Hagymatikum Mako - Pământ românesc

TIPĂREȘTE

Bună ziua,

Datorită serviciului nu am putut beneficia de această mini vacanţă de Rusalii aşa că pentru a nu sta în casă toată perioada, ne-am hotărât să facem o ieşire de o zi la ştrandul Hagymatikum din Mako. Cu atât mai mult că nu am mai trecut pe aici de când a fost renovat.

Aşa că în 3 iunie la ora 7:30 ne-am urcat în maşină şi am pornit-o întins spre Mako. Am mers prin Cenad, pentru că din Timişoara a fost traseul cel mai scurt şi mai rapid.

Mă gândeam că o să fie aglomeraţie atât pe şosea cât şi la vama. Dar şoseaua foarte liberă, iar la trecerea frontierei nu a durat mai mult de 5 minute, cu toate ca vameşii maghiari se mişcau ca într-o zi liberă. Aici de abia mi-am adus aminte că Ungaria are alt fus orar şi există riscul să găsim încă închisă intrarea la ştrand. La ora 8 şi 15 minute ora Ungariei am ajuns la ştrand şi am parcat în parcarea gratuită, amenajată la fosta intrare a ştrandului.

Acum după renovare ştrandul are intrarea principală pe partea opusă parcării amenajate. Diferenţa în a intra pe la intrarea principală sau pe aici prin parcare este că la intrarea principală ţi se pune o brăţară electronică la mână pentru a beneficia de un dulap la vestiar, iar aici în spate primeşti o cheie pentru a putea folosi dulapul. Vorbim de vestiare diferite.

După ce am parcat am intrat şi am cumpărat biletele de intrare pe care am plătit 2400 FT pentru adult cu tot cu acces la un dulap de vestiar şi 1800 FT pentru pensionari. Culmea este că se ţine cont că eşti pensionar chiar dacă eşti pensionar din România. O dovadă că unele popoare au o consideraţie faţă de bătrânii care au ridicat acea ţara şi nu doresc să-i înece şi să-i extermine cum se mai întâmplă pe la noi să declare noua generaţie de tineri întelectuali.

Să nu divagăm de la subiect. Fiind printre primi am putut să ne alegem locul unde să ne aşezăm. Totul în jur era curat, iarba verde şi proaspăt tunsă cu teii care încă mai aveau flori şi răspândeau o aromă plăcută în jur. Ne-am cazat lângă un tei în ideea, că în momentul când soarele va dogori ne va face un pic de umbră. Singurul punct slab al locaţiei este faptul că nu prea sunt spaţii cu umbră. Probabil în câţiva ani când copacii se vor face mari va exista şi umbră.

Ca fapt divers, coreanul din telefonul meu a dat prognoza meteo mai corect decât Institutul Meteo Maghiar, dar îi putem înţelege au tot interesul să atragă câţi mai mulţi clienţi.

După ce ne-am instalat am făcut un tur de recunoaştere să mă familiarizez cu noile facilităţi. Astfel în clădirea care vrea să întruchipeze o grămăjoară de ceapă, simbolul oraşului Mako, se găsesc bazinele cu tot felul de programe, de la şuvoiul de apă care te poartă în jurul bazinului la programele de masaj cu bule de aer la spate sau care ţâşnesc din podeaua bazinului, la bazinul acoperit pentru copii şi bazinul de relaxare pentru adulţi gen jacuzzi. Puteţi sta şi în peştera albastră sau să urcaţi la etaj să vă relaxaţi. Deasemenea în această clădire sunt băile cu tot felul de tratamente, sunt saunele este sala de mese cu autoservire şi ceva birouri, care nu ne interesează.

O remarcă pentru saune vreau să fac pentru cei pe care interesează acest aspect. În oferta lor de preţuri veţi găsi două preţuri diferite, unul este de 800 FT şi unul de 400 FT care de fapt este de 800+400 FT. Pentru că nu poţi participa la cel de 400 FT, dacă nu ai achitat biletul de 800 FT. Iată despre ce este vorba, biletul cu 800 FT este pentru saună simplă, iar cel cu 400 FT mai scump este pentru program de saună, adică începând cu ora 14:30 sauna se face cu tot felul de infuzii gen mentă, ciocolată, vanilie etc.

După ce am terminat trecerea în revistă a interiorului am mers in exterior să văd despre ce este vorba. Astfel topoganele au fost uşor poziţionate altfel şi au devenit trei. Vă recomand să vă da-ţi măcar odată pe Anaconda, ca să nu pierdeţi ocazia unor senzaţii tari. Lângă topogane este bazinul mare cu apa aproape ne încălzită, apoi este bazinul pentru distracţie unde ve-ţi avea parte de valuri cu bila portocalie, de şuvoiul de apă, care vă va purta în jurul bazinului, de ciupercile cu apă căzătoare sub care ve-ţi putea sta să vă faceţi un masaj la spondiloză şi de masajele cu bule de aer din toate poziţile.

În vechea clădire o să regăsiţi primul bazin mare acoperit şi cu bazine pentru copii şi vechile vestiare. Temperatura apei era undeva între 30 şi 32 grade C la bazinele normale, iar la bazinul cu apă termală era 37 grade C. Bazinul cu apă termală este într-un capăt al clădirii noi şi intrarea se face din interior, dacă vrei să intri civilizat.

Peste tot este o curăţenie exemplară şi pot spune că grupurile sanitare sunt dotate cu tot ce este necesar şi sunt mai curate decât ce întâlneşti la noi prin multe restaurante. La fiecare punct de agrement există un salvamar, care este pregătit pentru orice eventualitate şi e bine să fie ascultat mai ales de cei cu copii mici.

Acum după atâta plimbare şi baie ni s-a cam făcut foame aşa că ne îndreptăm spre cele cîteva chioşcuri cu alimente. Şi pentru că probabil sunteţi curioşi de ofertă şi de preţuri iată câteva exemple. Există un chioşc care vinde numai langoşi, bere şi suc şi preţurile ar fi următoarele: langoşi cu brânză şi smântână - 650 Ft, numai cu brânză - 600 Ft, cu mujdei 500 Ft, simplu - 400 Ft, mai aveau cu nutela, gem şi alte combinaţii, dar nu am reţinut preţurile. Oricum tot românul comanda langoşi cu brânză şi smântână. Berea era între 400 şi 480 Ft, cea la halbă 450 Ft, Coca-Cola şi IceTea între 360 şi 400 Ft. Mai ieftin la autoservirea din interior. Un alt chioşc vindea pizza şi gyros. Pizza era între 1500 Ft şi 1900 Ft o pizza întreagă nu felie, iar Gyros între 1100 Ft cel Pita şi 1400 Ft. la farfurie. Mai era un chioşc care vinde colacul tradiţional şi diferite sortimente de IceCoffe. O cupă de îngheţată 200 Ft.

Fiind deschiderea oficială a sezonului de vară a avut loc un Latino Party şi a fost invitat, se pare un cântăreţ celebru la ei, Adam şi nu mai ştiu cum, cânta bine băiatul. Au organizat şi o degustare de diferite tipuri de cafele la care nu am participat.

Şi ca titlul impresiilor mele să aibă o susţinere şi în realitate, pot spune că la prânz 90 la sută din clienţi erau români. Şi dacă vreţi o remarcă personală pot spune că am rămas surprins cum ştim noi românii să devenim civilizaţi cum trecem graniţa. Nimeni nu lăsa mizerie pe jos, se vorbea calm fără accente de meltenism şi fără manelismul caracteristic din ţară. Toţi conduceau încet, respectau semnele şi regulile de circulaţie, deci se poate. Dar la întoarcere cum s-a trecut graniţa cum s-a revenit la meltenism. Numai aveau timp să aştepte, că deh aveau maşini tari, se depăşeau şi unde era voie şi unde nu. E greu de înţeles acest comportament bipolar.

Şi pentru că până la urmă orice poză face cât 1000 de cuvinte, mă opresc aici şi o să postez câteva poze. Vă recomand cu căldură această locaţie.

---

VIZUALIZĂRI: 10093 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI