Orașul marinarilor, Perast

TIPĂREȘTE

La poale de deal împădurit, protejat de UNESCO, bijuteria Perast stă așezat frumușel între golfurile Risano și Kotor.

Accesul în Perast se face de pe șoseaua de coastă. La marginea mării se află o parcare, 2 euro toată ziulica, cu bon fiscal. Poate nu mă uțupeam să scriu acest review dar mi-a plăcut tare mult piticania de sat cu toate că nu am avut noroc să mă relaxez suficient.

Așadar, NU se poate ajunge în Perast decât pe jos, din parcare se coboară o pantă măricică, cam 15 minute până-n satul cu pricina. Tragedie mare, am crezut că-mi crapă capul acolo. L-am speriat și pe tânărul din parcare cu țipetele noastre, cam așa se desfășoară activitatea noastră turistică atunci când e vorba de a vizita ceva.

Pe o căldură năucitoare, lăsăm mașina în parcare, trecem pe jos pe lângă bariera care bloca accesul pe unica stradă din Perast, strada Marka Martinovica, peisajul este unul de poveste și noi făceam parte din ea. Cu circ cu tot, eram prezenți acolo. Orașul nu se zărea încă, dar obala Marka este în același timp și faleza Perastului, este lată cât un autocar, e asfaltată, e minunată. Pe-o parte-i Adriatica, pe alta pomi, își fac apariția și casele. Of, nu mai apar restaurantele? Poate ne iese unul în cale...

Repet: panta e mare și lungă, nu e pentru puturoși, nu există posibilitatea să te ducă cineva în cârcă până în gura satului.

Domnul a poposit, așa cum a promis, la prima terasă, Cafe&Pizzeria Bocalibre, la umbra unui pom uriaș. Am vizitat încetișor singurică atât cât am putut, nu puteam lipsi o veșnicie, accentuam criza.

Așadar...

Satul pitic e de o frumusețe răpitoare, doar 350 oameni trăiesc acolo, știam că are 16 biserici și vreo 17 palate, nu le-am verificat dar așa am citit. Acum, să nu credeți că-s palate în adevăratul sens al cuvântului, sunt case mai mari, din piatră, construite în stil baroc, deosebit de frumoase.

În mijlocul satului e o biserică cu un turn, pot fi vizitate cu 1 euro, muzeul orașului adăpostea o colecție bogată de artefacte și mobilier donate de localnici. N-am urcat în turn, normal, eram așteptată, aveam timpul limitat.

Vis-à-vis de Perast, în largul mării sunt două insulițe: Sf Gheorghe și Fecioara din Stâncă. A doua se poate vizita, o excursie pe insula Doamna de Piatră costa 5 euro, singura insulă construită artificial în Adriatica. N-am fost nici în excursie, logic.

Se spune că marinarii scufundau în acel loc vasele pe care nu le mai foloseau, pentru a reduce nivelul mării, apoi depuneau pietre în zonă. Pentru a preveni efectele mării asupra insulei, în fiecare an se organizează Fasinada, pe 22 iulie. Sărbătoare așteptată cu mare bucurie de localnici, bărcuțele sunt împopoțonate cu ghirlande de flori și navighează în golf, ocazie numai bună pentru aruncat în mare diverse obiecte, în locul în care s-a născut insula. Din lipsă de spațiu în oraș, biserica închinată Fecioarei Maria a fost construită pe insulă, bisericuța e catolică.

Pe 30 iunie -1 iulie are loc Festivalul de muzică Klapa, muzică corală tradițională, poate interesează pe cineva acest amănunt. Bine că plec informată la drum, măcar cu atât să mă aleg =))

Insula Sf Gheorghe găzduiește o biserică mică și este înconjurată de tuia, peisajul e verde, se poate admira doar de pe apă.

Atmosfera venețiană se resimte în acel loc autentic, cred că, culorile clădirilor luminează atmosfera indiferent de anotimp. Din loc în loc leandri și bougainvillea aruncă o pată de culoare peste sat, tuia și pini cresc parcă din piatră. Am văzut și smochini bătrâni dar și aloe uriași, dealul Perastului e verde, e totuși bogat în vegetație.

Pe vremuri, Perast era un important port venețian unde cei 1700 marinari conduceau 100 nave din flotă.

Plaja din Perast e betonată, adică peste strâncă s-a turnat beton. Mie mi-a plăcut tare mult. Am văzut și șezlonguri și umbreluțe pe unele terase administrate de restaurante.

Normal că apa e adâncă, există scări care se scufundă în mare, mi se pare super să poți face baie în timp ce privești vasele de croazieră ce se mișcă precum melcul nu foarte departe de mal, în fața ta. Ei, visez și eu... Dar un vas uriaș am admirat de pe faleză, o să vedeți în poze.

Opțiunile de cazare sunt limitate în Perast, localnicii închiriază camere sau apartamente dar am văzut și câteva hoteluri.

Restaurantele sunt micuțe dar elegante, ospătarii sunt vorbitori de engleză și sunt îmbrăcați corespunzător.

Micile magazinașe au prețuri măricele față de alte locuri din MNE, Perast e pentru bogați sau iubitori de liniște stâncoasă, inedită. Un magnet costa 3-5 euro.

Imaginea bărcuțelor plutind pe marea ca cerneala seamănă cu o pictură, ireal de frumoasă.

Muntele Lovcen privește și el Perastul, este stăjerul acestei bijuterii. Nu lipsesc nici străduțele săbiuțe, adoratele mele, doar că toate au trepte =))

Am trecut pe lângă hotel Admiral, pe faleză, la terasa lui am văzut prețurile la mâncare, o friptură de porc/pui cu salată costa 7.5 euro, file de pește cu salată 7.5 euro, spaghete bolognese 6.9 euro, berea 2 euro, ice coffe 1.5 euro, o cafea turcească 0,80 euro, un expresso 1,20 euro. Sunt prețuri măricele, Perast e un pic mai scumpuț. Oricum, prețurile sunt sub UE.

Aș fi stat o zi întreagă acolo, eram fermecată de tot ceea ce priveam, frumusețea Perast este inegalabilă în opinia mea.

Normal că m-am întors la domnul cât am putut de repede, se relaxa pe FB, la umbră. Am băut un frappe, el un expresso și o cola, am plătit vreo 5 euro parcă.

A urmat Kotor, căldura se mai domolise, normal că n-am mers pe zid, Doamne Fer! , am mâncat cina acolo, în centrul vechi, cu doar 16 euro, spiritele erau mai liniștite...

---

VIZUALIZĂRI: 2920 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI