ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 09.06.2020
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JUN-2020
DURATA: 1 zile
Familie
6 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
EXCELENT

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
92.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 9 MIN

Plimbare pe apa Dâmboviței - spre Sătic

TIPĂREȘTE

Perioada de relaxare și de circulație liberă de după starea de urgență generată de pandemia de coronavirus a condus în weekendul prelungit de Rusalii către un aflux important de călători către toate zonele turistice importante ale țării. După cum am văzut pe canalele media coloane interminabile de autoturisme au șerpuit pe autostrăzi și drumuri naționale către Litoral, Valea Prahovei, Transalpina și Transfăgărășan, Sibiu și multe alte destinații. Dorința de a ieși la aer liber, de plimbare prin Natură m-au împins către scurte incursiuni de o zi spre munte. Mama Natură nu ne-a înșelat așteptările oferindu-ne clipe de relaxare necesare încărcării cu energia binefăcătoare sufletului și trupului (cele câteva nemulțumiri le las la sfârșitul articolului).

Destinația aleasă a fost valea superioară a râului Dâmbovița și anume satul Sătic (de Jos/de Sus), cu acces din Culoarul Rucăr-Bran. Pornim din Capitală nu foarte dimineață, deja se luase roua cum s-ar spune la țară și pentru o deplasare rapidă am ales traseul pe A1 către Pitești, DN 73 spre Câmpulung Muscel și în continuare pe aceeași șosea națională către Bran. Traficul destul de intens și scurtele popasuri în orașul muscelean și la mausoleul Mateiaș ne-au mărit timpul de deplasare la circa 3 ore (aproximativ 185 km).

Pe Dealul Mateiaș am oprit 5 minute în parcarea plină pentru a privi încă o dată Mausoleul Eroilor, monument care omagiază sacrificiul ostașilor români pe înălțimile din jurul orașului Câmpulung Muscel în Primul Război Mondial.

Drumul șerpuiește pe cote de nivel care urcă sau coboară în altitudine deasupra cursului de apă al Dâmboviței. În Dragoslavele ajungem pe fundul văii (în localitate te poți abate câteva sute de metri către Schitul Dragoslavele), după care străbatem dezvoltata așezare umană Rucăr. Din această comună mai facem un „salt”peste înălțimi pe câteva serpentine prin Pasul Posada până în satul Podu Dâmboviței. Imediat după ce pătrundem în localitate virăm stânga pe DC 21 spre Sătic.

Info DC 21. Șoseaua comunală DC 21 are o lungime de 12 km (între drumul național și Hidrocentrala Clăbucet) și a fost asfaltată (aproape) integral începând cu vara anului 2019. Primul kilometru și jumătate până la intrarea în chei a rămas neasfaltat, drum bun de macadam, dar lucrările de turnare a covorului asfaltic continuă. Atenție la porțiunile mai înguste de pe parcursul acestui drum! Circulați cu atenție, nu participați la raliu! Asfaltarea vine cu avantaje, dar și cu dezavantaje: traficul rutier intens.

Cheile Dâmboviței. Relieful carstic ne delectează cu imagini superbe;verdele intens e străpuns de stânci și pigmentat de roșul acoperișurilor. De pe marginea drumului comunal vedem întreaga depresiune în care e așezat satul Podu Dâmboviței, precum și intrarea în Cheile Dâmbovicioarei, defileul mai lung și mai cunoscut din zonă.

La intrarea în chei întâlnim asfaltul proaspăt turnat, pe partea stângă fiind construit și un canal betonat de scurgere. Reușim să oprim în vreo două locuri pe chei, pe malul râului Dâmbovița. Valea strâmtă cu pereți înalți de zeci de metri se întinde pe o distanță de circa 1,5 km și mai este numită Cheile Mici ale Dâmboviței sau Cheile de la Plaiul Mare. Versantul drept este scobit la bază de râul Dâmbovița, nici nu îți vine să crezi că firul de apă este responsabil de eroziunea calcarului și formarea defileului în lungi unități de timp. Vegetația e bogată pe malul apei și pe coaste, iar răcoarea te învăluie chiar dacă soarele e sus pe cer.

Peștera Colțul Surpat (Urșilor). Aproximativ pe la jumătatea sectorului de chei, circulând încetișor, se ițește pe partea stângă o scară de ciment abruptă, moment în care staționăm la 25 m depărtare într-o alveolă improvizată. Ne-am apropiat de scară care pare desprinsă dintr-un film fantastic, pe piciorul de sprijin se află o placă inscripționată, spartă acum, ilizibilă (textul menționa anul descoperirii și probabil numele celui care a găsit grota).

După ce urci primul segment de trepte ajungi pe o mică terasă de unde pornește perpendicular al doilea segment de scară, însă o portiță încuiată și un anunț ne informează că accesul e interzis. Pe proprie răsundere acest obstacol se poate depăși, ascensiunea continuând pe trepte înguste cu o înclinație mare. Se urcă cel puțin 20 m după care cărarea șerpuiește printre stânci, ajunge pe un mic platou, moment în care ne aflăm deja în fața gurii largi a peșterii. Am urcat treptele până pe platou, dar vegetația abundentă și anunțul m-au convins să mă întorc. Am privit puțin spre adâncurile grotei din întunericul căreia se auzeau sunetele ascuțite ale liliecilor.

Amplasarea peșterii a fost motivul pentru care aceasta a fost descoperită abia la începutul anilor '50 și cercetată/cartată în deceniile următoare. Cercetări paleontologice au condus către descoperirea de fosile ale urșilor de peșteră, de aici și dualitatea denumirii. O descriere și fotografii edificatoare ale Peșterii Colțul Surpat găsiți în articolul lui @abancor din 2013 (vezi impresii). Poate că autoritățile rucărene, care au preluat administrarea peșterii după ani de procese (jurnaluldearges.ro/rucaru ... rsilor-instanta) vor face mai mult pentru amenajarea și promovarea acestui fenomen carstic.

În Peștera Colțul Surpat (Urșilor) s-au efectuat filmări la serialul „Cireșarii” la începutul anilor '70. Utilizarea peșterii drept platou de filmare pentru ecranizarea aventurilor tinerilor Cireșari a dus la distrugeri importante ale ecosistemului. Regizorul Andrei Blaier își depăna amintirile în 2010 într-un articol de ziar: Pentru „Castelul fetei în alb”s-a filmat în comuna Dâmbovicioara, la Podu Dâmboviței. Copiii au fost cazați în casele din comună, erau extrem de încântați, se simțeau ca în tabără. [... ] Pentru al 2-lea, „În peștera neagră”, filmările au durat tot cam o lună și jumătate pentru exterioare (la Peștera Urșilor) și încă ceva interioare la televiziune. [... ] Ne adunam dimineața în fața peșterii, făceam un foc mare, copiii veneau cu ciupercile culese din pădure, specialista le sorta și pe cele otrăvitoare le arunca în foc, făceam țepușe subțiri, pe care puneam o bucată de slăninuță, o bucată de ceapă, o ciupercă și tot așa, le puneam pe foc și ieșeau niște frigărui de te lingeai pe degete.

Localitatea Sătic. După ieșirea din chei ajungem în satul împărțit în mai multe cătune înșirate de-a lungul râului Dâmbovița. Numele provine de la vechiul sat de ciobani, o așezare de mici dimensiuni. Pe lângă casele vechi ale localnicilor au apărut pensiuni mai mari sau mai mici, unele cu o arhitectură integrantă în mediul înconjurător, altele nepotrivite din punct de vedere stilistic. Pe fânețele de pe costișe vedem mici construcții de lemn, uneori se zăresc și crestele munților Piatra Craiului, poduri și podețe de lemn traversează râul către gospodăriile de pe malul opus. Am observat câteva magazine alimentare pentru aprovizionări de bază.

Lacul Sătic. Tot cu ochii după peisaje și după un loc de popas ajungem la un baraj care stăvilește apele Dâmboviței formând lacul de acumulare Sătic (100 de milioane mc). Nu avem acces pe baraj pentru a vedea luciul de apă care se întinde pe o lungime de 1 km, doar spre coada lacului există ceva spațiu pentru parcarea câtorva autoturisme. Mai mulți pescari așteaptă răbdători pe mal o captură consistentă, alți câțiva s-au avântat chiar pe lac în două bărci pneumatice. Oglinda lacului reflectă peisajul din jur, mai multe căsuțe de cazare sunt „suspendate”deasupra apei.

Hidrocentrala Clăbucet. La doar 5 km de părtare de lacul Sătic se termină noul covor de asfalt, chiar lângă uzina hidroenergetică Clăbucet. Construit în 1986 punctul hidroenergetic valorifică puterea apei provenite din lacul Pecineagu printr-o aducțiune de 9 km lungime care pune în mișcare două grupuri de câte 32 MW fiecare.

Tot în această zonă, traversând pe malul drept, găsim un automat la care se plătește taxa de acces în Parcul Național Piatra Craiului (5 lei/7 zile) . Din acest loc, unde puteți lăsa autoturismul, încep câteva trasee montane. Cele mai ușoare și scurte urmează drumuri forestiere de circa 1 oră către Valea lui Ivan –Cabana Dragoș Bejan și Valea Dragoslăvenilor –Cabana Garofița Pietrei Craiului. Un traseu mai lung (spre Marele Grohotiș și Cerdacul Stanciului) e prezentat de @Testosu într-un articol din 2016 (vezi impresii).

Concluzii. Zona cuprinsă între masivele Iezer-Păpușa și Piatra Craiului, valea superioară a râului Dâmbovița este pitorească și oferă momente de relaxare. Găsim pensiuni și mici magazine, iar traseele montane ne așteaptă la capătul drumului asfaltat.

Acum apropo de șoseaua nou asfaltată și neplăcerile/nemulțumirile despre care am spus că voi vorbi la sfârșit. Dacă modernizarea infrastructurii înseamnă într-un sens progres, totodată aduce și aglomerație, gunoi și alte tare ale civilizației moderne, în celălalt sens. Mă așteptam să găsesc un areal mai liniștit, dar m-am înșelat –zona era aglomerată, iar autoturismele circulau cu viteză pe drumul îngust. „Răbdarea”e greu de găsit în zilele noastre. De-a lungul celor 12 km nu am găsit nici un loc de popas amenajat, nici măcar o pajiște pe care să întinzi o pătură –totul e împrejmuit cu gard, proprietăți private pe care nu le poți încălca. Cele 2-3 intrânduri spre malul râului erau deja ocupate la orele amiezii.

Să sperăm că viitorul va aduce o amenajare minimală a Peșterii Colțul Surpat pentru creșterea valorii turistice a zonei, o variantă la apropiata Peșteră a Dâmbovicioarei și a cheilor aferente.

Poate că dorința românilor de a se plimba prin natură după această perioadă de izolare a generat aglomerațiile umane din toate zonele (la Hidrocentrala Clăbucet erau câteva zeci de mașini parcate). O notă mică dau și drumului național 73 între Câmpulung Muscel și Podu Dâmboviței, vălurit și cu multe gropi de dimensiuni mici.

Una peste alta zona geografică vizitată este pitorească, muntele fiind mereu încântător șu surprinzător. Să ne bucurăm de aer curat, miros de fân, apa zglobie, cer albastru.

Alegeri inspirate!


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 09.06.20 12:53:49
Validat / Publicat: 09.06.20 13:27:05
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în MASIVUL PIATRA CRAIULUI.

VIZUALIZĂRI: 2648 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

10 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P20 Peisaj în Sătic.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
[1300 PMA] [600 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 63100 PMA (din 47 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

10 ecouri scrise, până acum

webmaster [09.06.20 13:30:30] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

===

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.​​

Mitica49 [09.06.20 15:02:30] »

Traseul acesta l-am parcurs și noi în vara lui 2013 (vezi impresii) mergând până sus la pensiunea Nicoleta unde am înoptat. Cele două pensiuni "gemen", Nicoleta și Teodora sunt amplasate chiar în apropierea Hidrocentralei Clăbucet. Peisajul este deosebit de frumos, drumul ne-a cam supărat (atunci).

​Privind fotografiile atașate acestui review constat că, parcă, drumul s-a mai aranjat un pic, că nu ar mai fi chiar un drum forestier.

​Dacă ar fi așa aș mai face acest traseu odată, tot cu cazare la una dintre cele două pensiuni (când se vor redeschide).

Felicitări pentru articol!

tata123 🔱 [09.06.20 15:23:04] »

@Mitica49: Peisajul montan e într-adevăr frumos, mergând pe valea râului Ialomița e de ajuns să ridici ochii spre stânga sau dreapta și să admiri pădurile, stâncile și cerul.

Drumul comunal 21 a fost asfaltat aproape în întregime, ultimul kilometru și jumătate de la ieșirea din DN 73 până în chei fiind încă în lucru. Se circulă în bune condițiuni, doar câteva porțiuni fiind mai înguste.

Pensiunile din zona Sătic erau deschise în marea lor majoritate în acest weekend prelungit de Rusalii​​, în multe curți interioare erau parcate autoturisme din diverse zone ale țării și ieșea fum de la grătare

Numai bine! ​

mprofeanu [09.06.20 22:09:59] »

@tata123: Foarte util acest articol al tău ca de obicei! Am fost pe acest drum cred că de vreo două ori, cu mulți ani înainte, o dată am prins curaj și am mers până la Baraj la Pecineagu, dar era un drum la început bun însă apoi cu gropi, apă, după satul Sătic foarte prost... Acum am aflat că s-a asfaltat mult din drum și atunci este mult mai ușor de ajuns acolo, zona este frumoasă...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Dan&Emascris / TELEFON [09.06.20 22:37:04] »

Imi amintesc cu drag de Saticul de Jos si cel de Sus. Pe vremea cand am drumetit prima data pe aici am venit dintr-o expeditie in Muntii Iezer coborand pe Muchia Dracsin catre Cascue si Satic. Saticurile aveau doar cateva case si in curtea unei gospodarii proprietarul ne-a permis sa campam. De acolo am continuat catre Piatra Craiului. ​​

​​Frumoase locuri, buna idee de iesit din oras. ​​

Felicitari pentru articol, numai bine! ????

tata123 🔱 [10.06.20 21:29:56] »

@mprofeanu: Peisajul e frumos, aerul (încă) curat, aglomerația „în floare”. Asfaltarea vine atât cu avantaje, cât și cu dezavantaje; să sperăm că cele dintâi vor fi mai „puternice” decât celelalte. Munții Piatra Craiului sunt fotogenici, exact cum sunt și Munții Ciucaș. Mulțumesc pentru vizită.

@webmaster: Mulțumesc pentru desemnarea drept MiniGhid AFA.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [10.06.20 21:36:32] »

@Dan&Ema: Și mie mi s-a părut o idee bună pentru o incursiune de weekend; e o variantă, mai ales dacă se alege și efectuarea în zonă a unui traseu montan ușor/mediu. Cheile Dâmboviței sunt interesante, deși sectorul e destul de scurt.

Culoarul Rucăr-Bran ascunde multe colțuri pitorești, trasee și obiective inedite, pensiuni cu așezare excepțională. Mai am în plan câteva ținte originale în zonă.

Mulțumesc pentru aprecieri și amintiri. Numai bine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Dan&Emascris / TELEFON [10.06.20 21:41:19] »

@tata123: ​​

La varsarea Cheilor Cheitei in Cheile Mici ale Dambovitei (desi mie mi se par mai mari decat cele mari) in zona Rucar este cel mai frumos loc din tara noastra! ????​​​​

Rucar -Bran si Cheile ce sa desprind in Podu Dambovitei sau magurile dintre Piatra Craiului si Bucegi sunt zone superbe. Pacat ca sunt tot mai aglomerate. ​​

​​Mi-ai cam dat o idee... ​​

Numai bine! ????

andreeapreda01* [13.06.20 12:29:22] »

Buna ziua

Am fost acolo pe acel drum cu peisaje de vis, chiar in perioada 21/24 mai 2020, ne-am oprit la lacul de vis a vis de biserica, am stat pe o banca sa admiram natura si sa respiram un aer de munte. Ce credeti, copii nostri in timp ce noi contemplam natura, au coborat la marginea lacului si au inceput fara sa le spunem noi, sa stranga gunoaiele din lac aduse la mal. La inceput am crezut ca e o joaca, copii avand varste de 17 si 19 ani, dar in aproximativ doua ore au strans cam 5 saci de gunoaie de tot felul. Langa acea masa unde am stat, era un panou din tabla pe care scria -Nu aruncati gunoi in lac-, dar fara sa fie in zona vreun cos de gunoi. Ce ziceti??

Am intrebat vecinul care locuia langa biserica, daca stie unde este un cos de gunoi sau o pubela mare ca sa putem depozita acei saci, dar surpriza mare, acesta s-a uitat la noi cu mirare si ne-a intors spatele, mimand ca se joaca cu copilul sau.

 Ne-am zis la inceput ca acele gunoie au fost aruncate de turistii care vin in zona, vezi doamne ca asa e romanul, DAR ne-am mirat ca in lac era un capac de wc, pantofi„ bucati de carton pfl, tabla etc, accesorii pe care un turist nu le ia cu el cand pleaca de acasa in vacanta, ca sa le poata arunca pe drum.  

Concluzia pe care am tras-o este ca si localnicii din zona arunca gunoi in lac, iar autoritatile nu au amplasat o pubela mare in zona pentru ca turistul cat si localnicul sa poata arunca gunoiul menajer si nu numai. Am lasat acei saci de gunoi langa panoul cu pricina si am plecat cu un gust amar pe de-o parte, dar cu un sentiment de impacare si bucurie ca ai nostri copii au facut un gest voluntar fara a fi directionati de noi sau de alte persoane, pur si simplu asa au simtit ca trebuie sa faca curat la acel lac frumos inconjurat de peisaje si natura frumoasa.

Vom reveni cu drag in acele locuri, echipati corespunzator pentru a continua cu totii ce au inceput Alex si Andreea.

In scurt timp voi atasa si fotografii cu cele povestite.

Recomand tuturor sa avem grija sa protejam locurile pe unde calatorim, astfel incat sa ne putem bucura in continuare de ce este frumos.

Calatorii si vacante frumoase dorim la toti romanii.

tata123 🔱 [15.06.20 09:17:37] »

@andreeapreda01: Felicitări! Au dat dovadă de spirit civic și implicare, ceea ce nu se întâmplă des în comunitățile locale. Lipsa unei rampe de gunoi amenajate, a unei educații pentru un mediu natural sănătos, strategiile locale deficitare în domeniul colectării selective a deșeurilor și multe alte neajunsuri conduc către dezechilibre ecologice, uneori grave.

Zonele montane trebuie păstrate curate pentru noi și cei ce vor urma! Întotdeauna am strâns deșeurile rezultate în urma picnicurilor proprii și am depus sacii de gunoi la pubele;anul trecut în Apuseni am adunat doi saci cu peturi la întoarcerea de pe un tras​eu montan, i-am dus la autoturism și abia în Arieșeni am găsit o pubelă unde i-am depus - nu am putut suporta prezența plasticului în mijlocul acelor peisaje minunate.

Călătorii frumoase! ​

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
andreeapreda01*, Dan&Ema, mprofeanu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă zona Sătic (Săticu de Jos, Săticu de Sus):

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.069556951522827 sec
    ecranul dvs: 1 x 1