Acasă la Costas

TIPĂREȘTE

Inceputul prieteniei noastre a fost sa zicem asa… nereusit. Mai binezis catastrofal.

Aveam o zi foarte incarcată in urma noastră… veneam de pe partea continentala a Greciei după ce petrecusem doua zile minunate in Sivota si eram extrem de obositi.

Parcursesem circa saptesute de serpentine (simtite sapte milioane!) pe drumurile intortocheate ale coastei de vest a Greciei si asta la o viteza maximă de circa 70 km / oră – dacă ati zambit acum incercati voi sa conduceti mai repede dacă puteti – pentru a prinde ferryboat–ul de la ora două dupămasă.

Trecerea pe Insula Corfu era absolut necesară deoarece de aici aveam sa ne luăm zborul inapoi spre casă in doar cateva zile. Si in aceste cateva zile – mai bine zis două la număr trebuia sa vedem TOATA insula – cu exceptia capitalei pe care am avut norocul sa o vizitam la inceputul sejurului nostru.

Am ales pentru aceasta un loc de dormit - Brentanos Apartments - cu recenzii exceptionale pe tripadvisor aflat la doar cativa pasi de fostul palat a lui Sissi. Mi-am zis ca chiar daca nu voi reusii sa vad toata insula măcar palatul lui Sissi doresc sa-l văd si apartamentul pe care l-am rezervat se afla la doar cativa pasi (am văzut eu pe googlemaps) depărtare. Deci după părerea mea puteai sa mergi lejer pe jos pana acolo.

Asa că după ce am prins ferryboatul si am ajuns cu bine in portul din Kerkira, am pornit la drum – directia Achilleion. Vai ce usor este de gasit un hotel! dacă ai fost asa de inteligent (mă gandeam la mine) si ai rezervat unul in imediata apropiere de un punct de interes turistic prezentat pe fiecare dintre semnele de circulatie.

Trecem cu usurinta de aeroport si o luam spre sud – mereu directia Achilleion. Drumul e si aici plin de serpentine, urca si coboară dealuri dar nu poate fi asa ingust… că doar trebuiau sa urce pe vremea Kaiserului si cărutele trase de boi si calestile elegante cu cai pana aici. Si totusi uneori strazile devin atat de inguste ca ma apuca frica daca nu cumva am deviat din greseala… si iar ne-am pierdut. Oprim la marginea străzi sa intebăm unde se alfă apartamentul nostru. Din păcate pe un turist care si el nu stie si nu cunoaste zona prea bine, insa stie cu siguranta ca acest drum duce spre palatulu lui Sissi… ce noroc! După doar cateva curbe ajungem intradevar la intrarea oficiala ce duce spre palat. Si cu toate ca apartamentul nostru trebuie sa se afle la doar cativa metrii departare nu il zaresc nicicum. Nici nu aveam defapt cum, deoarece intregul palat este inconjurat de o padure deasa de pomi batrini si inalti.

Hai să intrebăm aici la ghiseul de bilete imi vine mie ideea – si astfel parcăm si ne intreptăm spre intrare. Nu e coada mare si in doar cateva momente ne intreaba vinzatorul de bilete: 2 tickets? No, no răspund eu putin derutata… insa in urmatorul moment mă gandesc – dacă tot suntem aici de ce sa nu intram acum? Bineiteles ca mi-asi fi dorit sa merg mai intai la hotel, sa fac un dus, sa ma schimb si pe urma sa revin reimprospatata dar… astfel suntem siguri ca l-am vazut! Intram acum? il intreb pe sotul eu…

Are we allowed to return today and use the same ticket for later? Da, ne raspunde el... biletul este valabil pe o zi intreaga – daca doriti va puteti intoarce mai tarziu si sa vizitati palatul inca odata. Păi asa da – ne gandim noi din nou la faza ca apartamentul nostru trebuie a se afle in imediata apropiere… dar sa intram si acum.

Palatul lui Sissi trebuie sa-l vedeti neaparat daca cumva ajungeti pe Insula Corfu. Este o minunatie cum doar o printesa si-l poate dorii. Petrecem mult mai mult timp decat ne-am gandit ca vom avea nevoie si iesim din palat fara insa sa zăbovim prea mult prin curtea si gradina lui – pe care doream a o vedem neaparat in apusul soarelui (era deschis pana la 8 seara) ca doar apartamentul nostru se afla la doar cativa pasi. Si intradevar cand iesim afara vanzatorul de bilete face un semn de aprobare cu capul – da cunoaste apartamentul si arata cu mana directia– aici imediat dupa colt – gradina palatului este invecinata cu gradina apartamentului – au un gard comun… care insa nu are poarta de intrare! Noi trebuie sa coborim intregul drum inapoi spre plaja ca pe urma sa luam urmatoarea strada inapoi pe deal si sa ajungem aproape in acelasi loc unde ne aflam acum doar la cativa metrii departare. Drumul cu masina pana la plaja era extrem de abrupt dar nu se compara deloc cu cel pe care l-am urcat pe urma pana la apartamentul nostru. Cand am ajuns din nou sus stiam cu siguranta - in veci vecilor nu vom parcurge acest drum pe jos.

Costas ne-a intampinat prietenos – dupa ce ne-a ascultat plagerea ca nu am gasit usor apartamentul lui, ca nu are nici un semn la strada principala si ca am avut intradevar teamă sa urcăm panta atat de abruptă pana aici. Dupa ce facem formalitatile de check in – adica el ne ia buletinele si le baga la el in sertar (in cazul in care dorim cumva sa plecam fara sa platim) ne conduce pe nistre trepte si mai sus spre camera noastra.

Va dau un apartament cu doua dormitoare zambeste el – de parca ne-ar face un mare avantaj… dar cand descuie usa si intram inauntru – dezamagire completa. Pozele pe care le vazusem la el pe homepage nu se comparau cu ceea ce vedeam aici. O bucatarie veche intr-un maroniu (ca nu am vrut sa scriu culoarea c*****), o sofa imbacsita, si doua dormitoare mici in care incapea doar un pat de metal cu o saltea… nu stiu cat de veche. Costas imi vede privirea dezamagita si o ia repede la picior urandu-ne deja "noapte buna". Deschid usa la baie si ma loveste un miros de apa statuta… wc-ul ingalbenit, la fel ca si cada de baie cu perdele de nilon (probabil ca astea miroseau asa de imbacsite).

Wait a minute! strig eu dupa Costas… this is not the apartment I booked! You also have new apartments – arat eu spre casa invecinata nou nouta care stralucea in lumina ultimelor raze de soare. Doresc un apartament in casa noua!

Costas incearca sa ma ingnore si daca nu s-ar fi pus sotul meu in fata lui probabil ca nu l-am mai fi vazut in aceasta seara. Care e problema? ma intreba sotul meu. Costas incearca sa ne dea unul dinte apartamentele vechi – dar eu doresc unul nou – cum am vazut pe poze.

Costas se face ca nu intelege… ce poze? mă intreabă. Pozele de pe pagina ta – unde am facut rezervarea. Sa mergem la computer sa-i arat. Tonul meu devine agresiv si sotul meu incearca sa ma linisteasca- e chiar asa de rau apartamentul care ti l-a aratat. Da! este catastrofal ii raspund!

Costas se aseaza la computer si incepe sa verifice pozele in speranta ca va gasii una cu o imagine de la apratamentele vechi. Eu cu degetul pe computer il provoc… where are this rooms? Ok, raspunde Costats rusinat... I have some new apartments but... there are all full. Are you trying to fool me? ii raspund eu privind spre peretele unde atarnau toate cheile de la apartamente. Vad ca nu prea ai multi clienti –arata-mi unul dintre aceste apartamente.

Costas ia cu el o alta cheie si ne indreptam spre o alta casa… dar nu cea noua. Descuie usa – camera pe care mi-o arata acum este mai moderna si baia e curata insa nu este nici acum ceea ce imi doresc eu. Is THIS ok for you?

Acum m-am incapatanat rau de tot! vreau neaparat sa vad unul dintre apartamentele noi si astfel il provoc in continuare. Ai facut poze false pentru prezenta ta in internet? il intreb. Unde sunt apartamentele acelea noi si moderne? Am impresia ca nici nu exista.

Vrei sa-ti dau locuinta mea? ma intreaba el nezambind… si scoate acum o alta cheie de sub tejghea. De data asta ne indreptam spre cladirea nou-nouta. Aici sunt apartamentele de pe poze… si deschide usa...

Oaaaooo… nu ma mai opresc eu din admiratie – asta da! Absolut fantastic! de ce nu de la inceput asa!

A doua zi cand ne-am trezit am inteles de ce apartamentele se numesc “ view of paradise” –direct in fata noastra se infatisa aceeasi panorama care a fascinat-o si pe Sissi, impărteam aproape aceeasi grădina si noi aveam pe deasupra si o piscină cu apa cristalină direct in fata camerei.

Pe Costas l-am intalnit abia spre seara si eu putin rusinata voiam sa ma scuz pentru comportamentul meu de ieri – insa el ne face semn strigandu-ma pe nume: va invit la un ouzo (pentru cunoscatorii de ouzo - cel de sub tejghea e doar pentru prietenii buni) – si privind spre sotul meu : Poti sa fii mandru de sotia ta –stie cu adevarat ce isi doreste!

---

VIZUALIZĂRI: 1978 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI