De cate ori am fost la Suceava, in oras gaseam pensiuni care nu-mi conveneau din diferite motive: ori prea scumpe, ori prea departe de locul in care aveam treaba sau pe varianta de camioane, unde ba era galagie, ba era scump sau te miri ce mai era. Undeva trebuia sa stau, dar aproape de fiecare data aparea cate ceva si nu-mi convenea. Cusurgiu, Coane Fanica! Si uite-asa, am ajuns sa caut la fata locului, luandu-ma dupa indicatoare si dand telefoane de pe drum. Una din locatii, care s-a [...] — citește