Micuț, cochet şi distins: Hotel Meridian, Cluj-Napoca

TIPĂREȘTE

Am ajuns la Cluj-Napoca într-o minivacanţă la mijloc de noiembrie, când regulile impuse în contextul pandemic deveniseră mai severe, ba mai mult, se tot vehicula că oraşul ar putea intra în carantină în orice moment, după ce rata de infectare trecuse de 7 la mia de locuitori.

Intrasem în octombrie şi soţului meu îi fusese reamintit de la serviciu, că voucherul său de vacanţă nu putea fi folosit decât, cel târziu, până la finele lui noiembrie, dacă, fireşte, vrea să beneficieze de el. Alegerea destinaţiei i-a aparţinut în totalitate, de multă vreme se gândea la Cluj-Napoca, ceea ce pentru mine nu a fost deloc o surpriză, ci noutatea a constat în faptul că nu a vrut să mergem cu maşina, ci cu avionul. În atare condiţii, am primit „verde” la organizareaa întregii ieşiri: de la transport, la cazare şi program de vizitat.

Studiind un pic oferta companiilor aeriene care operează zboruri interne, am găsit cel mai convenabil zbor la Blue Air, atât ca preţ (301 lei/două bilete Otopeni - Cluj-Napoca şi retur, cu numai bagaj de mână), cât şi ca orar de zbor: joi, plecare la orele 10,15 către Cluj, duminică plecare la 18,15 din Cluj. Bine, se pare că a fost o promoţie şi eu m-am nimerit la momentul potrivit. A fost prima dată când am zburat pe o rută internă la noi în ţară şi a fost bine, doar că timpul petrecut în aer a fost scurt, chiar mai scurt faţă de cel estimat şi avansat de operator.

La următorul pas, fiindcă nu se putea mânca în interiorul restaurantelor, ci doar la exterior, pe terase, am fost interesată să găsesc un hotel care să aibă restaurant propriu care să ne poată primi la masă şi la prânz sau cină, nu doar la micul-dejun. Aveam şi alte variante: puteam lua mâncare la pachet de la localurile care făceau livrări sau s-o comandăm şi să ne fie adusă la cazare unde să luăm masa în cameră, dar nu ne prea împăcam cu aceste soluţii. Aşa că era foarte important să ştim că ne putem baza pe hotelul ales, să mergem la restaurant când ni se face foame. Desigur că mai vroiam să nu fie situat prea departe de centru şi să întrunească un oarecare standard de condiții oferite la un preţ cât de cât corect. Fiindcă în Cluj se găsesc cazări de multe feluri, la preţuri la fel de multe şi surprinzătoare.

După mai multe zile de căutări, telefoane, periat internet, inclusiv AFA, m-am oprit la hotel Meridian, care avea şi aici pe sait o recenzie, ce-i drept destul de veche, de pe vremea când era doar Vila Meridian şi avea doar 3 stele.

Două-trei vorbe despre actualul hotel Meridian

Faţa nouă pe care o posedă hotelul Meridian acum, i-a fost dată în urmă cu şapte-opt ani când clădirea sa a fost refăcută complet: extinsă, renovată, modernizată, din fosta vilă Meridian păstrându-se numele şi locaţia. Forma în care se prezintă hotelul astăzi este de remarcat, iar acesta impresionează prin bun gust şi eleganţă de la prima privire.

Deţine un edificiu de trei etaje, amplasat oarecum în pantă, care arată foarte bine, cu singurul cusur, dacă pot să-i spun aşa, că se află la 15 minute de mers pe jos până în centru. Însă, acest lucru se poate transforma rapid într-un atu atunci când e vorba de discreţie, căci am observat pe parcursul şederii noastre acolo că este foarte potrivit pentru a găzdui diverse personalităţi care vor ceva mai multă intimitate.

Hotelul are în componenţă 18 camere duble/matrimoniale, două suite junior, patru apartamente, un apartament VIP, o sală miniconferinţe, salon privat, restaurant, bar, ascensor şi parcare proprie exterioară sau subterană, monitorizate video. Doar unele dintre camere au balcon, iar spaţiile comune, recepţia, holul, uimesc prin stilul deosebit în care se prezintă, iar pe palierele etajelor sau din loc în loc se găsesc picturi, uneori de dimensiuni apreciabile, reproduceri ale operelor unor mari artişti. Nimic nu pare kitschios, deoarece e vorba de mult bun gust de care decoratorul a dat dovadă. Toate detaliile sunt atent puse în valoare, finisajele au fost alese cu grijă, aşa încât oriunde ai privi, nu prea ai ce critica.

Experienţa proprie

De îndată ce Meridian mi-a picat sub ochi, mi-am zis să sun să văd ce ar oferi în comparaţie cu încă alte trei hoteluri care rămăseseră „în finală” pentru rezervare. Mi s-a răspuns foarte frumos şi foarte corect la toate întrebările, în plus, mi s-au oferit informaţii pertinente legate de situaţia actuală în care hotelul îşi desfăşoară activitatea şi încearcă să facă faţă în condiţiile în care HoReCa este vitregită, lucru pe care l-am apreciat imediat. Mi s-a spus că preţul camerelor duble diferă uşor în funcţie de existenţa balconului: 290 lei/noapte cele fără balcon, 300 lei/noapte cele cu balcon. Am rezervat o dublă matrimonială fără balcon, nu pentru a economisi 30 lei, ci pentru că balconul nu ne era de folos, nefiind fumători, iar de ieşit pe acesta pentru a ne bea cafeaua nu ne prea dădea ghes inima, afară fiind frig.

Aşadar, am aterizat la Cluj într-o zi de joi, până în prânz, după un zbor de numai 35 minute. Am luat un troleibuz până în centru şi de acolo am deschis o aplicaţie care ne-a condus per pedes la hotel fără bătaie de cap. De cum am sosit, am fost foarte bine primiţi, ni s-a făcut check-in imediat, repartizându-ni-se camera 303, aflată la etajul al treilea, spre care am folosit liftul. Pe parcurs, am mai urcat/coborât şi pe scări, fiind o reală plăcere să admirăm picturile de la fiecare palier.

De cum am intrat, ne-am dat seama că primiserăm o cameră cu balcon, deşi la rezervare, convenisem pentru una fără, deci ni se făcuse upgrade gratuit. Camera ne-a făcut o impresie foarte bună încă de la prima privire, fiind foarte elegantă şi foarte arătoasă. Era clar că cine se ocupase de designul hotelului şi redefinirea acestuia, avea bun-gust din plin.

Destul de spaţioasă, camera dispunea de decoraţiuni elegante şi era mobilată cu stil. Mobilierul cuprindea patul mtrimonial încadrat de noptiere cu veioze şi lămpi de citit, un colţ de relaxare cu fotoliu şi măsuţă, un corp gen birou/toaletă cu oglindă şi scaun aferent, dulap de haine încăpător şi, lângă uşa de la intrare, un cuier foarte util. În dulapul de haine am găsit halate de baie, seif, iar pe birou, o tăviţă în care stăteau cana de încălzit apa, ceşti, pahare de carton ambalate individual, pliculeţe de ceai, cafea solubilă şi zahăr. Minibarul aflat în josul biroului era gol pe timp de pandemie, dar ni s-a spus că putem comanda orice dorim în orice moment. Pardoseala era îmbrăcată în mochetă moale, plăcută la atingere, în care picioarele se afundau molcom, salteaua s-a dovedit a fi foarte confortabilă. Aspectul de curăţenie exemplară este prezent în orice colţişor al camerei.

Camera avea vedere la stradă, practic la Calea Turzii, aglomerată şi uneori zgomotoasă, dar izolarea fonică şi-a făcut datoria, nederanjându-ne traficul intens de afară. Balconul era generos şi dotat cu scaune de exterior şi măsuţă pe care se afla o scrumieră, semn că aici e locul pentru fumat.

Baia se făcea pe dreapta, imediat ce se intra în cameră, era de dimensiuni normale și strălucitor de curată. Obiectele sanitare, deși nu noi, sunt bine întreținute, instalațiile funcționau fără reproș, cabina de duș se închidea etanș. Sus, pe un raft de inox, am găsit prosoapele albe, imaculate, câteva role de hârtie igienică, iar pe blatul chiuvetei, tot felul de consumabile.

În privința reîmprospătării stocului acestora și efectuării serviciului de curățenie, personalul ne-a oferit tot suportul, în sensul că toți cei cu care am interacționat au insistat dacă vrem curățenie, când, ce să ni se schimbe sau înlocuiască, se temeau să nu ne deranjeze dacă ar fi intrat în cameră pe timpul șederii noastre acolo, din cauză de covid. Este adevărat că aveau doar câteva camere ocupate și ne răsfățau ca pe niște copii, tot timpul ne întrebau ce dorim, de ce avem nevoie, cu ce să ne ajute, eram practic, în centrul atenției lor.

Din acest punct de vedere, personalul merită toate aprecierile și cuvintele noastre de laudă, în plus, aflând că suntem din Târgoviște și am venit să le vizităm orașul, în pur scop turistic, cei cu care am vorbit nu știau cum să fie mai amabili și să ne recomande diverse, deși totul părea umbrit de pandemie. Am stat de vorbă îndelung cu mai mulți lucrători despre realitatea vremurilor în care trăim și toți mi-au lăsat o bună impresie, toți mi s-au părut extrem de responsabili. Oricum, am reținut nota de ospitalitate a celor care lucrează la Meridian și nu cred că e caracteristică doar în aceste timpuri neprielnice celor din HoReCa.

Wi-fi-ul a funcționat foarte bine, era parolat și l-am probat deși avem suficiente date mobile aferente abonamentelor, dar ne-am zis că n-ar strica să verificăm calitatea sa.

Pentru cei interesați, mai spun că hotelul deține parcare proprie, exterioară şi interioară subterană, gratuită pentru oaspeții săi, un avantaj bun pentru Cluj-Napoca, însă care s-a dovedit inutil pentru noi.

În aceste vremuri, pentru siguranța conferită clienților săi, cei de la Meridian instituiseră măsuri de protecție și prevenire anticovid_19 precum dispensere cu dezinfectanți, colaje privind păstrarea distanței fizice, pe palierul nostru un aparat de purificat aerul, măști și mănuși puse la dispoziție gratuit.

Micul-dejun și alte mese servite de restaurant

După cum am mai spus, criteriul de bază în alegerea cazării clujene l-a constituit existenţa restaurantului propriu al hotelului care să fie şi funcţional, unde să putem mânca normal. Fiindcă am avut surpriza să aud, atunci când am sunat la mai multe hoteluri în faza de tatonare, că au restaurantul propriu închis în sensul că mâncarea o comandă la alte restaurante şi o livrează clienţilor pentru a fi consumată în cameră.

Bineînţeles că aceeaşi întrebare am adresat-o telefonic şi celor de la Meridian, mi s-a răspuns că nu sunt probleme şi aşa a fost, dimpotrivă, pe timpul şederii noastre acolo am văzut că, în afara propriilor clienţi, restaurantul gătea şi livra multe comenzi către alţi muşterii cărora mâncarea le era dusă la pachet de mai mulţi cărăuşi pe scutere. Apoi, m-am convins că restaurantul avea un bucătar de soi, un adevărat „chef” .

Dar, să începem cu micul-dejun care este inclus în preţul camerei. Înainte de perioada pandemiei, micul-dejun era servit oaspeţilor în sistem bufet, acum, staff-ul se gândise la versiunea unei mese servită individual, de aceea încă de la check-in ni se înmânaseră fiecăruia şi câte trei foi de hârtie (câte una pentru fiecare dimineaţă) în care erau trecute patru variante posibile de mic-dejun, trebuind să alegem tipul care ni se potrivea. Dar, nimic nu era strict, alimente de la tipuri diferite de mic-dejun putând fi combinate între ele, nu ne rămânea decât să „bifăm” ceea ce am fi dorit în dimineaţa următoare în aşa fel încât, clientul să fie mulţumit. Iar, hârtiile trebuia să le ducem la recepţie de cu seara, pentru dimineaţa următoare. Am optat amândoi pentru alimente clasice la micul-dejun, pe care le consumăm şi acasă: roşii, caşcaval, ouă fierte, omletă, măsline, salam uscat, unt, kaiser, etc. Apa plată, sucul de fructe şi cafeaua au fost subiectul altei alegeri, în cadrul aceleiaşi „hârtii” .

Toate produsule au fost de calitate, fie că erau preparate acolo, fie că erau doar ahiziționate, regulile de igienă adoptate au constat, printre altele, în înfolierea pâinii, a tacâmurilor, a farfuriilor cu mâncare.

Restaurantul avea o strălucire aparte, dată în special de mobilier şi decoraţiunile interioare deosebite, de curăţenie nu mai vorbesc, aşa încât parcă avea un aer de nobleţe. E drept că şi preţurile preparatelor, de altfel în mare parte rafinate sau oricum gătite cu multă dedicare şi aplecare, erau pe măsură, dar ştiţi vorba aceea: „obrazul subţire (al localului) cu cheltuială se ţine” . Panoplia de preparate cuprinde atât mâncăruri tradiționale, specifice zonei, cât și „finețuri” din bucătăria internațională. Cheful avea chiar o supă-cremă de brânză cu vită și praz, marcă proprie, pe care ospătarul ne-a promovat-o imediat și care era, într-adevăr, un deliciu.

În restaurant, pe un perete la loc de cinste stăteau câteva fotografii elocvente ale unor persoane publice sau personalităţi ce fuseseră oaspeţii hotelului, care dovedeau serviciile de înaltă clasă ale hotelului şi restaurantului. I-aș aminti pe soţii Corina Crețu-Ovidiu Rogoz, soții Daciana Sârbu-Victor Ponta, principele Nicolae al României și soția sa, Ion Țiriac, dar și João-Bernardo Weinstein, ex-ambasadorul Portugaliei la București, Cardinalul Angelo Scola de la Roma și laureatul premiului Nobel pentru literatură, peruanul Mario Vargas Llosa.

La chek-out, ni s-a eliberat factură pe întregul consum al celor trei zile, așa cum ne fusese înțelegerea, pentru cazare și serviciile de masă, spre a putea deconta suma.

Concluzie

Șederea noastră la Hotel Meridian a fost o experiență foarte plăcută, după care am rămas cu o impresie deosebită care mă face să-l recomand cu ochii închiși. A reprezentat una dintre cele mai bune cazări pe care le-am avut în decursul anilor. Seviciile impecabile, dotările alese și personalul excelent au contribuit la reușita acestei minivacanței într-un oraș în care nu mai călcaserăm până atunci, dar de care ne-am îndrăgostit și în care, cu siguranță, vom mai reveni.

Vă rog, atașați următorul videoclip: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 1078 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI