Sfantu Gheorghe - dragoste la prima vedere

TIPĂREȘTE

Am mai fost in deltă și am mai scris despre locurile minunate pe care le-am văzut, însă acum este despre experiențele interesante trăite la Sfântu Gheorghe. Probabil o să am atâtea de împărtășit, încât o să iau în calcul ideea de a împărți aceste trăiri în două articole.

A fost de ajuns să pomenim că am dori să mergem la pescuit, în deltă, că ne-am adunat mai rapid decât mă așteptam și ne-am mobilizat pentru a face posibil acest lucru. Învoiri de la serviciu în plin sezon de concedii, identificarea unui loc de cazare, informări pe AFA și pe alte pagini despre ce trebuie să avem în bagaj, traseul, discuții pentru închiriere barcă, etc. Totul făcut din scurt, pentru că... na! pofta de pescuit vine când nu te aștepți și trebuia să fie satisfăcută! :))

TRASEU:

Din București, am mers aproape 4 ore pe traseul autostrada A2, A4, Ovidiu, pod, Lumina, traseul spre Tulcea, Babadag, Enisala, dreapta spre Murghiol. În mod normal, făceam cam 3 ore și jumătate, dar autostrada A2 era foarte aglomerată (deși am pornit la ora 5:00). Așa e în sezon...

În Murghiol ne-am oprit la Debarcader Star 2000, unde eram așteptați de o barcă. Dar... nu mai erau locuri de parcare pentru auto... Cel care ne aștepta cu barca vorbise pentru păstrarea unui loc de parcare, dar noi nu eram cu o singură mașină... și nici nu le-am fi lăsat în mai multe locuri. Așa că, la sfatul unui localnic, ne-am întors 1km la Debarcaderul Cormoran, unde am găsit, într-adevăr, câteva locuri. Preț: 10 lei/auto/zi. Numai că... altă problemă: barca ce venise să ne ia era prea mare și nu putea intra către acel ponton. În sfârșit, barcagiul ne-a trimis o altă ambarcațiune, mai mică, care să ne scoată de acolo și ne-am descurcat așa.

Eh... glumețul grupului a zis: ce începe prost, se termină și mai prost! Dar nu a fost așa. :)

Pe apă, traseul a durat cam 40 de minute, în barcă cu motor mare, în care am încăput 12 persoane, costul fiind de 50 lei/pers. Dacă aveți rău de mare, rău de mișcare, să vă luați pastile neapărat. De asemenea, dacă vă e frică de viteză, în general, puteți lua și un calmant. :)) Să nu ziceți că nu v-am spus... Puneți și vestele pe voi, chiar dacă nu vă zice barcagiul. Și să alegeți o barcă acoperită, să vă protejeze de soare și țineți cont de faptul că pe apă este mult curent.

Ajunși la Sfântu Gheorghe, la debarcader, am găsit variante de transport bagaje până la cazare. Opțiunea noastră: un trocarici, varianta mică, în care au încăput doar sculele și bagajele, iar noi am mers pe jos. Sfântu Gheorghe nu este foarte mare și, oriunde ar fi locul de cazare, faceți maxim 15 minute la pas. Pentru transport bagaje am plătit 20 de lei.

Străzile din sat sunt neasfaltate, păstrate special așa de localnici, care au făcut totuși un fel de trotuar din ciment pentru pietoni. Am observat că primăria udă aceste străzi și de 2 ori pe zi, ca nisipul să nu se ridice la orice adiere de vânt.

Cu locul de cazare am fost foarte fericiți, găsind rude care au o casă de vacanță în zonă. Prețurile la particulari pornesc de la 80 lei /pers/zi - pentru condiții decente. Fiind un sat mic, localnicii se cunosc între ei și puteți întreba de cum debarcați de cazare sau loc de servit masa. Există, desigur, și variante mai comode, dar mai costisitoare, gen Complexul Green Village, Delta Marină, Pizzeria Carmen. O să reiau mai pe larg variantele de cazare și masă cu altă ocazie.

ENTERTAIMENT:

Propunerile mele sunt: pescuit la ponton, mers la pește pe canale, pescuit din barcă, pescuit cu picioarele în apă... :) Ok, ați înțeles... Am glumit. În afară de pescuit, puteți lua la pas satul pitoresc în care ați ajuns, unde timpul parcă a rămas în loc, iar locuitorii se încăpățânează să-l păstreze sălbatic, autentic. Știam unde venim și mă așteptam ca noi, turiștii, să nu fim primți chiar cu brațele deschise, în sensul că deranjam cumva liniștea acestei comunități. În schimb, am întâlnit numai localnici gata să ne ajute, să ne îndrume, cu chef de a discuta cu noi - niște străini. Da, cei din Sfântu Gheorghe, în proporție covârșitoare, trăiesc din pescuit și din serviciile oferite turiștilor. Însă nu vreau să compar zona cu alte locuri din țară, căci ar pierde în fața modestiei și simplității oamenilor de aici. Este vorba despre un alfel de turism. Repet, relatez despre particulari, nu despre resort sau restaurante, unde prețurile (dar și mofturile clienților) sunt ca într-o metropolă.

Pe de altă parte... cu privire la liniște... dacă o căutați, ați venit în locul potrivit. După lăsarea serii, nu mai este nimeni pe afară și sub cerul plin de stele se aud doar greierii. Eh... acum o excepție, două... nu se pun. (Vreun concert folk, în weekend, pe scena din Green Village - complexul având niște boxe și o sonorizare de invidiat, se aude la mare fidelitate în tot satul :)) Sau Festivalul Anonimul...)

Tot la capitolul entertaiment intră și plimbările cu barca. Există diferite oferte pentru trasee stabilite. Cu cât grupul este mai mare, cu atât veți plăti de fiecare persoană mai puțin. Cei care au firme cu mai multe ambarcațiuni au un preț fix pentru fiecare traseu, indiferent dacă sunteți 2 sau 4 persoane. De exemplu: 250 - traseu spre Rezervație, 500 lei - Pădurea Caraorman... Bineînțeles, aveți și ofertele localnicilor, cu care puteți negocia. Cred că fiecare familie deține câte o barcă și abia așteaptă să abordați subiectul... Aceste plimbari nu trebuie rezervate de acasă. Atât la debarcader cât și pe ulițele satului veți întâlni afișe cu diferite oferte, fără a fi notat vreun preț - deci... totul se poate negocia.

Și... cum să fii atât de aproape de mare și să nu faci plajă? Sfântu Gheorghe are o plajă în formă de L, cu o latură la Dunăre și una la Marea Neagră, limba de nisip fiind de 50-70 m maxim. Turiștii preferă să facă plajă la mare, pentru că în Dunăre este interzis scăldatul. La gura de vărsare curenții sunt foarte puternici. Plaja aceasta sălbatică mi s-a părut minunată, nispiul foarte fin, intrarea lină în apă, dar... bleah! ptiu! N-am putut să facem plimbare pe mal din cauza unor viermi. Din fericire, acești viermișori scârboși sau ce or fi ei stau doar la mal, așa că nu ne-a împiedicat nimic să înotăm. Adâncimea apei crește treptat, astfel încât, la 50m de mal, apa este tot până la genunchi.

La mal - scoici întregi și spărtură, melci, plante aduse de valuri și... fructe de castan de apă, de dimensiunea unei nuci (TRAPA NATANS în latină, cornaci sau, cum ar spune românul, water chestnuts :p) Le aveți imortalizate în imagini, ca să le cunoașteți și să NU călcați pe ele (ca mine), căci înțeapă.

Tot legat de plajă, mai trebuie menționat că o să o împărțiți cu... o cireadă de vaci. Animalele stau, de regulă, la extremitățile limbii de nisip, dar uneori mai au chef de... trecere în revistă a turiștilor, care a mai venit, care a mai plecat, ce costume se mai poartă (nu se mai poartă?)... lăsându-le ca amintire, ici-colo, o... pleașcă frumos mirositoare... :D

Aici pot să vă dau un pont: nu călcați pe castelele de nisip sub formă de mușuroaie;pot ascunde ceva... proaspăt. :p :D

Accesul către plajă se face în 3 feluri: pe jos, cu trocariciul sau cu un auto la suprataxă. O să le iau pe rând... în următorul articol.

---

VIZUALIZĂRI: 2252 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI