GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Între păduri, în vârful muntelui – Mănăstirea „Sf. Nectarie din Eghina”
Din caietul de schițe de călătorie, astăzi a venit rândul mănăstirii Sf. Nectarie.
Fiind în vacanță, la cură de ape, la Băile Olănești, și profitând de vremea toamnei târzii, n-am pregetat să vizităm locuri pe care nu le văzusem niciodată până atunci.
Inițial schit cu numele ”Lacul Frumos”, mănăstirea Sf. Nectarie se găsește ”la cucurigu” în vârf de munte, după ce străbați o pădure care îți taie răsuflarea prin frumusețea ei și unde omul nu a intervenit cu nimic.
Accesul la mănăstire se poate face din două direcții. Una dintre ele este din Băile Olănești, distanța aproximativă până la mănăstire fiind de 23-24 km., sau din Rm. Vâlcea (aproximativ 11-12 km.). Localizarea lăcașului este: 45°08'52.0"N - 24°17'27.4"E sau 45.147781, 24.290933 (în funcție de setările GPS-ului).
Drumul până acolo se face cu mașina: din comuna Vlădești se face un drum bine semnalizat spre mănăstire. Șoseaua urcă șerpuind prin pădure, pe un drum asfaltat, dar puțin cam îngust, apoi, aproape de mănăstire, șoseaua se transformă în drum de țară, neasfaltat. Și ajungem într-un luminiș, loc plat, unde se înalță mănăstirea.
Construirea tânărului edificiu a început prin 1947, însă construcția a fost stopată de autoritățier de atunci, prin confiscarea materialelor în vederea ridicării unei școli, care, astăzi, nu mai funcționează. Astfel că, în perioada post-revoluționară, începând cu 1994, ridicarea mănăstirii s-a reluat de către călugării de la Frăsinei, cu ajutorul localnicilor, iar în anul 2007 mănăstirea a fost resfințită și repictată, primind hramurile Sf. Mihail și Gavril și Sf. Nectarie din Eghina, tămăduitorul bolnavilor.
Din pisanie aflăm că
”Cu voia Tatălui, cu lucrarea Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfânt, în anul mântuirii 2018 s-au încheiat lucrările de construcție și pictură ale bisericii mănăstirii Sfântul Ierarh Nectarie, cu hramurile Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril și a Sfântului Ierarh Nectarie, ridicată spre slava lui Dumnezeu și folosul obștei și a credincioșilor închinători. [… ]
Ansamblul se află la marginea satului Pleșa, mănăstirea fiind formată din biserică, cu o turlă pătrată deasupra naosului, chilii și trapeze. Planul bisericii este simplu, clasic, cu arhitectură triconcă. Printre cei mulți care au ajutat fizic, cu materiale ori bănește se numără și Gigi Becalli, care a contribuit la ridicarea trapezelor și al cărui nume se află la loc de cinste. Clădirile anexe au fost proiectate și construite de primul stareț al mănăstirii, părintele Galaction.
De cum pășim în incintă, privirea este atrasă de picturile proaspăt refăcute, pe un fond galben, biserica purtând picturi exterioare ale sfinților, iar dedesubt sunt trecute numele celor care au contribuit la ridicarea întregului lăcaș de cult. Locul nu este amplu, ci, mai degrabă rânduit cu multă chibzuință ca să încapă cât mai multe într-un spațiu modest. Puținele flori care se află acolo nu fac altceva decât să amintească de faptul că acolo poate fi un rai pământesc și că omul nu e veșnic, ci doar faptele lui. În zi de sărbătoare, curtea și tăpșanul devin neîncăpătoare, iar pelerinii nu pleacă niciodată flămânzi de acolo, la masă fiind îmbiați de părintele Galaction care, potrivit declarațiilor lui,
””… se simte bine când poate să ofere oamenilor balsam și încredere”… ”oferindu-le oamenilor din prea plinul iubirii sale. ”
Înzestrat cu o voce de aur, blândă, și cu o memorie extraordinară, cu părul nins și barba alba, cu ochii săi albaștri cum numai cerul de munte arată astfel și cu pasul măsurat, părintele Galaction pare coborât din vechile picturi și imagini litururgice.
Vizita noastră la mănăstire a fost scurtă și, din păcate, nu am reușit să intrăm și în biserică, deoarece, fiind micuță, părintele spovedea, iar intrarea noastră ar fi tulburat actul spovedaniei. Am plecat înapoi spre Olănești încărcați cu o energie proaspătă, pozitivă, și impresionați, încă o dată, de minunea care se întindea înaintea noastră – pădurea.
Dacă, cumva, aveți drum prin Rm, Vălcea ori dacă vă planificați vreo vacanță pe la Olănești, vă recomand o vizită la mănăstirea Sf. Nectarie, aflată în vârf de munte, tocmai ”la cucurigu”.
Vacanțe și destinații plăcute vă doresc!
Trimis de Daisy Petal in 03.04.20 14:33:19
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în RÂMNICU VÂLCEA.
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Daisy Petal); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Fiind mai aproape de Rm Vâlcea, Mutat, la reorganizare, în rubrica "Locuri de reculegere în Rm. Vâlcea și împrejurimi, RÂMNICU VÂLCEA" (deja existentă pe sait)
-
Am inserat ghilimelele aferente în titlul, sintaxa ”din Eghina” (neinclusă în titlu) poate deruta unii cititori
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@Daisy Petal:
”Inițial schit cu numele ”Lacul Frumos”, mănăstirea Sf. Nectarie se găsește ”la cucurigu” în vârf de munte, după ce străbați o pădure care îți taie răsuflarea prin frumusețea ei și unde omul nu a intervenit cu nimic.
Interesanta bisericuta, la o prima vedere te frapeaza atat atat atat de multa culoare, care ti se pare tare initial, si mi s-a intamplat sa vad biserici noi cu atat de multa culoare, dupa care mi-am dat seama ca totusi timpul va trece peste ele si poate peste 100 de ani vor arata la fel de palide culorile.
Insa mi-ar placea daca ajung in zona sa ma opresc si sa o vizitez. Felicitari, votat cu mare drag.
@mishu: Multumesc frumos. Este pentru prima dată când am văzut bisericuța aceea zugravită în galben. Se vedea de la depărtare, asemenea unui fruct copt. La vremea când am fost noi, în mănăstire era doar un singur călugăr. Probabil că în anotimpul cald s-ar putea să fie mai mulți.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2023 Mănăstirea Berislăvești, renăscută din propriile ruine — scris în 30.10.23 de mprofeanu din PITEşTI - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Locuri fumoase vizitate în Parcul Național Cozia – Mănăstirea Turnu, Stânișoara și Schitul Ostrov — scris în 29.07.18 de ANILU din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Biserici vâlcene – repere ale spiritualității poporului român — scris în 26.07.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Schitul Fedeleșoiu [Dăești] – păstrător al unor comori de artă brâncovenească — scris în 26.09.17 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Feb.2017 Manastirea Turnu, Stanisoara si masivul Cozia — scris în 19.02.17 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Nov.2016 Schitul Cetatuia — scris în 29.11.16 de alinoprea din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Mănăstirile judeţului Vâlcea — scris în 22.12.16 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ