GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
În preajma orașului Vălenii de Munte – obiective turistice mai mult în acte, decât pe teren
Pe harta turistică a României și în multitudinea de materiale informative, tipărite sau în format digital, apar marcate/menționate multe obiective turistice de tot genul: istorice, naturale, religioase, culturale. Din păcate o serie de astfel de locuri sau obiective există mai mult în documente decât în realitatea din teren. Dacă unele au dispărut cu desăvârșire sau mai sunt urme vagi (fragmente de ziduri, pivnițe), altele sunt „în picioare” , au fost chiar restaurate, dar sunt inaccesibile publicului vizitator. Contează foarte mult să te informezi înainte de a merge într-un anume loc despre care ai citit pe Internet, să cauți știri și fotografii recente, să cercetezi hărțile online. (P. S. Precizez că eu știam ce voi găsi la fața locului, dar tot am mers acolo, poate se întâmpla o minune 🙂)
Recent, într-o zi călduroasă de toamnă, am ajuns în zona subalpină din jurul orașului Vălenii de Munte, în preajma Văii Teleajenului. După ce ne-am relaxat pe Platoul Slon (vezi impresii) am zis să mai mergem să vedem câteva „obiective turistice” aflate în același areal geografic.
Castrul Drajna
La nici 9 km depărtare de centrul orașului Vălenii de Munte, între casele satului Drajna de Sus, pe coasta unui deal situat în apropierea râului Drajna se găsesc ruinele unui castru roman. Fortificația a fost ridicată într-o primă fază în anul 101 din lemn și pământ (val de apărare și palisade) constituind o bază militară de popas și control în timpul primului război dacic, urmată de o a doua fază după cucerirea din 106 când castrul e refăcut din piatră. Aici au staționat mai multe unități militare romane, ca forță de ocupație, până prin anul 118, după care a fost părăsit.
Castrul din piatră avea ziduri duble ce închideau un perimetru de 185x190 m în care arheologii au descoperit drumul principal, două porți, clădirea comandantului, un templu, felurite clădiri care beneficiau de încălzire (cu sistem hypocaust).
Castrul a fost una din principalele baze militare din această zonă găzduind circa 1000 de militari (legionari sau auxiliari), iar poziția fortificației îi permitea să controleze drumul dinspre Transilvania, cel care trece pe Platoul Slon. În apropierea castrului a existat o așezare a dacilor liberi și, posibil, o cetate dacică (antica Ramidava?).
Pentru protejarea principalelor construcții dezvelite de săpăturile arheologice s-a luat decizia acoperirii cu o structură din lemn închisă total, lucrări demarate în 2015. Clădirea de protecție se întinde pe circa 900 m2 din cele 4 ha pe care se desfășoară castrul. S-a tot discutat despre deschidere spre vizitare a sitului arheologic, dar se așteaptă finanțare europeană.
Detalii istorice și fotografii suplimentare aici: turism.drajna.ro/index.ph ... trul-roman.html.
Castrul este semnalat printr-un indicator specific, am parcat autoturismul pe marginea drumului, în dreptul școlii generale. Terenul e împrejmuit cu gard, poarta este încuiată, în cabina paznicului nu se vede nici o persoană. În spatele unei livezi, pe costișă zărim clădirea impunătoare de lemn care acoperă clădirea comandamentului. Noroc cu panoul informativ de mari dimensiuni care ne explică în text și imagini ce ar trebui să vedem pe dealul „Grădiștea” . Mai mult de câteva minute nu am poposit în fața acestui important reper istoric din epoca daco-romană.
Abia aștept deschiderea parcului arheologic de la Drajna de Sus, ar fi frumos să te poți plimba pe pasaje metalice, să admirăm eficientul sistem de încălzire roman, să vedem vitrine cu obiecte descoperite în timpul săpăturilor arheologice (au fost găsite monezi, podoabe, ceramică, cărămizi ștanțate etc.).
Moara de apă Warthiadi
Mai parcurgem câțiva kilometri și aproape de intrarea în orașul prahovean, la mică distanță de râul Teleajen, se află o instalație tradițională mult răspândită în alte vremuri – o moară de apă. Din timpuri vechi a existat acolo o moară, dar boierul Alexandru Filipescu, un învățat vizionar care avea moșie și conac la Drajna (vezi impresii), o reface pentru nevoile proprii, dar și pentru țăranii de pe moșie.
În 2019 am văzut prima dată această moară de apă construită din piatră de râu și lemn, acoperită cu șindrilă (din 1939). Moara, decor în câteva filme românești (Haiducii lui Șaptecai, Întoarcerea Vlașinilor), era abandonată, cu roata de doi metri înălțime sprijinită de perete și piatra fixă de râșnit (adusă din Dealul Istriței) lăsată în părăsire pe podea.
Imediat după vizita mea la moara de apă aveam să citesc că Primăria Drajna, care a cumpărat moara de la moștenitori, obținuse o finanțare europeană pentru restaurarea și amenajarea turistică a monumentului. Lucrările au demarat în 2020, dar au fost puțin întârziate din cauza dificultății procurării mecanismului de măcinat format din două pietre, una fixă, alta mobilă.
La sfârșit de an 2023 am găsit moara reabilitată, cu acoperiș nou din șindrilă, pereți refăcuți, sistem de măcinat funcțional, soclu din piatră reconstruit integral, curte reamenajată, canal de aducțiune apă reconstituit, sistem video de supraveghere. Am găsit bănci în curte și un panou informativ (cu text și în două limbi străine).
Din păcate moara de apă era încuiată. Aștept și în acest caz deschiderea aici a unei expoziții (podul este amenajat în acest sens – 3dvirtual.ro/moara-de-apa-drajna), dar și desfășurarea unor evenimente culturale, așa cum se preconiza în proiectul de reabilitare.
Lacul Măneciu
Haideți să încheiem cu un obiectiv natural care oferă din anumite unghiuri priveliști minunate – Lacul Măneciu. Am oprit de mai multe ori în alveolele ad-hoc de pe marginea drumului național atunci când treceam spre Cheia sau Brașov și am admirat printre trunchiuri albe de mesteceni oglinda apei de o culoare ireală. Ar fi fost frumos ca măcar într-un singur loc să fie amenajată o parcare serioasă și o platformă de belvedere, peisajul e deosebit.
Lacul de aproape 200 ha format de apele râului Teleajen este ținut în frâu de un baraj de pământ de 75 m înălțime apărut acolo în anii '80 ai secolului trecut. Malurile împădurite și relieful submontan din jurul lacului de alimentare reprezintă un punct de atracție turistică, fără a fi valorificat la potențial maxim. În toamna lui 2023 am văzut lacul și culoarea lui deosebită de la înălțimea Platoului Slon. Avem o natură minunată!
Concluzii. A fi sau a nu fi obiectiv turistic? Greu de spus în ceea ce privește anumite obiective (monumente, biserici, muzee, cetăți, ruine etc.) – ele sunt marcate pe hărți dar la fața locului nu vei găsi mai nimic. Mai rea este situația în care aceste obiective au fost restaurate, reabilitate sau refăcute și totuși nu sunt deschise publicului vizitator. Mă bucură atunci când ajung din nou prin locuri unde cu mulți ani în urmă nu se întâmpla nimic și găsesc totul schimbat în bine și, bineînțeles, deschis vizitării.
Să auzim numai de bine și... Alegeri inspirate!
Trimis de tata123 🔱 in 12.01.24 18:37:39
- Alte destinații turistice prin care a fost: Europa
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@tata123 🔱: Nu prea are legătură cu reviewul care dealtfel mi-a completat cunostinţele dar am locuit aproape un an la Poseşti la vreo 10 km de Drajna. Am stat acolo să mă vindec de urmările unei meningite contractate pe la 13-14 ani. Nu mai stiam nici tabla înmulţirii, nici să citesc. Am fost de câteva ori cu tata la Drajna pentru că fiind o comună mai mare avea farmacie. La Poseşti era un loc căruia i se zicea La Pesteră- inntr-adevăr o ridicătură de pământ cu o intrare spre adâncuri- de care nu se apropia nimeni din cauză că se spunea că e bântuit de duhuri rele. Dacă ştiam că ajungi la Drajna ţi-aş fi propus să cauţi această Peşteră.
@Michi: Întreaga zonă e pitorească, sunt mai multe cascade, trasee de cicloturism, ruine de cetăți, case cu arhitectură tradițională, mănăstiri, felurite muzee. O parte din aceste obiective se pot vizita în excursii de o zi; se poate ajunge cu autoturismul relativ repede de la București la Vălenii de Munte - Drajna - Starchiojd - Slon - Cheia.
Mulțumesc pentru amintirile relatate. Probabil că acea grotă e cunoscută pe plan local și de obicei întunericul generează frici, povești înfricoșătoare, legende.
Numai bine!
@all - In Valenii de Munte, un punct turistic de atractie maxima, ar fi trebuit sa fie "Casa memoriala" sau chiar "Muzeul Gheorghe Pănculescu".
"După ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich, inginerul Gheorghe Panculescu ajunge să lucreze în cadrul companiei Eiffel. În 1878, Panculescu revine în ţară pentru a construi calea ferată Bucureşti-Predeal, perioadă, cand inginerul român inventează un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, care avea să revoluţioneze construcţiile metalice. Impresionat de proiectul inginerului român, Gustave Eiffel se deplasează special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe Panculescu. În 1879, în casa unde se află acum Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost găzduit de Panculescu şi a fost impresionat de genialitatea invenţiei sale. Împreună au discutat despre adaptarea tehnicii "Panculescu", la construcţia turnului Eiffel, folosind subansamble metalice confecţionate la sol şi asamblate după aceea, pe măsură ce se înalța lucrarea. În studiul intitulat "Communication sur les travaux de la tour de 300 m", datat 1887, celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnică inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Panculescu. Din păcate, numele românului este mult mai cunoscut în Franţa decât în ţara noastră unde s-a născut şi doar o şcoală generală din Vălenii de Munte poartă, de câţiva ani, numele inginerului Gheorghe Panculescu. Turnul Eiffel este construit cu oțel fabricat la Reșița iar pe fiecare piesă de metal ce compune turnul scrie: "Made în Reșița-România"! (Ion Teleanu-Ziua News, ianuarie 2024) ".
@dorgo: Fără a minimaliza meritele lui G. Pănculescu:
“Este numai o legendă, deşi ar fi fost frumos să fie scris acolo numele Reşitei. Periodic, reapare chestiunea pe internet şi mereu se găsesc destui care să creadă şi chiar să se entuziasmeze. Reşita are multe alte realizări, de aceea nu înţeleg de ce se tot revine cu aşa-zisa construire aici a pieselor Turnului Eiffel. Nu există nici o mărturie istorică despre acest lucru, iar eu, ca istoric reşiţean, aş fi fost primul care să public aşa ceva dacă ar exista. Cu alte cuvinte, aş fi fost cel mai bucuros de o asemenea eventualitate. Însă, repet, din păcate, nu este nimic adevărat” , spune Mircea Rusnac, care este şi autorul celui mai complet blog despre istoria Banatului. adevarul.ro/stiri-locale/ ... sa-1736018.html
În orice caz, la 1887 vorbim de Reșița - Austro-Ungaria, nu de Reșița - România.
@adso: Corect! (Subiectul a mai fost dezbatut aici pe AFA, in "Turnul Eiffel, un turn romanesc? "). Adevarul e ca o intreprindere franceza, "Société des Hauts Fourneaux, Forges et Aciéries de Pompey", in 1887 a primit o comanda masiva, de a furniza 8000 de tone de fier forjat pentru Mr. Gustave Eiffel, care dorea sa ridice un turn de 300 metri inaltime, cu ocazia Expozitiei Universale din Paris.
Dar nu e mai putin adevarat (si asta am vrut sa subliniez, la modul general) ca cei ce folosesc pe saitul nostru prea multe informatii de pe internet (unele "fake") risca sa robotizeze saitul. In curand, ne vom "internetiza" masiv dpdv informational si narativ, adica, vom ajunge acolo ca majoritatea dintre noi sa postam doar poze si sa scriem doar titlul unui review, restul il va scrie internetul (care e muuult mai narativ si muuult mai bine informat decat noi). Omul de azi devine tot mai pasiv si internetul, tot mai activ. Asa ca propun dictonul: "Mai bine putin si original decat mult si banal". Pe subiectul asta, s-ar putea scrie un review original (fara aportul internetului). Cine-l scrie?
@dorgo: Sigur că e o problemă, și va fi din ce în ce mai mult, odată cu AI.
Ideea este că puțini avem răbdare să căutăm mai multe surse, mai multe puncte de vedere și, mai ales, să facem efortul de a înțelege. În schimb, emitem cu ușurință opinii, de cele mai multe ori îmbrățișând ceea ce este la modă sau, invers, poziționându-ne contra orice. Mai grav, aceste opinii sunt definitive, nimeni și nimic nu ni le poate schimba. Doar timpul: le uităm și aderăm, după o vreme, la cu totul altceva decât susțineam anterior.
Dar... așa e de când lumea. Probabil, când se va schimba asta, vom fi deja o altă specie.
Si eu am avut aceeasi nostalgie legata de lipsa parcarilor pentru a putea admira lacul Maneciu. De cativa ani tot caut in zona aceea o pensiune cu vedere sore lac, sa mergem sa petrecem 2 zile la aer si oeisaj... insa nu am gasit inca.
In ce priveste "atractiile", din pacate multe zone vizitate prin Romania au adus cu ele doar dezamagirea ca acestea sa fie doar pe hartie.
Felicitari pentru ca ati punctat realitatea, pentru ca din pacate am tot ajuns in locuri dezamagitoare citind pe diverse site-uri impresii mirabolante despre locuri descrise incorect...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jan.2019 La plimbare prin centrul orașului Vălenii de Munte — scris în 05.02.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jan.2019 Decoruri de film: monumentele prahovene de la Drajna — scris în 31.01.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului, Vălenii de Munte. O bogăție spirituală de necontestat. — scris în 16.01.19 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- Jul.2011 Pe drumuri de poveste / Excursie de vis in comuna Batrani — scris în 22.08.11 de Oana Cristina din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2011 O zi la Valenii de Munte — scris în 13.06.11 de RobertCodescu din PLOIEŞTI - RECOMANDĂ
- Oct.2009 Festivalul Tuicii la Valenii de Munte — scris în 03.11.09 de cristinadumitru* din BUCURESTI - RECOMANDĂ