Toamna superba dupa viscol in Piatra Craiului

TIPĂREȘTE

Tabloul din titlu s-a petrecut sau se petrece in aceste zile de toamna in tara noastra. Cu numai 2 -3 zile in urma era ninsoare si viscol la munte, dar vorbisem la Doamne Doamne sa ne dea un weekend minunat, caci planificasem o drumetie montana…

… Si am avut parte de o zi excelenta, cu vreme cum nu se poate mai buna pentru a urca putin in Muntii Piatra Craiului. Asa, de toamna. Dovezi ale ninsorilor se vor regasi in poze.

Parcul National Piatra Craiului este o arie protejata infiintata in anul 1990 in scopul conservarii biodiversitatii, a incurajarii si promovarii turismului montan, a protejarii naturii si invatarii regulilor de munte. In centrul acestui spatiu este Creasta Pietrei Craiului, o spinare calcaroasa de munte lunga si ingusta, care poate fi usor recunoscuta de la distanta in zilele cu vizibilitate buna. Este cea mai lunga creasta calcaroasa cu inaltimi de peste 2000 m din tara noastra, ea masoara peste 20 km. Cota maxima o atinge in Varful La Om – 2.238 m altitudine.

Ca arie in totalitatea ei acopera aproape 15.000 ha si se intinde pana la Bran, Rucar si Zarnesti, ca sa numesc localitatile mai cunoscute din zona.

1170 de specii de plante se gasesc aici, din care 181 sunt plante endemice pentru Romania. Vedeta este celebra Garofita Pietrei Craiului, o minunatie roz lasata de Mama Natura numai in acesti munti. Alte nume de marca sunt floarea de colt – ocrotita de lege - care se gaseste pe abrupturile crestei, dar si clopoteii, macul galben, bujorii de munte, bulbucii, gentiana.

Din punct de vedere “faunistic”, arealul este de asemenea foarte valoros. 35 specii de fauna endemica, 91 specii noi si peste 100 specii de pasari vietuiesc aici. Nume mai cu rezonanta au capra neagra, cocosul de munte, acvila de munte, dar si ciocanitori, bufnite, lilieci, veverite si alte vietuitoare se gasesc in padurile de la poalele abruptului. Dintre greii de care trebuie sa stim cand drumetim pe potecile Pietrei Craiului sunt ursul, lupul, rasul, capriorul. Iar pentru ca suntem pe plaiuri mioritice montane nu lipsesc …. mioarele.

Fie la Centrul Info turistic Zarnesti fie la Fantana lui Botorog trebuie sa achitati 5 lei de adult pentru vizitarea Parcului National Piatra Craiului. Nu are legatura cu accesul auto.

Cabana Curmatura este situata la cota 1.470 metri pe versantul nord-estic al Muntilor Piatra Craiului, sub Saua Crapaturii intre Piatra Mica si Varful Pietrei Mari. A fost construita in anul 1937 de catre Asociatia SKV si are o poveste tumultuoasa, chiar si o legenda sau poate poveste adevarata, dar nu vreau sa lungesc articolul cu aceste detalii.

Punctul clasic de plecare catre Cabana Curmatura este orasul Zarnesti si daca venim mai in buza muntelui este Fantana lui Botorog. De aici sunt 2 trasee principale de a urca la Cabana Curmatura, din care unul chiar si cu o varianta.

Banda galbena urca “din prima”, iute pe drumul cel mai scurt, via Poaina Zanoaga, in 2 – 3 ore. Banda albastra traverseaza intai Prapastiile Zarnestilor ca. 4 km, apoi urca la cabana in alte 2 – 2,5 ore. De la capatul prapastiilor, exista si varianta punct galben, care necesita 2 - 3 ore de parcurs. Avand aceste variante ideal este sa planificati un circuit. In ce sens este mai bine sa parcurgeti traseul? Alegeti dupa criteriile proprii. Noi am ales sa urcam pe drumul cel mai scurt, banda galbena, pentru ca aveam bateriile pline pentru urcusul pieptis cu care incepe poteca, dar si pentri ca ziua nu mai este atat de lunga in octombrie, si pentru ca dimineata in Prapastii se mentine frigul destul de mult.

Marcajele sunt foarte bine intretinute si postate pe toate cele trei trasee amintite.

Bucuresti – DN1 - Ploiesti – Sinaia - DN1 – Predeal – DN73A – Rasnov – DN73A - Zarnesti – Gara Zarnesti (4,6 km pana la Fantana) – DJ112G - Cab. Gura Raului – DJ 112G (de aici neasfaltat 1,5 km, stare buna) - intrare Parc National Piatra Craiului – DJ112G - Fantana lui Botorog. Timp estimat: 3 ore, depinde de trafic. Distanta 180 km.

Grupul nostru a numarat de data aceasta 8 bocanci. Cele 3 generatii reprezentate de familia mea au fost insotite de prietenul nostru Catalin din Ghimbav, care de data aceasta nu a putut veni insotit.

[i[Marcaj: banda galbena; timp conform indicatoarelor: 2:00 – 2:30 h; dificultate: medie (parerea mea).

Momentele noastre orare: fantana - 10:15; poaina - 12:00; cabana - 13:05.

La Fantana lui Botorog este deja un loc clasic in care masinile sunt parcate, noi am estimat ca ieri au fost aici circa 100 de masini. (!) Am platit taxa de parc, apoi …

Am alimentat cu apa pentru drum caci cel putin pana in partea superioara a poienii nu exista fir de apa. Fantana lui Botorog a fost ridicata in anul 1965 de Paraschiv Botorog. In timp a fost usor deteriorata, acum arata foarte bine, ca noua. Este un izvor captat si amenajat, iar monumentul ridicat are si o cruce alba.

Chiar la intrarea in traseul nostru, care urca in dreapta in padure fata de drumul forestier (DJ) pe care am venit cu masina, putin mai sus de fantana gasim un panou informativ. Aflam despre pesti si amfibieni care traiesc in Parcul National Piatra Craiului. Citim si continuam. Si urcam. Luam panta in piept inca din prima. Suntem odihniti, asa ca merge. Cu popasuri, ca nu avem antrenament precum altii care incep sa ne depaseasca rand pe rand. Nu facem concurs, nu ne afecteaza. Culorile padurii toamna sunt fascinante, covoare groase de frunze aramii acopera complet poteca si radacinile. Intrucat erau multi drumeti, puteai vedea unde continua poteca, unde urmeaza sa urci urmarind siluetele celor din fata. Multi abordau scurtaturi prin padure. Noi am fost consecventi cu linia potecii.

Urcusul se mai domoleste, nu pentru ca nu continuam sa urcam diferenta de nivel remarcabila, ci pentru ca poteca ia tot mai mult forma unor S-uri inseriate care inmoaie panta.

Inca un panou. Acum citim despre pasari si flori. Ne place drumul. Asta este si partea cea mai consumatoare de energie, de unde aprecierea traseului de dificultate medie.

Dupa mai bine de o ora si jumatate padurea dispare si in fata ochilor se deschide Poiana Zanoaga. suntem intr-o poiana foarte larga in usoara panta. In partea de jos a poienii este Saua Zanoaga (1.287 m alt). Aici gasim primele dovezi palpabile ale ninsoriii recente. Petece de zapada ofera o alternanta alb verde placuta. Nu mai suntem la adapostul padurii, asa ca punem caciulile pe cap. Cerul albastru cu nori albi ne dadea sperante ca prognoza meteo va tine cu noi in continuare. Efortul urcusului este rasplatit din plin de perspectiva care se deschide aici asupra Crestei Pietrei Craiului. Uff! Ce frumoasa e! Uff! Uff! Uff! Mi-am amintit cum am parcurs-o cu multi ani in urma.

Mai sus in poiana se gaseste Stana Zanoaga, iar putin si mai sus, la capatul superior al poienii lungi de aproape 1 km, intalnim o turma de oi. Nu ma asteptam la sfarsit de octombrie sa mai fie oile la altitudine, sus in munte.

Din ramificatia din capatul poienii pleaca marcajul punct albastru catre Crucea Eroilor si Varful Piatra Mica (1.816 m alt, 1 ora), iar noi mai aveam 45 minute spre Cabana Curmatura pe aceeasi banda galbena.

Reintram in padurea de conifere. Variate. Inclusiv larice am vazut in padure. Poteca este mult mai lata decat pana la poiana, iar urcusul este aproape insesizabil, drumul urmand o curba de nivel. Cand mai aveam nici 5 minute pana la cabana, am gasit un izvor si o troita.

In ceva mai putin de 3 ore ne aflam pe platoul aglomerat, arhiplin chiar al Cabanei Curmatura, punctul de altitudine maxima al drumetiei noastre – 1.470 m - si locul de pauza de masa.

Cabana Curmatura este un mare nod de trasee turistice. In afara celor care coboara la vale, sunt bineinteles cele care urca pe culmea zimtata de calcar: spre Varful Turnu (1.914 m alt, 2 ore, punct rosu) si altele.

Am intrat in cabana sa comandam o ciorba calda pe care sa o servim afara la mesele amenajate. Cam haotica organizarea pranzului la cabana. Nu am ramas cu o impresie bune.

Mi-a placut insa un afis: ”Nu, noi nu avem wi-fi, retea fara fir; vorbiti unii cu altii! ”

Pauza de masa si de odihna a durat o ora.

[i[Marcaj: banda albastra, apoi punct galben si din nou banda albastra; traseu usor (parerea mea), timp ca. 2 ore.

Momentele noastre orare: cabana - 14:08; ramificatie (inceput punct galben) 14:22; intrarea in Prapastii (revenire in banda albastra) – 15:18; fantana - 16:15.

Deasupra Crestei Pietrei Craiului s-au strans ceva nori, alte culori bazate pe nunate de gri, verde deschis si mai ales inchis si albul zapezii ne incantau privirea, dar erau si prilej sa pornim la vale, chiar daca la cabana era inca soare. In zona cabanei se poate si campa 10 lei de cort. La cabana se poate dormi 35 lei la prici si 100-150 lei camera de 2-3 persoane.

Citim indicatoarele din partea cealalta a cabanei spre Varful Ascutit (2.150 m, 2 ore, triunghi albastru), spre satul Pestera (3 ore, triunghi galben).

Noi am luat la ochi marcajul banda albastra – 3 – 3,5 ore pana in Zarnesti, deci ar trebui vreo 2 ore pana la Fantana lui Botorog.

Aproape de indicatoare gasim un izvor important, amenajat de cei de la cabana. Facem din nou plinul. De aici incepem o coborire sustinuta printr-o poiana. Acest traseu pe care noi am coborit este unul practicat de iubitorii ciclismului montan. Multi mountain bikeri am putut saluta pe drumul de intoarcere. La vreo 15 minute de la cabana, in Poiana Curmatura traseul se ramifica in doua variante paralele, fiecare evaluat la 1,5 – 2 ore. Banda albasatra si punct galben. Ele se vor reintalni la intrarea in Prapastiile Zarnestilor.

Am ales sa continuam pe punct galben, un traseu mai nou marcat in acest masiv. Am mai admirat cateva petece de zapada, au zburat si niste bulgari de zapada prin aer. Coborim pe langa un fir de apa, Valea Curmaturii o bucata de drum, pana intram in padure si lasam paraul sa urmeze mai apoi alta directie. Panta a fost domoala, poteca placuta prin padure pe covorul multicolor de frunze. La un moment dat ne trezim pe un pinten deasupra Prapastiilor Zarnestilor cu o perspectiva de-a dreptul … prapastioasa! . De aici coborim abrupt dar repede in drumul forestier care parcurge cheile Prapastiile Zarnestilor. Nici 50 m mai sus se inteapa in forestier si traseul banda albastra cu care ne-am reintalnit acum. Noi continuam in aval.

Prapastiile Zarnestilor sunt niste chei impunatoare sapate in calcare de paraul din Valea Prapastiilor care acum era seaca, paraul fiind de multi ani subteran in sectorul superior al cheilor. Multe pesteri se casca in peretii imensi si abrupti de calcar. Drumul serpuieste in curbe line, care te fac curios sa vezi ce mai urmeaza dupa colt? Multe gauri, pesteri, paravane in stanca pot fi adaposturi bune in caz de ploaie. La 15 minute de cand am intrat in forestierul de la baza cheilor intalnim inca o ramnificatie: cruce rosie spre Refugiul Grind 3 ore si Varful la Om (2.238 m – altitudinea maxima din masiv, 4 ore). Noi ne vedem de drum prin chei.

Peretii verticali au pe alocuri peste 100 metri inaltime. Numeroase trasee de alpinism sunt marcate in aceste chei. Un punct pentru noi memorabil pentru o viata intreaga va fi langa casuta inchisa a Refugiului Salvamont unde este peretele de escalada pentru alpinisti incepatori, unde se organizeaza cursuri de initiere in alpinism. Aici pe cand Emi avea numai 2 ani, a inceput sa se catere pe stanci, sustinut de mine. In avantul lui ajunsese mai sus decat niste tineri care se chinuiau sa depaseasca pe un traseu paralel de catarare un prim prag. Era haios sa il vezi pe el neasigurat in corzi, e drept pe un traseu cu multe prize (usor), mai sus decat adultii care urcau asigurati in echipamentul specific.

Ultimii pasi ne-au surprins de mai multe ori cu ochii pe sus admirand verticalitatea peretilor. Nu a mai fost mult pana la bariera care limiteaza accesul auto in chei. Apar cateva puncte de captare a apei si … sirul de masini parcate la … Fantana lui Botorog!

Trecem de la bocanci la adidasi, facem plinul cu apa de izvor si oftam ca trebuie sa plecam spre casa. Am remarcat mai multi locuitori din zona Brasovului care vin si iau apa de la izvor in cantitati mari, rezerve pentru acasa.

Sper ca v-a placut drumetia de toamna in Muntii Piatra Craiului la Cabana Curmatura. Iar cine vrea sa ne insoteasca si live alta data, sa dea de stire. La sfarsit, in drum spre casa, la terminarea drumului forestier, am oprit un minut la Cabana Gura Raului, unde am fost in tabara in clasa a III-a.

Zile frumoase, numai de bine! Pe curand!

@webmaster: Rog inserare video – Imnul Pietrei Craiului - https://www.youtube.com/watch?v=1pwBk4NasTY.

---

VIZUALIZĂRI: 770 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI