Cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, sfântul Sava din Belgrad

TIPĂREȘTE

Am ajuns în Belgrad pe înserate după un drum de 13 ore şi 600 km parcurşi cu o singură pauză mai substanţială de oprire pentru masă în Serbia. Eram aşteptaţi cu meniul gata pregătit la o terasă modestă pe malul Dunării. A costat 10 eu şi a constat dintr-o supă, doi cârnăciori subţiri, cartofi prăjiţi, salată de varză şi pâine. N-a meritat banii comparativ cu preţurile din alte locaţii din această excursie dar ne era foame şi am avut ocazia să ne mai desmorţim niţel. Primul şi singurul obiectiv pe care l-am văzut în Belgrad a fost catedrala Sf. Sava, ridicată în cinstea patronului oraşului. Cetatea n-am vizitat-o pentru că era întuneric, prost iluminat şi nu eram sigură pe ochi şi pe picioare.

Sfântul Sava şi povestea catedralei

S-a născut în familia unui cneaz sârb care a trăit în sec. XII. S-a călugărit din tinereţe la o mănăstire din muntele Athos. Fratele său Simion ajuns rege al Serbiei împreună cu Sava a ctitorit şi înzestrat multe biserici şi mănăstiri ortodoxe. Sfântul Sava a devenit arhiepiscop al Serbiei şi a străbătut în umilinţă toată întinderea ţării propovăduind dreapta credinţă. A trecut la cele veşnice în 1236 la Târnovo şi moaştele sale au fost readuse în Serbia. În timp, a ajuns cel mai venerat sfânt din Serbia şi Muntenegru datorită contribuţiei sale excepţionale la cultura şi identitatea naţională sârbă. În 1594 dorind să oprească o răscoală a sârbilor care purtau pe steaguri chipul sfântului Sava, turcii conduşi de Sinan Paşa au ars moaştele sfântului pe colina Vracear. De atunci colina a devenit sfântă şi dealungul secolelor care au urmat credincioşii au venit aici să se roage. Ideea construcţiei unei mari catedrale destinate sfântului Sava a apărut încă de dinainte de 1900 dar piatra de temelie a fost pusă abia în 1939. Construcţia a fost abandonată în 1941 în timpul războiului când fundaţia era terminată şi zidurile înălţate la câţiva metri deasupra solului. Au venit comuniştii şi locul unde urma să se înalţe catedrala a devenit parcare, depozit iar parcare. Cu o insistenţă demnă de proiectul excepţional care urma să ia viaţă, biserica sârbă a cerut autorităţilor prin 88 de memorii depuse între 1958 şi 1984 atribuirea terenului si reînceperea construcţiei. Aprobarea a venit în 1985 iar sfinţirea a avut loc în 2004.

Prima impresie

Din locul unde a oprit autocarul pe platoul Vacear se ridica în faţa noastră în mijlocul unui parc o construcţie foarte impunătoare placată cu marmoră şi granit. Este cel mai important monument sârb şi în acelaş timp cea mai mare catedrală ortodoxă din lume depăşind-o în dimensiuni pe Hagia Sofia din Constantinopol şi Iisus Mântuitorul din Moscova. Cu toată măreţia ei, proporţiile şi forma aleasă cu cupola rotunjită aşa cum am văzut şi la bisericuţele mici din Santorini şi din toată Grecia este prietenoasă şi îţi inspiră încredere spre deosebire de catedralele catolice la care turlele săgeată împung cerul şi te fac să te simţi mic şi umil. Stilul arhitectonic este bizantin cu elemente sârbeşti. Fiind ridicată pe o colină şi datorită dimensiunilor impresionante, se vede din toate punctele de acces în Belgrad. Construcţia ei a durat 65 de ani, între 1939-2004, cu întrerupere de 17 ani în timpul şi după război. Interioarele nu sunt finisate, lucrul în mozaic fiind scump, migălos şi înaintând mai greu decât în frescă. Construcţia catedralei s-a făcut exclusiv din donaţii fără participare de la buget.

Dimensiuni

Pentru a detalia proporţiile trebuie ştiut că are o înălţime de 70m, axe de 81 respectiv 91 m. Crucea aurită de deasupra catedralei are 12m, punctul cel mai înalt al întregii construcţii fiind de 134m de la sol. Suprafaţa desfăşurată este de peste 7500mp din care la parter 3500mp, la etajul unu trei galerii de 1500mp, la etajul doi una de 120 mp, în clopotniţă o galerie de 500 mp, sub cupola 400 mp şi la subsol încă o biserică de 1800 mp. La subsol într-o criptă se păstrează părţi din veşmântul Sf. Sava. Capacitatea catedralei este de 10000 credincioşi la parter iar dacă se ocupă şi galeriile, 12000 persoane. În spaţiul pentru cor pot intra 800 cântăreţi. Domul din beton are o greutate de 4000 t, a fost construit împeună cu crucea la sol şi a fost ridicat cu mari dificultăţi tehnice deasupra boltei în cursul a 40 de zile. Sunt 4 clopotniţe cu 49 de clopote de dimensiuni diferite. Cel mai mare clopot are un diametru de 2 m şi greutate de 6 t. Clopotele au fost donaţii individuale particulare, cel mai scump fiind de 110000 dol. Sunetele clopotelor pot fi armonizate electronic în 50 de melodii potrivite fiecărui eveniment bisericesc. Accesul în clopotniţe se face cu liftul sau pe scări. Dacă exteriorul catedralei este finisat, în interior am găsit pereţii drapaţi cu pânze şi înafară de punctul în care se vindeau lumânări, amintiri şi pliante părea că nimic nu era terminat. În realitate stâlpii au mozaicarea terminată dar sunt protejaţi de şantier cu folie. Interiorul este format dintr-o singură încăpere fără stâlpî de susţinere (domul este susţinut de pandantive), arhitectul Nestorovici punându-şi amprenta pe această construcţie unicat. S-au utilizat în 1985 tehnici moderne de calcul şi construcţie fără a denatura proiectul iniţial. Cupola a fost transformată dint-una plată în una rotundă cu acces pe ambele părţi din interior şi exterior. Biserica are 13 cupole, 5 semicupole-scoică şi 5 cupole mici deasupra altarului. Sunt acoperite cu tablă de cupru. Acustica s-a îmbuntăţit prin montarea unor cupe în partea de jos a cupolei, s-a modificat sistemul de protecţie împotriva umezelii, marmura care plachează faţada are un sistem de aerisire pentru a nu dezvolta ciupercă. Pe cupola centrală este montată o cruce de 12m înălţime iar pe cele mici alte 18 cruci, toate aurite. Lumina în catedrală este asigurată de 130 geamuri din care 24 pe cupolă,. Suprafaţa geamurilor este de 875mp. În centrul catedralei va fi amplasat un policandru cu diametru de 30m. Intrarea în catedrală se face prin nouă uşi masive de lemn alb sculptat, cu două canaturi, înalte de 6 m şi late de 4 m. Pardoseala bisericii este terminată şi este executată din plăci de granit colorate sub care se găseşte sistemul de încălzire.

Pictura catedralei

Deşi catedrala a fost inaugurată oficial în 2004, decorarea interiorului bisericii este departe de a fi gata. În interior lucrează zilnic 300 de specialişti în artă bizantină, majoritatea ruşi care au experienţă de la ridicarea catedralei Iisus Mântuitorul din Moscova. Mozaicul va reprezenta scene religioase din Vechiul şi Noul Testament, din istoria universală şi a poprului sârb. Va cuprinde şi portretele a 572 de sfinţi şi duhovnici printre care şi români. Ca tablouri în mozaic de mari dimensiuni vor fi în cupola mare Iisus Pantocratul, (fiecare ochi al lui Iisus Pantocratul va avea 3 m.), Învierea Domnului deasupra altarului iar în nava centrală Coborârea Duhului Sfânt. Mozaicul va fi lucrat în stil bizantino-sârbesc fără elemente moderniste şi va avea o suprafaţă de 17000 mp. Se prezumează că dacă şi fondurile se vor strange într-un mod adecvat, catedrala va fi finisată şi în interior în 2022. Deşi am văzut şi celelalte două mari catedrale ortodoxe, cea din Istanbul şi cea din Moscova, catedrala din Belgrad este mai impresionantă din cauza amplasării ei pe un deal, într-un parc liber de construcţii şi cu vizibilitate de la mare depărtare.

După ce grupul s-a reconstituit ne-am cazat în hotel Rex pe la ora 11 noaptea.

-va continua-

Bibliografie:

taifasuri.ro/taifasuri/re ... ava-din-belgrad

---

VIZUALIZĂRI: 6789 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI