Noaptea se lăsase peste Prapastiile Zarnestilor când am pornit spre Cabana Curmătura. Frontalele luminau doar câțiva metri de potecă, iar dincolo de cercul de lumină se întindea întunericul pădurii. Din loc în loc, printre peticele de zăpadă, vedeam brândușe și ghiocei. Din când în când ridicam privirea spre cer. Spectacolul era pe cinste: stelele străluceau puternic deasupra pereților albi ai Craiului. Era o seară liniștită, fără vânt și fără frigul aspru pe care [...] — citește

Sâmbata trecută dimineața îmi beam nesul de trezire și priveam pe fereastră cerul senin ce anunța o zi frumoasă. Nu aveam ceva concret de făcut pe acasă, nu prea aveam nici chef să fac ceva, văzusem seara niște poze de la Cetatea Poenari, știam că a fost restaurată după ultima vizită făcută în 2021 împreună cu cei doi nepoți, noi o văzusem și în 2020, vezi impresii. Fără să mai stau pe gânduri întreb soțul: Facem o plimbare? Răspunsul vine rapid: De ce nu! [...] — citește

A venit momentul review-ului cu numărul 300. Unii ar spune că sunt multe, alții – printre care mă număr și eu – ar spune că sunt puține. Aș fi putut mai mult 😬, dacă m-aș fi străduit. M-am tot gândit despre ce să scriu la acest număr rotund. Inițial, am vrut să aștept o călătorie care să vină la pachet cu impresii proaspete și frumoase de împărtășit. Doar că, pe lista mea, nu apare nimic prea curând – și oricum, nimic care să „merite” simbolic [...] — citește

La sfârșitul anului trecut, după ce am vizitat lacul de acumulare Vidraru (vezi impresii), aproape golit, am decis să facem o oprire suplimentară în drum spre București. Este vorba despre un sat despre care aveam cunoștință de mai mulți ani, pe lângă care trecusem de mai multe ori, fără a avea însă timpul necesar pentru a-l vizita. Ce este așa special la un sat de pe Valea Argeșului? Ei bine, este un sat model construit în anii `40 ai secolului trecut, în urma unei [...] — citește

Munții Ciucaș au acel dar rar de a nu se repeta niciodată. Oricât de des ai reveni, muntele te întâmpină de fiecare dată altfel, mai ales iarna, când liniștea, zăpada și lumina îi schimbă complet chipul. Pentru mine, Ciucașul este un loc al reîntoarcerii, dar și al surprizei. Ziua petrecută aici, într-un ianuarie cu ger adevărat și soare generos, a fost mai mult decât o drumeție: a fost o experiență de iarnă autentică, cu efort, decizii luate pe munte și momente de [...] — citește