O zi la Eyup si Pierre Loti

TIPĂREȘTE

Pentru aceasta zi, ne-am propus, o calatorie " la inaltime", intr-o zona a Istanbulului, care imbina trecutul si prezentul, traditia musulmana cu " tehnica" moderna si care ofera imagini panoramice, asupra " Cornului de Aur". Este vorba de Eyup.

Dupa deja prezentatul mic dejun delicios, (vezi review) ne-am inarmat din nou cu rucsacelul cu apa plus materialele documentare, necesare excursiei si am plecat spre statia de tramvai Sultanahmet.

Si uite-asa, apare inca o ocazie sa parcurgem drumurile pline de " istorie", deoarece, de la hotelul Acra (vezi review), pana la statia de tramvai, pe orice parte am lua-o, trecem pe langa Agya Sofia, Moscheea Albastra, Palatul Topkapi, prin " Hipodrom", cu ale sale " vestigii" : Obeliscul egiptean, Coloana impletita, Coloana zidita, Fantana germana.

Obeliscul egiptean are 19,59 m si a fost construit dintr-o singura bucata de piatra, ~in anul 1500 I. Hr. in orasul Hierapolis, in onoarea Faraonului Tutmosis al III-lea.

Imparatul Constantin a solicitat acest Obelisc, pentru Constantinopol, si el a fost transportat in trei zile, pe un" drum" special amenajat, se presupune in anul 390.

Coloana Impletita (serpentina) dateaza din ~480 I. Hr., ea fiind adusa din Delfi, sub domnia Imparatului Constantin. A avut initial 8 m, dar acum masoara 5,5 m.

Se spune ca a fost facuta prin topirea armelor si a altor obiecte din metal, castigate in urma victoriilor din razboaiele cu persii. Coloana a fost facuta din serpi de bronz, cu trupurile impletite, iar in varf avea un potir de aur, care s-a pierdut.

Coloana Zidita a fost construita apox. in sec IV; are 32 m si este alcatuita din blocuri de calcar, care erau acoperite odinioara de placi de bronz aurit. Constantine al VII-lea l-a restaurat in secolul X si a pus sa fie gravate pe monument, lucrarile efectuate de el, pentru refacerea si " imbogatirea" suprafetei coloanei. In secolul al XII, placile de bronz au fost scoase, topite si s-au transformat in monede.

Hipodromul pe care se afla aceste vestigii ale trecutului, a fost construit de Imparatul roman Septimus Sever, in anul 203, fiind extins in 325, de Constantin I.

Dimensiunile Hipodromului erau 400/120 m si putea gazdui pana la 100 000 de oameni. Dupa divizarea Imperiului Roman, in 330, aici a fost proclamata " noua Roma", capitala Imperiului.

Pana in zilele noastre au supravietuit, doar conturul si cateva arcade de caramida.

Capatul nordic al axei centrale, este marcat de o fantana, cu acoperis sculptat, donata orasului de imparatul Wilhelm al II-lea, in 1900, cunoscuta sub numele de Fantana Germana.

In apropiere, se afla Agya Sofia, Palatul Topkapi, Cisterna, Moscheea Albastra, pe care le vedeam in fiecare zi, de afara. Pentru vizitarea lor, daca sunt dechise, in " intregime", fara parti in restaurare, ar fi necesare 1-2 zile, depinde de cat de " minutiosi" sunteti :D. Noi le-am vazut cu un an in urma. (Cu siguranta, le vom revedea intr-o data viitoare :D)

Gata, s-a inchis " mica" paranteza, pe care am facut-o! (Mai degraba o " lauda" a pozitiei hotelului Acra).

Am ajuns la tramvai. Am mai " incarcat" cardul de Istanbul", am luat tramvaiul trei statii, pana la Eminonu. De aici, recomandarea hotelului : bus 99 sau 99A, pana la Eyup.

Acolo se afla unul dintre cele mai sacre locuri ale lumii musulmane. Moscheea Eyup Sultan Camii, unde se afla mormantul lui Eyup Ensary, un erou. El a fost stegarul Profetului Mohamed si a murit in asediul Constantinopolului, intre 674-678, purtand flamura islamului.

Mormantul a fost redescoperit dupa cucerirea, in 1453 de catre Mahomed Cuceritorul. Acesta a ridicat un altar pe acel loc, iar in 1558 o moschee, prima construita in Istanbul.

De atunci, fiecare sultan a vizitat Moscheea, la urcarea pe tron, pentru a se intepa in mod ritual, cu sabia lui Osman, primul sultan otoman.

Mormantul lui Eyup Ensary se afla in spatele Moscheei. Nu stiu in ce conditii se viziteaza, dar in ziua cand am fost noi, erau multi barbati musulmani, descaltati, unii ingenuncheati pe carpete, parea a fi un moment de rugaciune. Am aflat ca e foarte frumos, decorat cu aur, argint si faianta colorata, protejat fiind de un gard aurit.

Sus se poate ajunge cu un teleferic, la care o calatorie este 2,6 TL, ca orice calatorie (pret universal), sau pe jos. Noi am urcat cu telefericul si am coborat pe jos.

La teleferic, niste " tanti", ne aranjau cate 8, cati intram in cabinutza, 4 pe o parte si 4 pe alta; totul foarte odonat si bine organizat. Cand aparea cabina, fiecare ocupa locul " programat". De la teleferic, urcai cu o scara rulanta, sau cu liftul, persoanele cu dizabilitati sau cei care au carucioare cu copii mici.

Odata iesit " afara"... UAU. Suntem sus si vedem Cornul de Aur, Marmara, o priveliste foarte frumoasa de pe platforma Eyup. Poze, privit, admirat... Ne hotaram in fine sa plecam, pe jos.

Dealul pe care il coboram, se afla in spatele Moscheei. Este un cimitir vast plin de pietre funerare, impodobite. Locurile funerare sunt asezate chiar in locuri abrupte, etajate, accesul la cele situate mai sus, facandu-se pe o scaritza. Pietrele funerare au inscriptionat numele si, eventual anii intre care au vietuit respectivii.

Ceea ce mi s-a parut ciudat, a fost faptul ca acolo parea o " asezare", cu case locuite, pe langa noi treceau oameni cu sacose de la " piata", cu pomi, gradini cu flori. E primul cimitir musulman pe care " il vizitez" si nu pentru ca mi-as fi dorit, dar, pe acolo era drumul :o carare, pavata cu piatra de rau, duce de sus, de pe deal, pana jos. Mi s-a parut greu de coborat, pentru ca pietrele erau diferite ca marime si ca distantare.

Cararea duce la un restaurant-cafenea celebru, numit Pierre Lotti, in onoarea scriitorului francez, din secolul al XIX-lea, care a trait in apropiere si a simpatizat poporul turc, scriind mai multe volume, pline de romantism, despre viata din Istanbul.

Pierre Loti, pe numele sau real, Louis Marie-Julien Viaud a fost un ofiter de marina francez, care a calatorit mult pe mari. Cand s-a retras din activitate, " s-a asezat" pe aceste meleaguri. A scris chiar un roman autobiografic, in care exista si o poveste de dragoste.

Cafeneaua Eyup este locul care ii cinsteste cel mai bine memoria.

Am mancat o inghetata, dar nu prea mi-a placut. Erau si magazinase, cu diverse " prostioare" :chips, biscuiti, apa, magneti, brelocuri, etc. si am gasit chiar si o toaleta.

Am terminat vizita noastra la Eyup si ne-am intors la busul 99 sau 99 A. doar ca, aici veneau gata pline. Pana la urma, am luat un 99A, destul de aglomerat. Busul, ne-a dus la Eminonu.

Am plecat pe jos, spre hotel, urmand traseul tramvaiului, si am ajuns la Sultanahmet. Aici am ales un restaurant, unde sa luam masa. :D

Inca o zi frumoasa si plina de amintiri, in inima si... in poze.

Sa auzim numai de bine!

---

VIZUALIZĂRI: 3845 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI