Palatul Achilleon

TIPĂREȘTE

Palatul Achilleon este unul din principalele puncte de atracție turistică a Insulei Corfu, fluxul turiștilor fiind mare sau foarte mare. Autocarele se înșiră, vin și pleacă, pe străduța cu sens unic din fața complexului muzeal. Cu toate acestea, timpul de așteptare până la intrarea în curtea palatului, nu este mare. Grupurile intră însoțite numai de ghizi greci autohtoni, în general cu rol decorativ (așa cere legea), explicațiile fiind, de regulă, date de ghizii care însoțesc autocarele.

Eu am vizitat de trei ori acest palat cu ocazia ”Marelui tur al Insulei Corfu”, de fiecare dată cu același interes, explicațiile fiind oferite de tineri, dar talentați ghizi români, reprezentanți locali ai agențiilor de turism românești care au organizat turul insulei. Din acest punct de vedere consider că este mult mai plăcut să faci excursia în mediu românesc, chiar dacă, eventual, ai putea găsi aceeași excursie la o agenție de turism locală, cu câțiva euro mai puțin.

Palatul Achilleon este ceva care trebuie văzut. Să ajungi în Corfu și să-l ”ratezi” este o mare pierdere culturală și spirituală. Acest palat are o particularitate care îl face foarte deosebit: a fost construit nu pentru a găzdui doar capete încoronate, ci reprezintă o idee, un concept, o filozofie a Elisabetei de Bavaria, împărăteasa Austriei, cunoscută (alintată) sub numele de ”Sisi” (Sissi, Sissy). Sisi este o figură emblematică a sfârșitului de secol XIX, un personaj istoric original, deosebit, puțin excentric, foarte iubit atunci, dar și în prezent. În lumea feminină, în special, ea are o rezonanță aparte.

Istoria palatului

Palatul Achilleon a fost înălțat la Gastouri, o zonă cu aspect muntos situată la câțiva kilometri de Corfu Town. Palatul a fost construit de la zero în anul 1890 ca reşedinţă de vară pentru Sisi, împărăteasa Austriei. Sisi era o femeie puternică, obsedată de frumusețe, dar vulnerabilă după pierderea în 1889 a unicului ei fiu.

Palatul este realizat de Sisi într-o concepție culturală unitară reprezentată de mitologia greacă, fiind denumit „Achilleon” după eroul mitic Ahile (Achile), tema centrală și personajul cheie al întregului ansamblu. Palatul Achilleon este înconjurat de statui greceşti neoclasice, statui si tablouri înfăţişându-l pe eroul Ahile şi scene ale războiului Troian. Atracţia principala este o statuie din marmură reprezentându-l pe Ahile muribund, operă a sculptorului german Ernst Gustav Herter. Palatul expune, de asemenea, mobilă și obiecte personale ale lui Sisi, precum și o statuie a Împărătesei. Grădina palatului, dominată de statuia impozantă a lui Ahile victorios, are la capăt o platformă care oferă o panoramă impresionantă asupra nord-estului insulei și asupra Mării Ionice.

In 1898, împărăteasa Sisi a fost asasinata la Geneva (în Elveţia), la vârsta de 60 de ani. După moartea ei, palatul a fost vândut Kaiserului german Wilhelm al II-lea și în final a fost achiziționat de statul grec. Palatul a fost folosit până nu demult drept cazinou, dar în ultimii ani a fost transformat în muzeu. Ocazional, palatul a fost reședință pentru diverse evenimente politice importante, precum și platou de filmare pentru filme mai mult sau mai puțin cunoscute.

Turul palatului

După părerea mea, ansamblul palatului poate divizat în următoarele elemente principale:

- clădirea propriu-zisă, construită pe trei nivele (parter și două etaje)

- curte sau atrium (închisă de palat pe două laturi și deschisă pe celelalte două) situată în spatele palatului, la nivelul etajului doi

- curte cu statuia lui Achile muribund, în continuarea atrium-ului, dar ceva mai jos ca nivel

- grădina din spate, în prelungirea curților, dar ceva mai jos (probabil la nivelul etajului 1) la capăt cu o platformă dominată de statuia lui Achile victorios, de pe platformă deschizându-se imaginea panoramică asupra insulei și mării

- grădină cu statui situată în partea laterală a palatului (spre mare)

- curte (platformă) la intrarea în palat

Vizitarea palatului decurge cam în felul următor (traseu pe care l-am repetat în ani diferiți și în concordanță cu videoclipul realizat de mine: youtube

1. Turiștii coboară din autocare iar ghizii plătesc tichetele de intrare la casele din fața porții principale.

2. Ghidul este dotat cu un steguleț, fanion, umbrelă etc. cu care semnalizează energic prin fluturare deasupra capului ca puii să nu se risipească

3. Se intră buluc pe poarta palatului, dar sub atenta numărare a paznicului. Veți observa că sunteți fotografiat destul de aproape. La terminarea vizitei, după poarta de ieșire, veți avea surpriza să vă vedeți dulcele chip expus pe simeze.

4. Odată scăpat la larg după ce ați trecut prin strâmtoarea porților de fier, ghidul vă ia în primire cu explicații despre ce și cum e treaba pe-acolo. Vă recomand să nu neglijați.

5. Atenția vă este atrasă de o statuie cu un individ șmecher care stă pe o piatră cu piciorul întins, iar vârful piciorului are luciul metalic galben. Vă repeziți repede că să-i mângâiați vârful piciorului (vezi foto) auzind că respectivul este ”Hermes pe o piatră” (identificat cu zeul roman, Mercur), iar gestul cu pricina vă aduce mari Succesuri și prosperitate pe tot restul vieții.

6. Admirați fața Palatului și vă apropiați de intrare. Aici, lângă ușile de la intrare, este statuia în mărime naturală a împărătesei Sisi. O ținută distinsă, elegantă, cum îi stă bine unei tinere împărătese. Și chiar e frumoasă. Merită să vă fotografiați lângă ea.

7. Intrăm în holul principal, ”Sala de primire”. E multă lume care mișună în toate direcțiile, așa că mare atenție să nu vă pierdeți de cloșcă, deși în unele săli mai mici răzlețirea e inevitabilă. Pe tavan este o frescă foarte frumoasă, complexă (dacă mai auziți explicațiile ghidului) și care redă ”Cele patru anotimpuri ale anului”.

8. În partea opusă intrării este scara monumentală din marmură cu statuile lui Zeus (la dreapta) și Hera (la stânga), dar nu urcăm acum pe ea, ci o vom folosi la întoarcere, în coborâre de sus în jos.

9. Holul de primire are în părțile laterale mai multe săli mai mici. Prima din dreapta (cum am intrat în hol) este Capela catolică a lui Sisi având statuile lui Hristos (stânga) și a Fecioarei Maria (dreapta). Grecia este eminamente ortodoxă, dar Sisi și-a impus credința ei. În spate-sus este o frumoasă frescă reprezentând ”Judecata lui Hristos”: Pilat din Pont, guvernatorul Iudeii, a fost judecătorul care a autorizat crucificarea lui Iisus. Într-o altă pictură, deosebit de fină, o vedem pe Sfânta Fecioară ridicându-se din valuri. A fost pictată la indicațiile lui Sisi după ce împărăteasa a avut o revelație.

10. Trecem în următoarea sală, o cameră cu obiecte personale ale împărătesei Sisi: fotografii prețioase cu ea și cu familia, un album al familiei de Habsburg, picturi și fotografii ale palatului Achilleion din acea perioadă, precum și documente referitoare la asasinarea sa la Geneva, în 1898 de către anarhistul italian Luigi Lucheni (arestarea apare într-o fotografie). Pe el nu-l interesa neapărat Sisi, dar individul dorea cu orice preț să rămână în istorie și a cam reușit. Un frumos portret (pictură) ne înfățișează frumusețea împărătesei Sisi, imagine devenită clasică.

11. Următoarea sală și ultima de vizitat la parter pe dreapta este camera cu obiecte personale ale kaiserului Wilhelm II, următorul proprietar al palatului (1907). Vedem fotografii și picturi. Într-un tablou apare kaiserul Willian II îmbrăcat în uniformă de marinar și stând pe terasa palatului Achilleion. Vedem un interesant obiect de mobilier, și anume un scaun-șa original, folosit de kaiser. Biroul de scris din fața acestuia nu are legătură cu scaunul, dar este tot din vremea kaiserului. Într-o vitrină vedem pavilionul navei sale și un mic model al iahtului său împărătesc, ”Hohenzollern”. În vitrinele următoare sunt plăci memoriale, medalii, tacâmuri, farfurii de porțelan, busturi ale tatălui său (William) și ale bunicului (Friedrich III). Alături vedem porțelan bavarez original (vas de spălat și ulcior) cu monograma regală.

12. Trecem în sălile de cealaltă parte (stânga) a holului mare de la intrare. Prima sală pe stânga, de dimensiuni mai mici, este Oficiul muzeului (magazin de suveniruri), în vremurile bune fiind camera de fumat. A propos de fumat, ca s-o mai coborâm puțin pe Sisi de pe piedestal, se zice că ea fuma foarte mult și avea dinții îngălbeniți din această cauză.

13. Următoarea sală pe stânga este camera lui Sisi în stil Rococo. Pe peretele dinspre hol, într-o vitrină, sunt reproduceri după bijuteriile lui Sisi. Pe pereți apar decorațiuni cu heruvini. Pe mijlocul peretelui dinspre exterior se găsește un frumos șemineu din marmură neagră italiană, cu statuile Atenei și Hebe (zeițele înțelepciunii și a tinereții veșnice). Deasupra șemineului este o pictură reprezentându-i pe Odiseu (Ulise) și Nausica pe insula Scheria (După Războiul Troian, în timpul lungei sale Odisei spre casă, Ulise a mai fost salvat și de frumoasa Nausicaa, fiica regelui feacilor, care se îndrăgostește de el. Tatăl fetei îi oferă bogății ca să rămână și să se căsătorească cu Nausicaa, dar până la urmă Ulise își vede de drumul său).

14. Trecem într-un mic hol din care, puțin mai târziu, vom ieși afară din palat. Deocamdată admirăm gravurile de pe pereți, dar mai ales statuia Afroditei (zeița dragostei, frumuseții, plăcerii și a procreației; Venus, în mitologia romană) lângă care facem poze.

15. Următoarea ușă pe direcția din care am venit ne introduce exact în dormitorul Elisabetei (din păcate, Sisi este puțin plecată în acest moment). În dormitor se află șifoniere, oglinzi, un birou, un pat și alte obiecte. Profităm de lipsa stăpânei pentru a ne reflecta și noi în oglinda timpului, eventual ne autofotografiem în marile oglinzi.

16. Revenim în holul de la punctul (14) și ieșim pe ușa laterală în afara palatului. Paralel cu palatul este un gard viu din laur (dafin). Având în frunte ghidul, mărșăluim pe aleea de lângă palat spre grădina din spate. Urcăm două scări de piatră, ajungem la nivelul grădinii, pe care, o străbatem îndepărtându-ne de palat spre marea statuie a lui ”Ahile victorios”.

17. În capătul grădinii este o platformă de belvedere, situată la înălțime, de pe care se deschide panorama insulei. În depărtare vedem munții din nordul insulei Corfu (vârful Pantocrator – Atotputernicul, 906 m) și orașul Corfu în plan median. Remarcăm silueta masivă, impunătoare a Fortăreaței Vechi (Fortăreața Venețiană). Fotografiem panorama, dar facem și fotografii de grup sau individuale, atât cu panorama, cât și cu statuia lui Achile victorios lângă care suntem.

18. Statuia lui ”Achile victorios” domină grădina și probabil că se poate vedea dinspre mare (plajă) de la mari depărtări. Pe vremea lui Sisi, aici stătea superba statuie a lui ”Ahile muribund” (o vom vedea imediat și pe ea), dar gusturile kaiserului Germaniei, William II, noul proprietar al palatului, erau ceva mai cazone, așa că el a mutat statuia inițială și în 1909 a adus în loc impunătoarea statuie a lui ”Achile victorios”, mai potrivită personalității sale. Statuia are 4,5 t de bronz, o înălțime de 5,5 m (de la bază până în vârful lancei), sau 11,5 m cu tot cu piedestal.

19. Prin grădină, printre palmieri și alți copaci meșteșugit aranjați, ne îndreptăm spre celălalt capăt al grădinii, spre palat. La capătul grădinii este o mică grădiniță unde doamnele vor remarca prezența unui copăcel cu fructe mici și galbene. Este kumquat, citrică de origine chinezească, unul din simbolurile Insulei Corfu. Asta vor face femeile, pentru-că noi, bărbații, ne lipim privirile de statuia lui Frini, ”curtezană” greacă (sec. IV I. H.), renumită prin frumusețea ei și model pentru mulți sculptori de seamă. Și chiar că avem ce vedea... și din față... și din spate... Când a fost acuzată de desfrânare și adusă în fața unei instanțe, apărarea ei a fost preluată de Hiperide, un faimos orator atenian. După un discurs pasionant de apărare, el a rupt rochia pe care ea o purta Frini dezvăluind frumusețea ei nudă și a dovedind tuturor că ea este, într-adevăr, o operă de artă.

20. La marginea grădinii, lipită de scările care duc la următoarea platformă, se află cada din marmură a lui Sisi (se zice că chiar o folosea), mărginită de două statui reprezentând primăvara (una din Hesperide) și vara (zeița Dimitra). Deasupra căzii este un copac magnolie, probabil altoit, având florile uriașe față de ceea ce știam eu în țară.

21. Ne îndreptăm spre palat urcând o scară de piatră care face legătura dintre grădină și curtea (atrium) palatului. Aici, în mijlocul platformei, este superba statuie a lui ”Ahile muribund” (Ernst Herter, 1984), simbol al palatului și piesa centrală a Grădinilor Achilleion. Statuia îl reprezintă pe Ahile care încearcă să scoată din călcâi săgeata fatală trasă de Paris. Fața sa este plină de durere. Privește spre cer căutând ajutorul Olimpului (mama sa, Tethis, era zeiță).

22. Ultimele trepte pe o scurtă scară de piatră, mărginită de două statui ale ”Alergătorului” ne duc în curtea (atrium) palatului situată la nivelul etajului II. Curtea este mărginită pe două laturi de palat (sub formă de L), pe o latură de platforma lui Achile muribund, iar spre cealaltă (spre mare) o grădină cu statui.

23. Legătura dintre palat și atrium se face prin ”Peristilul Muzelor” (peristil: șir de coloane care mărginește o clădire, o grădină). În partea stângă, statuile îl reprezintă pe Apollo urmat de cele trei Grații, zeițe ale bucuriei, farmecului și frumuseții. După Grații este o statuie reprezentând (inovația lui Sisi) Filozofia Creștină. În continuare (latura lungă a ”L”-ului palatului) sunt statuile celor nouă muze. Dintre acestea remarcăm Thalia, muza comediei și pe Urania, muza astronomiei, ținând un glob.

24. În mijlocul atriumului se găsește o frumoasă fântână cu statuia ”Băiatul și Delfinul” înfățișând salvarea muzicianului Arion de către un delfin. Alături vedem statuile lui Dionis (Bahus, în mitologia romană) cu Satiros pe umerii săi.

25. Ne îndreptăm spre intrarea în palat (etajul II) și trecând prin peristil, în interiorul arcadei acestuia remarcăm busturile a treisperezece vechi filozofi și poeți.

26. Am intrat în ”Sala de festivități” (etajul II), nu foarte aglomerată (cu ceva tablouri, mobilier, candelabre și a gravură veche a orașului Corfu), probabil pentru a face loc pentru ceremonii sau pentru dans.

27. Pe un scurt coridor ajungem la holul cu impunătoarea scară care duce la parter, dar nu coborâm înainte de a admira tabloul, impresionant prin mărime (acoperă tot peretele) și prin realizare. Tabloul (probabil frescă) reprezintă ”Triumful lui Ahile”. Îl vedem pe Ahile în carul de luptă trăgând corpul neînsuflețit al lui Hector în fața porților cetății Troia. Pictura asta are și o legendă: se spune că pictorul (Franz von Matsch) s-ar fi sinucis după terminarea tabloului, când deja nu se mai poate face nimic, constatând că în această scenă foarte dinamică, roata carului lui Ahile nu se ”învârte”, deși caii sunt în plin galop.

28. Coborâm pe scara princiară la parter trecând pe lângă marile oglinzi în care putem face autofotografii. La parter suntem iar în holul mare (Sala de primire, punctul 7 de pe listă) și ieșim afară din clădire pe unde am intrat.

29. În drum spre poarta de ieșire, exact lângă palat, vedem o frumoasă scară (accesul oprit) ornamentată cu statuile din marmură ale lui Apollo, Artemis (Diana), Afrodita (Venus) și Hermes (Mercur) și care duce prin exteriorul clădirii la atrium (etajul II).

30. Ieșim pe poarta secundară la drumul unde ne așteaptă autocarul și dacă dorim ne ”recuperăm” fotografiile expuse pe ”simeze” și care ne-au fost făcute la intrarea în incinta palatului (vezi punctul 3). Nu este obligatoriu să cumpărați fotografiile, gândindu-vă că lăsați ceva în urma Dvs. pe pământul bătrânei Elade.

Cu ocazia ultimei vizitei făcute la palatul Achilleon am realizat următorul videoclip: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 4888 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI