A treia și ultima cetate vizitată în „turneul” sârbesc a fost Golubac/Golubăț, după cele de la Smederevo (vezi impresii) și Ram (vezi impresii). Vizită: august 2026 Adresă: Ridan bb 12223 Golubac Web: tvrdjavagolubackigrad.rs/eng Am fost uimit să văd cum arată astăzi Cetatea Golubac (Голубачки град) și ce treabă bună au făcut vecinii sârbi prin proiectul finanțat din fonduri europene, derulat între 2014 și 2019. Pe lângă restaurarea cetății și [...] — citește

Cu câțiva ani în urmă, am descoperit câteva imagini din această zonă a Serbiei, cele ale cetății Golubac având un impact vizual mare. Am început apoi să caut informații despre obiectivele pe care le-aș putea vizita în această regiune și, iată, planul de vacanță a prins contur, fiind pus în aplicare abia în vara anului 2026. Am ales să ne cazăm în stațiunea Srebrno Jezero, la Casa d`Argento (vezi impresii), unde am ocupat un apartament spațios, cu vedere frontală la [...] — citește

Ne aflăm în stațiunea Srebrno Jezero de două zile, cazați la Casa D`Argento (vezi impresii). Am ales să luăm masa la Dinčić, un restaurant apreciat pentru preparatele sale și pentru atmosfera plăcută. Vizită: august 2026 Adresa: Jezerska 57, Veliko Gradište Web: vila-restorandincic.rs/restoran Situat în apropierea micuțului port din stațiune, la strada principală care traversează digul, restaurantul este găzduit de o construcție drăguță prevăzută cu un turn [...] — citește

Dar să să spun câteva vorbe și despre cazarea din stațiunea Srebrno Jezera (Lacul de Argint), un apartament drăguț situat chiar pe malul lacului. Am căutat cazare pe platforma Booking, inițial dorind o cameră la un hotel cu demipensiune, însă prețul ne-a descurajat. Ulterior am observat că apartamentele din stațiune se închiriază la un preț mai mult decât decent. Cu doar câteva săptămâni înainte de plecare am luat legătura direct prin WhatsApp cu cei de la Casa [...] — citește

Este întrebarea pe care o lansa jurnalistul Nicolae Plopeanu într-o corespondență de la Belgrad, publicată în ianuarie 1968, la puțin timp după amplele cercetări arheologice desfășurate în situl de pe malul Dunării. În 1960 se făcuseră primele descoperiri arheologice la Lepenski Vir (fragmente ceramice), urmate de cercetări sistematice în 1965 și de fabuloasele descoperiri ale sculpturilor antropomorfe din piatră în 1967. Arheologul sârb Dragoslav Srejović [...] — citește