Halloween

TIPĂREȘTE

O petrecere care nu imi place pentru ca nu-mi pot imagina distractie cu masti ce te trimit in cea mai urata sala de morga, care sadesc in suflete nelinistite groaza caci, asa cum spunea Lloyd Douglas : "un om strabatut de orice fel de teama, devine propietarul unei fantome". Dar trecand peste acestea, am incercat sa inteleg aceasta sarbatoare a altora, incet-incet si a noastra, pentru ca daca acceptam sa folosim tot mai mult cuvintele limbii engleze acolo unde nimic nu ne impiedica sa zicem romaneste (si doar mergand pe o strada micuta vedeti cate firme au denumiri in engleza de incurca bietii batrani ceainaria cu cizmaria, ba si in cate un satuc prapadit invata mosnegii limba Albionului), atunci ma intreb de ce atata zarva in a blama evenimentul? Caci si noi avem sarbatori cu masti, e drept lucrate frumos, sarbatori cu origini pagane iar daca ne plac dansurile irlandezilor si continutul vechi al butoaielor de stejar, de ce n-am accepta si farama de folclor modificata de americani?

Halloween asa cum i-l stim astazi este diferit de sarbatoarea initiala, este mult mai agresiv si foarte comercial, asa cum a devenit Craciunul si Pastele. Caci la originea a ceea ce vedem azi sta de fapt o obisnuita sarbatoare a recoltei, a schimbarii anotimpului, a comemorarii mortilor la celti, sarbatori pe care le practicam si noi chiar daca nu-s crestine.

Celtii, un popor mandru si liber care a influentat toata cultura europeana, urmele lor gasindu-se si la noi in Crisana si chiar mai jos de aceasta zona, au fost deosebit de religiosi si de supusi preotilor lor, druizii. Acestia erau cei ce transmiteau mai departe, prin cale orala, orice fel de date, inclusiv cele religiose. De aceea nu avem prea multe informatii despre obiceiurile triburilor celtice, ca de fapt si despe traci, lor transmiterea prin scris a lucurilor sfinte le era interzisa. Ceremoniile lor religioase si adunarile tribale se faceau in aer liber. Aveau un cult al mortilor foarte pronuntat, asemeni tuturor popoarelor de atunci. Popoarele acelor vremuri imparteau anul in doua anotimpuri : vara si iarna. Asa si la celti, unde vara era reprezentata de Beltane (un Sangeorz) de la noi iar iarna Samhain (Sumedrul nostru). Beltane insemna renasterea vegetatiei si ducerea turmelor la pasuni, fratele sau Samhain, era un batran uracios care "omora" natura, aducea frigul si, mult mai rau, permitea sufletelor celor decedati in timpul anului sa iasa in lumea "de deasupra" si sa-si aleaga un viu ce sa-i insoteasca in lumea paralela, "lumea de dincolo", lume stapanita de zeul umbrelor, tenebrelor, Anwinn. Numele Samhain, Sarbatoarea Mortilor, vine de la Samon, zeul care aducea moartea, care alegea vii si-i trimitea in lumea lui Anwinn si se pare ca a fost cea mai importanta sarbatoare a celtilor, desigur fiind legata si de strangerea si depozitarea ultimelor recolte, si a merelor, fructe magice la celti, fructele imortalitatii, pomul fiind considerat a-si avea radacinile intr-o alta lume, o legenda superba care necesita timp pentru a fi povestita. In seara dinainte de Samhaim, celtii inaltau un rug imens din ramuri de stejar, arbore sfant la ei, se costumau si-si vopseau chipul, stingeau focul din vetrele caselor ca nu cumva spiritele rele sa fie atrase, faceau mult zgomot, sacrificau animale, chiar se admite ca faceau sacrificii umane pentru a-l ajuta pe Beltane cu sange uman si cu oasele aruncate in foc, sa treaca perioada inghetata. Dupa ce zorii se iveau, luau taciuni din focul ritualic facut in mijlocul comunitatii si fiecare isi aprindea un nou foc in vatra. Aceasta sarbatoare in forma strict celtica dureaza pana in 43 i. Hr. cand. odata cu invazia romana, incep modificarile, sarbatoarea zeitei Pomona, zeita fructelor de toamna dar si pazitoarea caselor si de aici celtii introduc darurile date copiilor sub forma de fructe. Tot atunci romanii o sarbatoreau si Feralia, ziua mortilor. Crestinismul este introdus fortat ca pe orice teritoriu nou ocupat si un papa hotaraste prin sec. VI sa faca din Samhain o sarbatoare sobra, fara petreceri, Ziua tuturor sfintilor, All Saint' Day. Greu insa, ele se desfasoara in paralel si tot un papa, dupa 200 de ani, interzice costumele hidoase, lasand totusi colindatul copiilor dar imbracati in sfinti! Prin sec. XV- XVI deja era o singura sarbatoare ce imbina elemente zise pagane cu cele crestine, fiind cunoscuta drept Ziua tuturor spiritelor, All Hallows Day iar seara in care se sarbatorea All Hallows Evening, pe scurt Halloween.

Odata cu marea criza din secolul XIX, cand 8 milioane de europeni s-au mutat in America, cei 700.000 de irlandezi duc si sarbatoarea Samhaimului si incet aceasta se raspandeste pe noul teritoriu, astfel ca primul stat care o adopta este Minessota in 1921.

De aceasta sarbatoare se leaga si povestile cu dovleci sculptati, atat de bine vanduti azi si atat de scumpi pana la 31 octombrie. Caci dinainte de sec XVI circula in Irlanda legenda lui Jak Zgarcitul. Jak era un bautor de mare capacitate si nu de apa, dar si foarte zgarcit, cel care a avut proasta inspiratie de a-l pacali chiar si pe diavol, caci, dupa ce au baut impreuna, Jak l-a convins sa se transforme in banut pentru a plati hangiului. Odata transformat diavolul in ban, Jak l-a pus in buzunar langa o cruce de argint de unde l-a eliberat doar cand diavolul a promis ca nu-l cauta un an iar daca moare, nu vine sa-i ia sufletul. Dupa un an, diavolul este iar pacalit de Jak care-l convinge sa se urce intr-un pom pe care scrijeleste repede o cruce. I-l elibereaza totusi dupa ce diavolul ii promite un ragaz de 10 ani, timp in care Jak moare, sufletul lui nu este primit in Rai dar nici in Iad, diavolul fiind suparat de cate a patimit cu Jak pe pamant. II da totusi un singur taciune aprins sa-i lumineze drumurile in eternitate, protejat intr-un nap sau intr-un vrej de rapita. Irlandezii ajunsi in America, schimba napii cu dovlecii localnicilor, dovleci sculptati si folositi la sarbatoarea recoltelor de multi ani sau in apararea caselor impotriva vampirilor. Exista mai multe variante ale legendei lui Jak, cea in care apare cu un dovleac sculptat in loc de cap, tot pedepsit de diavol sa umble asa vesnic intre cele doua lumi si, odata, in noaptea libertatii sufletelor, sa fie vazut printre cei vii.

Deci o sarbatoare a verii si iernii, a recoltelor, a vietii si mortii, a dainuit atat de multi ani, insa dispare rapid ori este transformata de comercianti si desigur de reprezentanti ai cultelor, fiecare dupa propiile interese.

Colindatul copiilor mascati este de asemeni un obicei vechi ce vine de la celti. Trick-or-treat, "ne dati ori nu ne dati", de fapt "pacaleala sau traditie", desi ca forma se zice ca e nou, apartine tot celtilor care cautau sa imblanzeasca spiritele rele cu hrana dulce, vin, lapte, miere. Tot la celti era si credinta in zane, asemanatoare ielelor de la noi, care ieseau in unele nopti si se razbunau pe oameni daca nu erau platite, asa precum copiii colindatori din zilele noastre. Acum in America se spune ca se fac vanzari uriase de bomboane de aceasta sarbatoare iar UNICEF a profitat, infiintand cutia portocalie de strans bani.

Despre izvoarele acestei sarbatori se spun multe. Sunt cercetatori care o atribuie zeului luminii Lug, sunt multe controverse. Ieri mi-am facut timp sa merg la o prelegere dedicata tocmai acestor traditii celtice. Dezamagire, stiam mult mai multe noi cei din sala dar mi-am scos "parleala" in a doua parte, cand Anita Serea, istoric, ne-a povestit despre Dracula, o ora ce a trecut mult prea repede.

Daca va place sau nu Halloween, este problema voastra caci, precum noaptea strigoilor de Sf. Andrei, este un mod de a petrece, de a ne reaminti obiceiuri ce se vor pierde curand. Eu totusi mi-am cumparat suficient usturoi romanesc pentru strigoii locali de la sfarsit de noiembrie , imi voi lua in brate pisica mea neagra si ma voi incuia in casa, poate...

A, nu uitati, cineva a-l carui nume chiar nu-l mai stiu, de frica poate l-am uitat,spunea ca "femeile si fantomele nu vorbesc daca nu le intrebi" (!?).

Webmaster, te rog un dovleac frumos sculptat si cu lumina, multumesc.

---

VIZUALIZĂRI: 1004 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI