Astazi am citit un articol impresionant postat de Zoazore, scris de diana2104, cu link si pe grupul AFA, drept pentru care am fost insiprata sa scriu si eu aici la filozofari de suflet primul meu articol. Marturisesc ca nu stiam despre aceasta rubrica, dar pe viitor cred ca o voi accesa mult mai des.
In 2011 am dat nastere baietelului nostru, in luna februarie, minunea noastra de la bunul Dumnezeu.
Pentru ca acel an a fost unul greu, obisnuinta cu noul meu statut de mama, plus toate cele aferente cresterii unui bebelus despre care poti citi oricate carti doresti dar realitatea este cu totul alta, am hotarat impreuna cu sotul ca in iunie 2012 sa mergem si noi intr-o vacanta in Grecia dupa care tanjeam atat de mult.
Zis si facut, am luat bilet cu early booking in insula Thassos despre care nu stiam mai nimic si nici timp de stat pe internet nu am avut din cauza copilasului. Si nici membru pe AFA nu eram...
in fine... biletul a fost la un studio in Skala Panaghia, un loc foarte frumos de altfel, despre cazare am scris un review pe site long time ago. Eram super fericiti, am mers cu autocarul, ne place cu autocarul, drumul a fost ok, am ajuns la feribot, experienta noua pentru prima data mergeam cu ferry, ce sa mai eram super fericiti.
Am ajuns la cazare, ne-a placut, de plaja Golden beach ce sa spun... parca ajunsesem undeva in rai... totul bine si frumos.
Mergeam la plaja, mancam la taverne, ne odihneam, totul era perfect.
Ne-am inscris la o mini croaziera cu vaporasul pe mare de o jumatate de zi, am dansat pe vapor, am hranit pescarusii, am vazut locuri frumoase, am facut zeci de poze.
Totul era perfect.
Intr-o buna zi, de dimineata am zis sotului haide sa mergem pana in Limenas, calatoream cu autobuzul local ce avea statia exact langa vila la care am stat. Am luat aparat foto cu noi si camera video sa filmam pe unde mergem, telefoanele, banii... si aici vine a dracului ghinion si actele adica buletinele... de ce m-o fi impins ghinionul sa le iau cu mine atunci... numai Dumnezeu stie.
A venit autobuzul, am plecat, am ajuns in Limenas, am coborat cu gandul de a merge sa bem intai un frapee la o terasa si apoi sa plecam in explorarea zonei.
Domnule... nu stiu ce s-a intamplat in acea zi... ceva ce nu am mai patit niciodata in viata mea... parca am ramas efectiv fara memorie asa deodata...
Inainte de a merge la acea terasa, ne-am uitat amandoi in vitrina unui magazin... pe dinafara... erau niste bijuterii superbe expuse acolo... eu aveam la mine o traistuta pe care o cumparasem din Turcia din aia cu motive traditionale turcesti care se tine pe umar.
Am plecat de la vitrina, am ajuns la terasa, am comandat frapee, a venit frapee si vroiam sa platesc aleia de la terasa ca sa nu mai am grija platii apoi.
De aici vine tragedia... cand sa platesc... ia geanta de unde nu-i... pe moment eram socata... nu mai aveam nici o reactie nimic... incremenita efectiv... aici a inceput cosmarul nostru.
Cauta geanta... normal ca nu era nicaieri... primul impuls a fost sa mergem inapoi dupa acel autobuz care ne lasese in statie cu gandul ca am uitat geanta in autobuz.
Incercam sa imi aduc aminte ultimele miscari cand stiam ca am geanta cu mine... pauza... nimic... am izbucnit intr-un nervos plans... degeaba plangeam eu... totul era pierdut... am ajuns in statia de autobuze, adica in autogara lor, am gasit soferul ala (pe care il banuim ca a fost faptasul)... ala a zis intrati si vedeti ca nu e nimic acolo, am cautat in autobuz... pauza... nimic... ce sa facem noi acum???
Cand nu stii... nu stii... in geanta erau buletinele, banii nostri toti... camera video Philips, aparat foto nou Canon plus telefonul meu mobil... care nu era decat un nokia obisnuit, dar luat si ala de vreo cateva luni.
Ramasesem in mijlocul strazii fara bani, fara acte, fara nimic... toata treaba se intamplase cu 2 zile inainte de intoarcerea in tara.
Ce facem acum??? Hai la politie.
Politia in Grecia... mai bine sa nu ai nevoie niciodata, absolut niciodata de ei.
Am explicat ce si cum... am scris declaratii, etc etc etc... am stat multe ore acolo... unul din politisti ne spune la un moment dat ca nu are sens sa mai ramanem acolo pentru ca ei o sa investigheze cazul, dar sa nu ne facem mari iluzii caci din astea se intampla frecvent pe insula.
In plus de asta... a mai zis ceva de genul ca este vina noastra ca nu am fost vigilenti si ca daca eram atenti nu se intampla asta, iar cand i-am spus ca banuim pe soferul acelui autobuz, s-a suparat rau de tot pe noi, ca nu putem face afirmatii nefondate si fara dovezi.
In fine... am luat legatura cu ghidul care raspundea de noi, pe insula toata vara stau niste ghizi care locuiesc acolo tot sezonul si se ocupa de grupurile de turisti cand vin, pe parcursul sederii acolo, etc. Ghidul respectiv ne-a dus la agentia locala din Limenas, care raspunde de ei. Am stat acolo un sfert de zi, intre timp gandind ce ne facem, trebuia sa sunam in tara la parinti dupa bani. Socul extrem de mare a fost pentru parinti, care ne-au facut in toate felurile, cu nervi intinsi la maxim ce sa mai. Am spus sa ne trimita 400 de euro ca sa avem bani la noi sa ne putem descurca. Faza era ca nu mai aveam nici cardul care se afla in portofel, asa ca banii au fost trimisi in contul ghidului. Cosmar prieteni... ce sa spun... nu doresc nimanui asa ceva... Intre timp, ghidul ne spune ca nu avem incotro trebuie sa ne ducem la Salonic la Consulat sa ne elibereze documente sa ne putem intoarce in Romania.
De aici incepe o alta aventura a noastra.
Ca sa ajungem la Consulat trebuia sa facem asa- mers cu feribot la prima ora cu primul feribot care pleca spre Kavala, noi stateam in Skala Panaghia, feribot trebuia sa luam nu din Limenas, ci din Keramoti, sper sa nu ma insel aici... nu mai stiu exact... numele acelui port... oricum a venit ghidul respectiv pe la 5 dimineata si ne-a dus el in port la ferry, din Kavala mers la autogara lor si luat un autocar spre Salonic, in Salonic oprire la autogara si din autogara luat taxi care sa ne duca la Consulat, si toate acestea repetir pentru drumul inapoi, in aceeasi zi trebuia sa rezolvam toata povestea asta, caci a doua zi dimineata trebuia sa eliberam camerele si sa plecam caci se termina sejurul.
Asta am si facut... cu stres, nervi, lacrimi si dezamagire, a doua zi dimineata am pornit la acel infernal drum.
Precizez ca pana a intra banii in cont la ghid, acesta ne-a dat 50 euro sa mergem sa mancam undeva, eram lesinati, cel putin eu nu mai aveam deloc vlaga in mine.
in fine... sa nu ma lungesc... ferry pana la kavala, nu a durat mult acel drum, drumul de la Kavala la Salonic a durat 2 ore, ajunsi la Salonic am luat taxi, din pacate era deja aproape de pranz, foarte foarte aglomerat, soferul de la taxi ne spune... avem ceva de mers, Consulatul este situat intr-unul din cele mai scumpe si mai selecte cartiere din Salonic, asta am aflat pe drum vorbind cu soferul. In fine... am ajuns acolo... o tipa care abia ne-a bagat in seama, ne-a pus sa scriem multe hartii, ne-a facut poze, ne-a luat 130 de euro adica 65 euro de persoana, asta era tariful pentru ca noi sa avem un buletin provizoriu... am stat mai bine de o ora jumatate acolo... cand efectiv va spun nu era tipenie de om, nimeni numai noi, treaba se putea rezolva zic eu in maxim dar maxim jumatate de ora, dar na... asta e situatia... in fine... cu nervi intinsi la maxim, rezolvam cu documentele... acum trebuia cat mai repede posibil sa ajungem la autogara sa prindem autocarul spre Kavala... of... mi s eface piele de gaina cand imi amintesc.
Am traversat din nou cu taxi orasul super aglomerat la orele amiezii, am ajuns la autogara, am luat bilet de la casa de bilete, am inhatat niste sandvisuri de la o dugheana din autogara si hai sa mergem la autocar.
Ajungem la acea imensa autogara, era cu numar de peron etc... ajungem la peronul respectiv, cand colo ce sa vezi... era plin autocarul... desi mai era ceva vreme pana la ora de plecare... intreb la sofer... domnule avem si noi bilete... la care el imi spune... asteptati urmatoarea cursa, nu mai sunt locuri acum... am crezut ca inebunesc... cum domle, pai si cand e urmatorul... aici intervine dramul nostru de noroc, era peste jumatate de ora... slava cerului pentru asta...
In fine... cu tot stresul acumulat in acea zi, am inceput sa ne mai linistim, aveam documente, aveam si bani, eram cat de cat in regula. Ne mai stresa putin ora de la ultimul ferry care pleca spre Limenas, nu mai stiu acum ce ora era... dar facand calcule cu tot cu drum etc... stiam ca ne incadram sa ajungem la timp.
Am ajuns in Kavala chiar mai devreme decat stiam ca vom ajunge, am mers in port sa vedem la cat este ultimul ferry, mai aveam vreo ora jumatate pana sa plece acesta, deci eram in grafic neasteptat as putea spune.
Cu aceasta ocazie, cu toate relele, din mers am vazut orasul Salonic, din taxi, trecand prin diverse locuri pe care nu le mai vazusem, am vazut Kavala in scurtul timp cat am stat la venire si la plecare, macar ne-am ales si noi cu ceva.
Inainte de plecarea spre ferry, am luat ceva de mancare si de baut si am mers asa usor usor pe langa stradutele apropiate de port, am gasit niste magazinele in care toate marfurile erau de 1 euro... bucuria mea... am facut cateva cumparaturi acolo... dupa care ne-am imbarcat pe ferry cu directia Limenas.
A trecut si calatoria cu ferry, am ajuns in Limenas, deja era seara si ce sa vezi... alta dandanaie... cireasa de pe tort, nu mai aveam nici un mijloc de transport cu care sa ajungem in Skala Panaghia, pentru ca programul la autobuz era pana la ora 5 parca. Ce naiba facem acum??? Singura solutie era sa facem autostop... sau sa luam un taxi... stiti toti cat de comozi sunt grecii... cred ca era in jur de 8 seara... dupa toata tevatura... nu gaseam nici un taxi... erau vreo 2 parcate in port, nimeni in ele..... am mers la o dugheana, am intrebat un nene de taxi... ala ne-a zis ca e putin probabil sa gasim la acea ora, norocul nostru a fost ca dupa inca o ora de stat in port, apare un nene cu un mercedes si care avea pe masina sigla de taxi. Am mers repede la el, i-am explicat unde dorim sa mergem, tipul plictisit, dar in final a zis ca ne duce insa ne ia peste 1 euro pe kilometru nu mai stiu exact pretul... Am acceptat se facea deja noapte si era singura noastra sansa de a ajunge in statiune.
Intr-un final plecati de la 5 dimineata din camera, la ora 10 seara am ajuns la studio, la cazare.
Cam asta am patit noi in Thassos, nu doresc nimanui sa treaca prin ce am trecut noi.
Am ramas fara bani, fara camera video, fara acte, fara card, fara aparat foto, fara telefon, iar acea vacanta ne-a costat peste 1000 de euro per total, fara nici o poza, desi facusem sute de poze si filmasem foarte mult in zilele bune cat am stat acolo.
Nu stiu daca vreodata o sa mai ajung in Thassos.
Intotdeauna ma va duce gandul la necazul patit acolo si nu vreau sa imi amintesc mereu de acea zi nefasta. Desi mi-a placut maxim insula apa plaja de la Golden Beach si privelistea in sine, nu cred ca mai calc intr-acolo...
In 2015 cand am fost in Corfu, am tinut mereu mereu geanta legata de gat, langa mine cu mana pe ea, cu o clama cleste de par peste fermoar pus, fara acte la noi cand mergeam in plimbari, cu bani putini la noi si toate puse bine bine la pastrare in camera in seif. Am invatat lectia si sper ca niciodata sa nu mai patim asa ceva,
Sper sa nu va fi plictisit cu acest articol al meu.
Am vrut sa stie toata lumea ca se pot intampla necazuri, furturi chiar si in Thassos.
Inspiratia articolului a venit de la diana2104, al carui articol l-am citit astazi de dimineata. Pozele care insotesc articolul sunt facute de niste prieteni din Brasov, care stateau la camera alaturata noua, cu ei am ramas prieteni pana in ziua de astazi, de altfel atunci afland ce am patit ne-au ajutat si ei cu niste bani pana cand am primit noi banii de acasa.
Trimis de flaviana77 in 30.03.17 15:10:46
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol
ECOURI la acest articol
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "AVERTIZĂRI, DE LA LUME ADUNATE" (deja existentă pe sait)
@flaviana77: of, of, of, neplacuta situatie draga mea. Dar stiu ca ati trecut cu bine peste asta si ca esti indragostita iremediabil de Grecia.
Si noi am patit-o in Barcelona in metrou, am ramas fara 200 euro si am trait 2 zile cu 11 euro ce ii mai aveam in monede, ca sa nu mai cer sa-mi trimita bani din tara. Dar de atunci, totul las la seif si iau la mine doar maruntis.
Calatorii frumoase sa aveti si lipsite de peripetii (neplacute). Pup cu drag
@ioana74: asa este trebuie mare grija la tot că hoții abia așteaptă. Sper sa nu se mai întâmple niciodată. te pup Ioana.
@flaviana77: Ghinion intradevar, eu in calatorii tin geanta de zici ca sunt postas si nu-mi pasa si nu am avut pana in prezent surprize nedorite si nici nu mi le doresc.
Sper ca de acum inainte sa fie totul in regula si sa nu mai ai astfel de patanii.
@flaviana77:
Flaviana, stiu ca-ti amintesti de patanie mereu dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa mai mergi in Thasos. Daca pateai acasa la tine, ce faceai, te mutai? Nu sunt rea, tu trebuie sa iesi din cercul acesta si sa accepti ca asa ceva se poate intampla oriunde, cred ca ai citit articolul Adrianei despre Roma? Problema este sa-ti organizezi totul asa ca macar de te fura sa ia ceva ca praful de pe toba. Eu, am scris deja pe aici de cateva ori, impart banii cu sotul, fiecare din noi are copii dupa actele de identitate ale celuilalt, originalele actelor stau la pastrare, am carduri cu informare prin SMS pentru orice operatie se face iar pe card disponibila nu este decat o suma asa si asa, restul in depozite potrivite (200 - 500 euro) pe care le rastorn in contul de card cand e nevoie (daca internetul nu e sigur, il anunt pe fiu-meu si face el operatia de alimentare card din contul meu). Oricum nu garantez ca nu-mi va taia cineva geanta mie sau sotului dar stiu ca am luat aproape toate masurile de siguranta. Dar n-am scoala hotilor, din pacate, sa stiu ce mai inventeaza. Cineva imi spunea ca foloseste in vacante cosuri artizanale de panusi de porumb, din acelea mai groase (elegante nu papornite), pentru ca se taie greu.
Vacanta frumoasa! (si ai grija ca si in Paralia se fura)
@elviramvio: mulțumesc pentru idei ai dreptate că se fura peste tot. ideea e că în vacanțe noi folosim card foarte putin in general cash avem. e bine că am scris articolul așa mai învăț și eu multe pe care nu le știam. oricum am trecut peste acel necaz de mult, dar de uitat nu am uitat.
@mishu: asa si eu de câte ori am fost plecați după acel incident, chiar și în țară tin lipita de mine geanta mereu cu mana pe ea. Sper să ne ferească Domnul de necazuri.
@flaviana77: La Barcelona, la feerica fântână cu lumini, unei doamne din grupul nostru i-a fost subtilizat portofelul în care avea pașaportul și toți banii. Cu banii s-a mai descurcat cumva (am făcut noi o chetă, apoi a plusat ghidul cu o sumă pe care urma să o primească la întoarcerea în țară). Problema mare a fost dispariția pașaportului. Din Spania noi trebuia să trecem în Maroc, iar marocanii nu te acceptă fără pașaport, așa încât doamna noastră a rămas singură în Tarifa (punctul de trecere din Spania spre Maroc, la Tanger) timp de o săptămână. Bagajele ei care rămăseseră în autocar au plecat în Maroc, iar ea a rămas doar cu ceea ce avea pe ea. Neplăcut! De aceea "paza bună trece primejdia rea!"
Regret pățania voastră și sper să nu mai aveți parte niciodată de așa ceva. Călătorii frumoase oriunde și oricând!
@iulianic: vai ferească Domnul așa ceva... Săraca doamna cred ca nu i-am fost deloc bine... Concluzia hoții sunt peste tot să avem cu toții mare grija.
@flaviana77: Da, nu prea i-a fost bine! După o săptămână, când ne-am întors noi, ea ne aștepta singurică acolo unde am lăsat-o. Dormise într-o cămăruță pusă la dispoziție de cei din vamă, mâncase ceea ce nimerise și se plimbase privind la vapoarele care veneau sau plecau. Atât.
În Grecia, mai de mult, două persoane vârstnice își pierduseră actele de identitate. Erau soț-soție și cred că le aveau puse în același loc. Am pierdut ceva timp în Salonic pentru că ghida a trebuit să meargă cu ei la consulat. Pentru noi, ceilalți, a fost o plimbare prelungită.
Flaviana, ma bucur ca te-am inspirat sa scri acest articol din care avem cu totii de invatat... si cu ocazia asta cred ca m-am asigurat de un miel de Paste. M-ai botezat, dar nu-i bai, eu astept mielul.
Da, urata intamplare si foarte stresanta, mai ales ca trebuia sa va intoarceti curand in tara si nu aveati mult timp la dispozitie sa rezolvati problema.
Am patit-o si eu, dar vina imi apartine. Situatia insa nu se compara cu a ta.
Eram in Parga si am plecat in excursie cu vaporasul in insula Paxos. Cand am ajuns in Gaios, capitala insulei, nu ne-am dus sa vizitam orasul (o facusem cu ceva ani in urma), ci ne-am retras la o taverna. O taverna din aia autentica, cu scaune din lemn vopsite in albastru, cu fete de masa cu carouri alb-albastre, cu bolta de vita si multe flori. O frumusete! Ne-am asezat la masa, a venit ospatarul sa puna acea fata de masa din hartie, tipic greceasca, moment in care eu am luat de pe masa tigarile, ochelarii de soare si aparatul de fotografiat si le-am pus pe scaunul liber de langa mine. Voiam sa mancam ceva peste, dar ospatarul ne-a spus ca ei nu au produse pescaresti. Atunci ne-am ridicat si am plecat, putin suparati pentru ca ne placea mult locatia. Ne-am dus la alta taverna, un pic mai departe, am comandat si pana sa vina mancarea ni s-a adus berea. Atunci am vrut sa-mi aprind o tigara... si nu le mai aveam... si nici ochelarii de soare... si nici aparatul de fotografiat cu cele 3-400 de poze (ca eram la final de sejur). Am realizat imediat ce se intamplase, mi-am lasat consortul sa-si savureze berea in continuare (el era sigur ca nu le voi mai recupera), m-am ridicat de la masa si am pornit spre taverna unde le uitasem pe scaun. Eu o facusem, eu trebuia sa o rezolv.
Am ajus la locul faptei, i-am explicat ospatrului intr-o romano-engleza cum am putut eu mai bine ce s-a intamplat, iar el ori se prefacea ca nu intelege, ori chiar nu pricepea... sau a vrut sa ma fiarba putin... Atunci a venit si celalat ospatar al tavernei, eu tot ii spuneam "camera foto" (ca restul nu mai conta) si ii aratam masa la care am stat. Cred ca i-am inspirat mila, pentru ca a scos din buzunarul sotului toate obiectele mele. I-am multumit din suflet si am plecat sa-mi continui pranzul, alaturi de sotul meu neincrezator.
Am avut noroc, ce sa-i faci, ma iubesc zeii, dar si eu ii iubesc pe ei.
Cand am ajuns in Parga, seara, ne-am uitat la pozele facute in excursie si ce sa vezi? Pe aparatul meu aparea si poza celor doi ospatari. Cred ca au pus pe cineva sa-i pozeze, ca pe atunci nu se auzise de "selfie". Ne-am amuzat foarte tare de amintirea primita, pe care o pastrez si astazi.
A fost singura situatie de acest gen care mi s-a intamplat. Nu-mi parea rau nici de aparatul foto, nici de nimic altceva decat de poze. Petrecusem o vacanta foarte frumoasa si "bogata" in obiective, deci cu foarte multe poze.
Cat priveste banii si noi folosim tot cash, dar nu-i tinem niciodata pe toti la un loc, ii imparim in trei-patru locuri si nu plec la plaja decat cu maruntis, iar la plimbare prin statiune, cu bani pentru o masa, in cazul in care ni se face pofta. Nu plec niciodata cu toti banii la mine, iar actele raman tot timpul in camera. Am retinut chestia cu copii de pe buletin. E o solutie!
Totusi, trebuie sa fim atenti, sa nu ne fure prea tare peisajul ca ne poate costa mult. Si bani, si stres, si nervi, si timp... si e pacat sa-ti strici vacanta mult asteptata pentru o clipa de neatentie.
Sa auzinm numai de lucruri frumoase!
@dana2104: tu chiar poti sa spui ca ai avut noroc, ai gasit aparatul foto, ai recuperat bunurile, a fost cu happy end la tine.
la noi a fost... pierdere destul de mare... in plus... nu am mai apucat sa cumparam o camera video noua de atunci, aparat foto doar am luat, insa per total... eu zic ca atunci am avut o cumpana serioasa, asa ne-a fost dat sa trecem prin asa ceva... numai Dimnul stie cauza.
pe viitor o sa fiu cu mare bagare de seama la toate bunurile sa am mare mare grija de ele.
am s atin cont si de sfatul tau cu maruntisul doar pentru un suc sau eventual pentru un pranz si atat.
scuze ca te-am botezat, nu a fost deloc cu intentie, doar graba mea e de vina.
@flaviana77: Draga mea, ca sa vezi ca se intimpla si la case mai mari... ia de citeste articolul acesta si sa te cracanezi de ris...
Cit despre aparatul foto, daca il pierdeam, ma tavaleam pe jos si crapam pe loc... bani, acte, se mai recupereaza, dar pozele?
Eram in Spania acum vreo 4 ani si am vrut sa ma imortalizez impreuna cu baiatul meu cel mic, astfel ca am programat camera si am pozitionat-o pe scara unui bloc, noi stind pe alte trepte, in fata, numarind secundele pina se facea poza. Numai ca el vazind cum pilpiie beculetul... ma stringea de git din ce in ce mai tare... si dupa ce a clipocit abia m-am desfacut din strinsoarea lui, cind... tring, telefonul. Fie-mea, din tara, imi trimitea un mesaj la care trebuia sa raspund urgent. Iese si tatal copilului care ramasese sa coboare cu liftul urmator si ne indreptam spre iesirea din curtea blocului. Mergem pe strada, ajungem la mall, ala micu' se juca pe scarile rulante si eu zic sa il filmez asa fericit... si cind sa caut dupa aparat, ia-l de unde nu-i! Am amutit... mi-a pierit cheful, am plecat singura pe strazi ca sa ajung la blocul unde uitasem aparatul. Stateam la o matusa si rugasem verii sa ma ajute sa il cautam, sa puna afise la bloc daca l-ar fi gasit cineva...
Pe drumul de la Mall la bloc n-am zis decit o rugaciune: Doamne, daca sint o fiinta buna, da-mi aparatul, daca nu, nu!
Cum nu a venit nimeni sa spuna ca l-a gasit, 3 zile am stat doar in casa, fara chef de nimic. Pe acel card fusese si serbarea de final de gradinita a baiatului, pe care nu apucasem sa o descarc in calculator... ce mai, depresie totala!
La 3 zile ies din casa amarita, n-am gasit pe nicaieri un aparat de cumparat cit de ieftin ca sa pot face poze, asa ca mergeam la plaja doar de dragul copilului... ies din bloc si ma duc la scara cu gindul sa ma mai uit o data. Blocul ala avea in curtea interioara si piscina unde vedeau o gramada de tineri. Afisul meu lipit pe usa blocului disparuse la o ora dupa ce l-am pus. Nici o speranta... nici un aparat pe trepte, nici prin iarba. In momentul ala o masina neagra cu geamuri inchise la culoare iese din garaj si cind ajunge in dreptul meu meu incetineste... si vad cum se lasa usor un geam... de parca cineva urma sa scoata un pistol... si apare un cap de femeie "Chica, tu busca una camera? " SIIIIIII!!!
O gasise ea si cum se uitase la poze dar nu recunoscuse pe nimeni (cu matusa si verii nu apucasem sa ma fotografiez) o dusese in casa.
Am fost la locul potrivit ca atunci cind ea a iesit din garaj sa ma vada cautind disperata! Am plins o gramada... in hohote... !
Si am ajuns la concluzia ca sint un OM BUN!
@adri-nico: impresionant ce bine că ai găsit aparatul ai avut mare noroc. Și eu aveam sute de poze și filmări multe fusesem in croaziera filmasem de pe vapor plus altele făcute în zilele bune de stat acolo ce sa mai... Și am plâns și eu foarte mult și sunt om bun dat pe noi atunci norocul nu a vrut să ne găsească. Asta e așa a fost să fie. Acum înțelegeți de ce am retineti sa mai merg in Thassos mi-aș aminti mereu de acel necaz.
@flaviana77: Neplăcută aventură. Îmi pare rău pentru ce ați pățit.
@Mitica49: a trecut dar m-am marcat suficient cat sa nu uit niciodată și să fiu atenta pe viitor cu tot ce înseamnă organizare cu păstrare documente bani etc. in siguranță. Nu mai zic ce mi-am luat de la părinți când am ajuns acasă vai de noi a fost mare scandal...
Imi pare rau pt ce ati patit, dar sincer, chiar crezi ca a fost "furt"? fara ca tu sa fi remarcat macar ca ti se fura geanta din gat? mi se pare foarte bizar.
Cel mai probabil ai uitat geanta intr-un magazin ori chiar in autobuz, si vreun alt calator a remarcat si si-a insusit-o. Nu cred ca soferul ar face asa ceva, de ce si-ar risca locul de munca si puscarie pt o geanta in care nici nu stia ce e?
acum pe bune... asa ar putea sa va talhareadca pe toti la drumul mare... glumesc.
Am fost si eu in Grecia, in Thassos de 3 ori, si Lefkada de 3 ori, Paralia, Olympic Beach tot asa, etc. Am calatorit f mult cu KTEL. Si niciodata nu am remarcat vreun comportament ciudat, rautacios, nepoliticos sau oricum negativ al personalului KTEL. Nu iau apararea nimanui, totul e posibil.
Apropo de KTEL, daca erati cat de cat atenti, stiati ca au site, e chiar f bine pus la punct, KTEL Kavalas, si KTEL Thassos, aveati orarul complet si nu trebuia sa disperati. Tot pe net e si orarul ferry. Ma rog.
Vacante bune in continuare sa aveti si sa avem, noi toti. Apreciez acest review pt relatarea informatiilor "ce ar fi daca" worst case scenario.
Am ajuns aici de la review-ul lasat de tine la Hotel Balada, si mi-a placut mult cum gandesti, educatia si felul de a planifica lucrurile: sfoara de rufe, prosoape si lenjerie de acasa, la fel procedez si eu (da, stiu ca ar trebui sa fie in hotel, dar nu am de gand sa platesc bani, sa astept un an de zile concediul si sa imi petrec vacanta enervandu-ma pt lucruri minore pt care nu imi pica mana sa le iau cu mine).
Apropo de drumul spre Kavala, si noi l-am facut pt ca mi-am dorit sa ajung la Philippi. Am luat ferry Limenas-Keramoti, apoi autobuz spre Kavala si de acolo spre Krinides-Philippi, si retur desigur. Nu am avut emotii pt ca stiam orarul la minut de pe siteul KTEL.
Ma intreb insa, daca un turist strain venit in vacanta in Romania de exemplu, si ar pati ce ati patit voi, si ar avea nevoie de un site pus la punct, si de personal vorbitor de engleza, etc, ... le-ar si gasi.
Cat despre bunavointa... nu mai comentam
@isavannah:
nu cred ca ai citit bine, noi nu mai aveam nici telefoane.
cand am fost in thassos nu aveam smart phone cum sunt in ziua de astazi, cu google maps etc.
ramasese doar telefonul sotului meu care era cu cartele si fara roaming
nu stiu cine a furat acea geanta, dar si in ziua de astazi ma urmareste acea intamplare.
in autobuz oricum s-a intamplat, asta cred, oricum nu mai vreau sa trec niciodata prin acel cosmar si nu doresc la nimeni sa treaca prin asa ceva.
as vrea sa te gandesti putin cand esti in stare de stress cine naiba mai sta sa caute orar de autobuze etc.
de cand am coborat din autobuz nu am intrat in nici un magazin caci gandul era inca de cand am plecat sa stam la terasa sa bem cafeaua si apoi sa mergem la plimbare.
nu mai conteaza acum, cert este repet a fost o experienta cat de poate de tampita.
si am invatat multe din ea.
niciodata nu o sa mai fac aceleasi greseli ca atunci.
vacante placute.
multumesc pentru vizita.
si as vrea sa va ganditi ca noi eram contra timp pentru ca era necesar sa ajungem la consulat in Salonic ca sa ne faca documente sa putem sa ne intoarcem in tara.
articolul nu reflecta in mod exact prin ce experienta traumatizanta am trecut noi.
am platit acea vacanta cu varf si indesat.
am retineri cand vine vorba de Thassos pentru ca mereu imi voi aminti ce am patit cand am fost acolo.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2024 [Larnaca] Mare atentie — scris în 04.10.24 de BIBILOI73 din BUCURESTI
- Sep.2024 [Nessebar] Țeapă mare la parcare aveți grijă citiți mesajul meu — scris în 14.09.24 de viohoney din BUCUREșTI
- May.2024 [Side, Turcia] Atenție la magazinul de aur!!! — scris în 08.05.24 de Luca95 din BUCUREșTI
- May.2024 Cum sa iti strici vacanta / Calea ferată Oravița - Anina — scris în 03.05.24 de Camie din GIURGIU
- Dec.2023 [Aeroport Munchen] Groaznic — scris în 03.12.23 de ux131866 din DEVA
- Aug.2023 Atentie la neatenție sau Lungul drum către casă — scris în 25.08.23 de Lucia Roxana M. din BUCURESTI
- Aug.2023 Hoti deghizati in politisti civili cu acte false pe autostrada spre Istanbul — scris în 14.08.23 de Dandan2023 din BUCURESTI