lazy si alte cateva chestii banale pe care le gaseti la orice aquaparc. Au si un bar acolo, dar totul se plateste.

Acum, ce sa zic, nu imi pare rau ca am ales sa merg inca o data la Ralitse, le-am vazut si in zile mai bune, dar nici acum nu mi-au displacut. Vorba aia: regreti fapta si te gandesti la alta. Anul acesta primul concediu la mare tot la Ralitse merg, pentru aquaparc.

---

VIZUALIZĂRI: 2918 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI