Relaxare dupa pandemie intr-o locatie deosebita

TIPĂREȘTE

Duminica, dupa ce am observat ca nu putem sa ne relazam sub nici un chip pe terasa din cauza vantului puternic ce batea dinspre sud atat cat sa ne intre tot praful in cestile de cafea, ne-am gandit ca nu ar fi rau sa facem o plimbare spre locuri mai linistite si mai putin batute de vant. Am ales sa vizitam inca o data manastirea Saon situata cel mai aproape de casa noastra. Alegerea s-a dovedit inspirata si ne-am bucurat de cateva ore in mijlocul naturii intr-o locatie frumoasa ce ne-a umplut inimile de incantare.

Manastirea este situata pe drumul de Tulcea-Galati dupa ce treci de padurea Somova in apropiere de localitatea Niculitel. Manastirea Saon a luat fiinta in anul 1846 sub stapanire otomana si a fost ridicata de niste calugari care au venit de la manastirea Celic Dere (o alta manastire din zona Dobrogei). Dupa revenirea Dobrogei la patria mama, manastirea Saon a intrat subjurisdictia Episcopiei Dunarii de Jos Galati.

Am ajuns la manastire destul de tarziu, slujba se terminase deja, dar a fost mai liber si ne-am putut misca in voie.

Am pornit intai pe aleeile de pe langa chilii, impresionata fiind de aranjamentele florale in stanca. Am vazut fazani, pauni si alte pasari despre care stiiam din alte vizite si apoi ne-am indreptat spre noul debarcader construit din fonduri UE (manastirea avand iesire la lacul Saon). Apa era foarte scazuta si astfel am putut patrunde in zonele de obiecei umede de pe langa stufaris care acum puteau fi strabatute la pas. Copaci contorsionati, flori salbatice si iarba de un verde crud te imbiau la plimbare. Am ajuns si la o portiune de lac unde erau foarte multi nuferi. Nu m-am putut abtine sa nu-i fotografiez.

Lume era destul de multa deoarece foarte multi au profitat de iesirea din starea de urgenta sa ia o gura de aer curat. Se pastra totusi distantarea sociala si in biserica se intra cu masti. Aveau si o scena afara, probabil acolo s-a tinut slujba.

Interiorul bisericii si picturile au fost renovate nu de mult timp. Desi era ceva lume, peste tot domnea pacea si linistea iar maicultele nici nu le auzeai cand treceau. La finalul vizitei am cumparat de la magazinul lor branza si vin (cel alb nu prea a fost ok dar cel roze a fost foarte bun dupa gusturile mele).

In concluzie, recomand o iesire sau oprire in transit la aceasta manastire, o oaza de liniste si pace binecuvantata.

loc de reculegere/ragaz fizic si spiritual

---

VIZUALIZĂRI: 353 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI