Ecouri scrise pe AFA [p.1 /1865]
[doar cele încărcate în anul crt și anul trecut]
Când spuneți 40 de euro vă referiți la meniul pentru două persoane?
.
Multumesc pentru vizita, ecou si aprecieri.
Felicitări pentru impresii și poze!
Partea aceasta estică din Halkidiki îmi era deci necunoscută și m-am bucurat să descopăr peisaje frumoase, plaje nisipoase, ape cristaline și o ambianță grecească autentică, mai puțin contaminată de turismul în masă.
Mulțumesc mult pentru vizita, ecou și vot.
Am reusit sa votez inca o data inaintea lui @mishu! Ar trebui sa beau o bere, dar la ora asta nu ma risc.
Felicitari pentru acest articol. Abia asteptam sa vad ce se mai poate scrie despre Transfagarasan!
Ca unul care in perioada 1977-1981 am fost de cel putin doua ori pe luna pe Transfagarasan am multe amintiri din acele excursii. Am condus grupuri de profesori sau de medici, dar si grupuri de oameni simpli. Cu totii au ramas impresionati de frumusetea drumului si a peisajului.
Excursiile erau oarecum stereotipe. Plecare din Branesti sau din Bucuresti, cazare la Calimanesti, cina la motelul Cozia. A doua zi, duminica plecam la ora 7, chiar si mai devreme, la Talmaciu ieseam din DN7, pe o scurtatura prin Racovita, Marsa care ne scotea la Avrig, iar de acolo spre Transfagarasan pe DN 1. Opream la Balea Cascada de unde ne continuam drumul spre lac, cei mai multi cu telecabina, iar cei mai putin curajosi urcau cu autocarul. Daca timpul ne permitea urcam pe munte, avand grija sa nu lipsim de la masa cu Mos Martin (care nu era deloc mos). Despre prietenia mea cu ursul v-am mai spus, asa ca nu mai repet. Dupa 1981, cand s-a desfiintat Centrul Turistic din Branesti nu am mai organizat decat foarte rar excursii pe Transfagarasan. Ultima oara am fost pe Transfagarasan in anul 2008, cand ne-am intors dintr-un miniconcediu la Voineasa. Atunci am intalnit o vulpita care a venit la masina sa-i dau de mancare niste sandvisuri pe care le aveam la noi. Cred ca nu mai mancase de mult ca mai avea putin si intra in masina sa manance!
Si desi am fost de zeci de ori mereu am strabatut drumul numai dinspre Sibiu spre Curtea de Arges.
Heeeiiii!!! de ce nu-mi ziceti sa ma opresc? Asta e un ecou nu un articol!
Asa ca ma opresc sa mai scrie si altii.
Numai bine si calatorii placute!
Felicitări pentru excursie, impresii și poze!
În poza 17 este una dintre străduțele ce duc spre faleză. Dar, într-adevăr, în Parga toate urcă și coboară. Treptele sunt un motiv arhitectural al orașului, fac parte din farmecul lui.
Mulțumesc pentru vizită, ecou și vot!
Tot binele din lume ți-l doresc!
Nu am avut altă inspirație, Kassandra nu are multe de oferit, nici măcar o excursie cu bărcuța nu am făcut. Am căutat Beach baruri pe TA, le studiam și pe Google maps și mă orientam după schiloadele recenzii de pe TA.
Eu sunt un alt fel de turist, sunt obosită și vreau doar plimbare și relaxare, nu muzee sau alte minuni, am fost foarte multumită de vacanța asta grecească.
Culmea e că in septembrie am încercat și am reușit o vacanță turceasca in stil grecesc. Mi-a fost mai greu la turci cu Beach barurile, sunt rare dar am găsit pe TA câteva bune, am fost incantați: muzică, șezlonguri, mâncare turcească, oameni ospitalieri, stânci și pietre.
Toate cele bune vă doresc! Multă sănătate!
Multumesc!
Habar nu am pe unde fugise, mă rog să fi ajuns la tavernă, era tare slab și urât, sărăcuțul.
Sunt alegică la pisici și nu îmi doresc să mă atașez de niciun animal, suferința e prea mare atunci când iubesti și pierzi un animal. Am in livadă trei morminte ale celor trei câini care ne-au murit.
Ciobanescul l-a îngropat Cristi in pădurea de lângă casă
Crede-mă că nu am întâlnit și nu am văzut niciodată un pisoi mai frumos și mai deștept ca ăsta, al mamei.
Da, e o alinare, când nu are cu cine vorbi, stresează pisicul 
De fapt acum e motan, are un an si două luni, si-a găsit si iubită. E urâtă ca diavolul dar, dacă el o place...
Mâine îi repar căsuța, să aibă tot confortul pe care îl merită.
Nu ți-ai luat altă pisică?
Am făcut focul in sobe, afară e ceață contopită cu fum de la coșuri, lemnele trosnesc și mă gândesc la vară
Agora e o plajă perfectă pentru mine, iubesc stâncile, pinii și apa limpede, combinatia asta mi se pare ideală pentru o relaxare estivală.
Mie îmi plac totuși spatiile mai generoase, nu de alta dar sunt genul împiedicat... și falturile cu mobilierul nu sunt deloc o chestie simpatică.
Mulțumesc mult pentru vizita, ecou și vot.
Într-o vacanță la mare, atunci când în cea mai mare parte a timpului suntem plecați nici nu este nevoie de mai mult, ori o cafea dimineața în curte și un pahar de vin sau bere seara este chiar necesar, nu?
Felicitări pentru alegere!
— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)