ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 20.03.2020
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 30.03.10
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
MAR-2020
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
100.00%
Încântat, fără reproș
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Templul rupestru de la Şinca Veche

Vizita mea la... „vrăjitoare”

TIPĂREȘTE URM de aici

Început de martie 2020.

Ceața deasă își etala mantaua, se credea regina dimineții. După ce-am savurat cafeaua cu aromă de omăt proaspăt cernut din cer, a apărut și soarele, ne-a zâmbit cu toți dinții, nu poate fi virusat de Corona. El ne privea cu putere și ne saluta fără cuvinte în timp ce noianul de gânduri fremăta în mintea mea, un muritor de rând. Ostenită de liniștea și frumusețea din jur, mă bucur de tăcerea naturii și propun totuși o plimbare într-un loc deosebit, știam sigur că-i va fi pe plac omului meu.

De la Mistral la Templu aveam să parcurgem 77 km după cum îmi arăta Google Maps. Oricum nu aveam altceva nevizitat în zonă, vremea era prielnică pentru lălăială și plimbăreală, eram sigură că virușii ne vor împiedica să circulăm pentru o perioadă lungă de timp așa că venise ziua să cunosc un loc deosebit, unul vrăjitoresc, cu energii interesante :)

Traseul nostru către Șinca: Mistral Moieciu - Bran - Zărnești – Vulcan – Codlea - Șinca Veche

Drumul până la dealul Pleșu, la Templul de la Șinca Veche, a fost liber și frumos, am savurat fiecare imagine, m-am lăsat purtată de monotonia localităților rurale traversate, locurile erau scăldate de strălucirea soarelui, copacii erau încă triști, în zare vedeam vârfurile munților pictate de omăt, măturam cu privirea și mă minunam de fiecare nor ca și când ar fi fost ultima dată când puteam face asta.

La marginea satului, într-un loc mut, am găsit o parcare mare (gratuită), aproape goală. O femeie sărmană se plimba încetișor printre puținele mașini parcate, nu cerșea nimic dar oamenii o ocoleau. Ea își pleca privirea, ochii ei țintuiau asfaltul rece din parcare.

Urcăm panta lină și trecem pe lângă o cruce marmorată, admir băncile și mesele din dreapta mea și micul decor făcut din nuiele, pietre, arbuști și pomi adormiți, ajungem la porțile din lemn ale rupestrului loc și citesc recomandările de pe panou: ținuta decentă, interzisă țigara, foto, camera de filmat, telefonul și animalele de companie. Bine astea-s pentru mănăstirea comercială, nu pentru Templul „meu”.

Program de vizitare: 8 – 20 vara, 9 – 18 iarna.

Pentru energiile vrăjitorești intrarea era liberă, nu există reguli, poate doar cele de bun simț de care trebuie să ținem seama în orice loc vizitat și nu numai.

M-a impresionat liniștea locului, curățenia și decorul. După porțile lemnoase, în dreapta, am zărit toaletele, nu le-am vizitat pentru că am uitat, dar cred că erau curate.

Din loc în loc sunt panouri informative despre mănăstirea Șinca Veche, mănăstirea rupestră, am să atașez o poză cu detaliile de acolo. Am văzut și-un panou cu o schiță, un plan al locului.

Intrarea în grotă se face pe propria răspundere, este gratuită.

Tot din lemn a fost construită și intrarea în grote, câteva cruci erau scobite în uluci, accesul e pentru oameni scunzi sau e făcută special pentru a te apleca atunci când intri în tărâmul energiilor.

Acoperișul grotei este o prelată cu mulți ochi dar și cu luminator. Nu lipsește cutia milei, pardon... de donații.

Bârne și cosași susțin stâncile, treptele din scânduri ne conduc spre cele câteva încăperi micuțe și către altarele cu pricina. Eu n-am simțit absolut nimic pe tot parcursul vizitei mele acolo, soțul meu spune că avea o apăsare în piept, nu putea respira. Îl cred, obosise de la urcuș și claustrofobia îl învăluia, astea n-au legătură cu energiile din povești sau cu acele culoare energetice în care el crede. Și nici cu vrăji, părerea mea.

În față zăresc un „luminiș”, adică un spațiu nu foarte mare, scăldat de o petală de lumină naturală. În mijlocul spațiului erau trei tinere, stăteau în poziție de drepți, nu știu ce făceau, una se uita spre cer. Foarte frumos locul, o lumină caldă de la un bec îngălbenea stânca și crucea din lemn de acolo. Am trecut pe lângă „vrăjitoare” (așa le-a numit soțul meu), am ridicat privirea și-am zărit hornul circular, m-a impresionat sculptura naturii, raze plăpânde de soare se strecurau în interior, am urcat cele câteva trepte din dreapta și iar am zărit un „luminiș”, în mijlocul cercului creat de lumina naturală erau trei uluci bătute-n cuie, n-am poposit acolo, n-aveam un motiv întemeiat. Am privit iar cerul prin gaura din stâncă.

Ete că am ajuns la „altar”, trecerea era oprită de o sfoară. Pe peretele din fața mea am văzut desenat profilul unui bărbat ce seamănă cu Mântuitorul, zgâriată într-o firidă era steaua lui David și cercul Yin-Yang, pe un cataroi era o candelă aprinsă iar câteva bancnote erau aruncate pe jos, habar nu am semnificația acestui gest sau cui îi erau destinați banii aruncați.

Admir zidurile, mă întorc și zăresc pe șipci o familie cu doi pitici: mama și tata, fiecare cu câte un prichindel în brațe. Se înghesuiau pe scânduri în lumina venită din cer. Se concentrează ei un pic, liniște. Îi privesc cu atenție mărită, din curozitate. Reculegere pentru adulți preț de câteva secunde. Copiii încep să facă zgomot, să iși miște piciorușele, se agitau nevoie mare că doar nu erau bibelouri să stea nemișcați într-un loc întunecos și rece. Bun așa, ce naiba de energii să capteze părinții în timp ce iși dojeneau pruncii? Ar fi trebuit să se mulțumească cu energia micuților care aveau destulă. Sincer, nu prea înțeleg părinții care-și duc micuții în brațe în grote și peșteri.

Trec pe lângă ei, în cealată încăpere găurită mai venise o fată și se ruga (cred) lângă cele trei deja înțepenite cu energii. O copilă pășește lângă tinere, le privește curioasă. Cele patru întind mâinile, își unesc palmele. Cobor câteva trepte și poc-trosc, un zgomot mă face să tresar. Of, o biată sticlă cu apă plată a căzut din buzunarul unei „vrăjitoare”. Tragedie mare, energiile au fost întrerupte =))

Și acum să elucidăm denumirile misterioase, am să rup vraja cu toate că ador legendele, poveștile și chiar curiozitățile unui loc turistic.

Templul Ascuns – denumirea vine de la altarul lui ciudat din grota ascunsă, unii cred că aici se îndeplinesc dorințele celor care se roagă. Dar!!! Ritualul trebuie să aibă loc în fața altarului, sub raza de lumină care cade din cer prin gaura grotei și doar în trei zile pe an: de Sf Gheorghe, de Lăsata Secului și în ziua Schimbării la Față.

Numele de Templul Ursitelor provine din tradiția veche ai locuitorilor zonei, tradiție transmisă din gură-n gură, cică ajută tinerii să-și afle ursita. Nu vă amuzați, înainte nu erau saituri de socializare și nici de-alea matrimoniale, Templul ăsta era pe post de Google.

Astfel, în aceleași trei zile de sărbătoare, de sărbători creștinești, tinerii urcă pe deal o roată de care leagă paie, dau foc paielor, roata fuge la vale și ei pleacă liniștiți acasă și așteaptă să se căsătorească până la sfârșitul anului. Nu știu dacă se mai păstrează tradiția în satul acela, dar vă pot spune că în satul meu se ard cauciucuri de Lăsata Secului și se strigă prenumele fetelor nemăritate, „Fufuliga” se numește acest obicei păstrat din bătrâni.

Alte ciudățenii, inventate sau nu

Oamenii povestesc că la templu au loc vindecări miraculoase, coruri îngerești se aud din cer, altora cică le-a apărut o siluetă de fecioară în față. Mna, fiecare cu povestea lui, fiecare crede ce vrea, nu comentez.

Unii susțin că au făcut fotografii în interior și-au surprins sfere luminoase, siluete ciudate sau li s-a blocat aparatul foto. Eu am pozat doar cu telefonul, nu mi s-a blocat, n-am avut vedenii cu feciori sau fecioare și nici nu mi-au cântat îngerii în grote. Pozele au ieșit ok, eu n-am prins umbre, stafii sau flăcări ciudate în pozele mele, poate sunt eu anormal de normală.

Specialiștii în agricultură spun că pe Dealul Pleșu nu crește nimic din ceea ce e cultivat, bioenergeticienii care folosesc radiestezia (o tehnică periculoasă, ocultă, controversată) susțin că acolo sunt energii pozitive extrem de puternice. Se spune că prin turnul grotelor coboară energiile din cer și există un culoar energetic care leagă acest loc de Cetatea Râșnovului.

Eii, dar nu lipsesc vrăjitoriile din acest loc, citisem că s-ar fi găsit acolo cristale de cuarț și astfel se poate comunica cu morții și cu extratereștrii.

Templul Dacilor (a treia denumire) e învăluit în mister pentru marea majoritate a vizitatorilor, alții cred că ar fi un sanctuar dacic, pentru mine rămâne un loc spectaculos în sensul că am admirat grotele săpate sau nu de oameni, stâncile și hornurile lor mi-au fermecat privirea, pomii chelioși și verdele ierbii au fost vedetele muzeului natural.

La ieșire din grote ne-am odihnit pe băncuțe, fiecare cu băncuța lui. Numeroase alei urcă spre vârful dealului, oamenii deloc numeroși în ziua aceea mergeau să aprindă o lumânare și să se roage. N-am stricat vraja și-am rămas pe băncuță, nu doream să văd bișnițăreală și comerț bisericesc. Era totul prea frumos. Priveam cerul printre copaci, acolo sus e Dumnezeu. Mă vede și-L văd, Îi mulțumesc pentru tot și toate.

Hai că a meritat fiecare secundă petrecută acolo, a fost o vizită interesantă dar și amuzantă.

Izvorul Buna Vestire din frumoasa grădină terasată avea doi vizitatori, două femei își umpleau bidoanele cu apa de acolo, apa dansa prin lăcașul creat de oameni, nu știu căt de pură era, am atins cu degetele apa, era rece. O cană de metal era agățată de o bucată din stâncă, probabil pentru cei însetați era utilă.

Am coborât câțiva pași până la magazinul cu suvenire. Foarte interesant construit, fără daci sau extratereștri, într-o grotă cu tavanul din sticlă, intrarea era ovală, interiorul era plin cu rafturi încărcate cu diferite obiecte și pliante, majoritatea bisericești.

M-am plimbat pe alei, am respirat aerul primăverii, mă aflam la granița dintre necunoscut și neînțeles, dintre minciună și mister, dintre biserică și comerț. Cam multe granițe...

Dincolo de viața agitată și de rutina de zi cu zi, vă spun că Templul merită vizitat, este un loc tăcut și odihnitor.

Citește și CONTINUAREA aici

---
Trimis de krisstinna in 20.03.20 17:16:32
Validat / Publicat: 20.03.20 18:55:56
VIZUALIZĂRI: 512
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (krisstinna); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 47900 PMA (din 52 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

11 ecouri scrise, până acum

doinafil [20.03.20 21:03:44] »

@krisstinna:

Este frumos articolul tău despre aceste locuri cu „vrăjitoare”!

Îmi doresc să ajung și eu acolo, dar cine știe când va fi posibil?!

Citind, am ajuns la un impas atunci când am întâlnit următoarea exprimare:

... pe un cataroi era o candelă aprinsă...

Ce-o fi ăla „cataroi”? Am accesat DEX-ul și aflu că:

cataroi [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 36 / Vînv) ~e, ~ruie, cătăruie sf / Pl: ~oaie sn / E: ngr ϰαταῤῥοή] 1 sn (Îrg) Dambla. 2 sn (Îrg) Moarte. 3 sn (Îrg) Guturai. 4 sn (Îrg; pex) Gripă. 5 sn (Îrg) Gută. 6 sn (Îsp) Boală produsă de scuipatul zmeilor pe pământ. 7 sn (Îe) Lovi-te-ar ~ul Lovi-te-ar damblaua. 8 (Pex; fam) Pietroi. 9 sm (Reg) Cataroaică.

CATARÓI s. n. (Înv. și reg.) 1. Apoplexie, dambla. 2. Guturai, gripă; gută. – Din ngr. katarroí.

Poate îmi explici tu mai bine la ce te-ai gândit când ai scris asta!

Mai am o nedumerire referitoare la ce ai scris despre radiestezie:

... radiestezia (o tehnică periculoasă, ocultă, controversată...

Ea nu este nici ocultă, nici controversată. Este recunoscută de veacuri ca fiind, conform DEX-ului,

RADIESTEZÍE s. f. Facultatea de a percepe radiațiile electromagnetice.

După părerea mea, ea este - mai degrabă, holistică, deoarece aceia care o practicau aveau însușiri native de a detecta lucruri nevăzute. Ei, radiesteziștii, au fost de mare ajutor de-a lungul istoriei, în descoperirea anumitor enigme. (nu dezvolt mai mult, nu este nici locul și nici cazul să o fac aici).

În rest, ce să-ți mai spun?! Articolul tău mi-a stârnit curiozitatea de-a ajunge prin acele locuri, deci, și-a atins ținta!

Felicitări, încă odată!

krisstinna [20.03.20 22:21:42] »

@doinafil: La mine in sat nu se spune pietroi ci cataroi, dacă vedeai pozele puteai observa cataroiul și candela, nu era nevoie de dictionar, cu toate ca și acolo aveai traducerea cuvântului meu.

Fiind autorul unui articol sau a unei povesti, îmi permit să folosesc absolut orice forma a unui cuvânt, am stilul meu și povestesc cu drag, din plăcere.

Controversat înseamnă exact asta: unii sunt de acord, alții nu. Dacă vei citi pe net despre radiestezie in foarte, foarte multe articole din presa vei vedea ca mulți sunt împotriva ei iar alții o accepta.

Nu cred ca un medic ar fi vreodată de acord cu “vindecările” unui om care își misca palmele deasupra unui corp.

De altfel, am încercat sa îmi vindec băiatul la o astfel de persoana și am ajuns cu el in stare critica la spital, boala de agravase așteptând energii mincinoase.

La ce or fi ajutat vrăjitorii de-a lungul istoriei habar nu am. Știu ca aveam o colega care se hranea cu energii, ajunsese schelet ambulant, mergea in locuri de-astea sa se “hrănească”. Acum creste capre, nu a mai reușit sa păcălească oameni cu energiile ei.

Poate sunt unii care au har, nu contest, bravo lor.

Sper sa ajungeți acolo, e un loc absolut încântător, așa cum am menționat in articol.

Sănătate maxima va doresc și mulțumesc

doinafil [21.03.20 12:40:26] »

@krisstinna:

În primul rând îți mulțumesc pentru lămurire! În poza cu candela pe el am văzut un bloc mare de piatră, pe post de altar, după cum l-ai și denumit. N-aveam cum să știu că la tine în sat i se mai spune unui pietroi mare „cataroi”, de-aceea am dat fuga la DEX.

Din păcate - pentru mine - nu am trăit niciodată la sat, cu toate că mi-aș fi dorit tare mult asta. Aveam colege de liceu și de servici care îmi povesteau lucruri interesante despre lumea satului. Într-o mică măsură le „invidiam” că au trăit acolo, într-o lume necunoscută mie. De-aceea mi-aș dori să merg - pentru o perioadă - într-un sat autentic, nu din acestea „orășenizate”, cum am auzit că, majoritatea, s-au transformat!

Cine știe, poate că îmi va fi dat să ajung și într-un sat autentic, românesc, unde se fac sarmalele și ciorba de fasole în oale de pământ, la gura cuptorului de pământ din curte, cum ne povestea bunica că se făcea la ea într-un sat din Oltenia, vecină cu Mehedințiul.

Acum că m-am lămurit ce este „cataroiul”, rămâne problema radiesteziei, dar despre asta vom mai vorbi noi altădată, „face to face”!

Să dea Domnul să ne revedem cu toții sănătoși!

Carmen Ion [21.03.20 18:36:14] »

Nici eu n-am simțit vreo energie ciudată la vizita de acum câțiva ani și nimic paranormal nu s-a întâmplat cu fotografiile mele... Dar recunosc, locul are mult, mult farmec. În plus, e bine întreținut, de asta se ocupă o fundație înființată de o doamnă medic pensionar din Brașov.

Observ din poze că parcarea a fost terminată între timp. În schimb, nu am remarcat în poze și text trovanții și schitul.

krisstinnascris / TELEFON [21.03.20 18:45:29] »

@Carmen Ion

Păi am spus ca am stat cuminte pe băncuța și am admirat locul și cerul. Văzusem ceea ce îmi planificasem, eram foarte incantata.

Domnul C. a concluzionat: el a simțit energii pentru ca el are multe negative iar eu nu am simțit nimic pentru ca sunt optimista și pozitivă

Mulțumesc de vizită, sănătate vă doresc!

webmaster26 [21.03.20 19:07:19] »

@krisstinna: Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

krisstinnascris / TELEFON [21.03.20 20:44:45] »

@webmaster26: E Ok, mulțumesc frumos

Zoazore [24.03.20 12:59:14] »

@krisstinna: Pai n-ai simtit energiile vrajitoresti, fiindca si tu esti vrajitoare! A cuvintelor!

Un articol caracteristic tie, poetic, subtil... Pe mine m-a facut sa visez cu ochii deschisi!

Il aveam in plan pentru Sambata! N-a fost sa fie, poate va fi... cine stie?

Zona insasi e vrajita multumita peisajului, linistii, curateniei... Bravo celor care se ocupa!

Cred ca banii de acolo erau ca la Fontana di Trevi! Sper sa fie folositi de cei care se ocupa de locul asta si de curatenia lui!

Frumoasa vrajitorie, vrajitoarea mea draga!

mishu [06.04.20 12:10:55] »

@krisstinna: Normal ca nu am sa incep acum o prelegere despre vrajitoare sau nu, ma feresc pentru ca am niste intamplari paranormale prin care am trecut eu sau membri familiei, dar am citit superamuzata articolul, era ca si cand as fi emrs pe langa tine, in incercarea de a " simti" orice forma de energie, pentru ca in final sa trag concluziile spuse si de tine, si ma gandeam si la familia cu prichindei care erau in mare dilema, sa simta energii sau sa aiba grija de copii, nu prea se imbinau bine lucrurile.

As fi mers si eu acolo pur si simplu din curiozitate, ins apana atunci ma bucur ca am mers alaturi de tine care ai povestit chiar ca o vrajitoare a cuvintelor.

Felicitari, votat cu mare drag.

krisstinnascris / TELEFON [06.04.20 20:09:26] »

@Zoazore: Ce draguță ești

Mulțumesc frumos, cuvintele tale m-au alintat, abia acum am văzut ecoul tău

Și eu tot pentru Sâmbăta programasem vrăjitoarele dar am știut că nu va fi bine, bănuiam ce o să urmeze, nu sunt paranoică și nici nu mă panichez ușor dar pot spune ca unele lucruri le “văd” înaintea altora. Și nu, nu sunt vrajitoare și nici nu mă hrănesc cu energii, fac anumite conexiuni, mă bazez pe logică și gata... ”prevăd viitorul”

Într-adevăr, zona este magică, liniștea învăluie pădurea, grotele sunt deosebit de frumoase, recomand cu drag o vizită acolo.

Mulțumesc de vizită

krisstinnascris / TELEFON [06.04.20 20:25:50] »

@mishu: Eu nu contest, unii poate au acest har de a “aduna” energii pozitive sau a lepăda negativul încărcându-se cu alea bune. Dar asta se face (cred) in liniște, in armonie cu natura sau cu găurile respective, nu când țipi la prichindei

Și eu am unele experiențe... ”paranormale”, ciudățenii pot spune, inexplicabile științific dar explicate de babele mele din neam

Din curiozitate am mers și eu, știam că soțul meu cauta locuri cu energii și nu m-am străduit prea mult să-l conving.

La Sarmisegetusa am fost tot din curiozitate, nici acolo n-am simțit energii sau înviorări vrăjitorești, la Babele știu doar că ultima dată cănd am fost era un gard și dacă întindeam mâna cu telefonul după gard spre Babe pierdeam semnalul de la telefon

Domnul îmi explica de multe ori despre culoarele energetice, m-a zăpăcit cu poveștile lui Radu Cinamar, cărți pe care nu am răbdare și chef să le citesc

Cred că te distrai cu mine (dacă mergeam împreună) dar in același timp te-ar fi impresionat și locul in sine.

Mulțumesc de vizită

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, mishu, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.111187934875 sec
ecranul dvs: 1 x 1