Parisul văzut din turnul Eiffel

TIPĂREȘTE

Am avut de ales dacă să ajungem la turnul Eiffel coborând de la Palatul Chaillot prin grădina Trocadero sau urcând de la l´Ecole Militaire, străbătând astfel les Champs de Mars. Din cauza perspectivei cu mult mai frumoase am ales prima variantă.

Palatul Chaillot situat în vârful dealului Chaillot a fost construit pentru Expoziţia Internaţională din 1937 prin demolarea parţială a vechiului palat Trocadero (1878) Este format din două pavilioane prelungite cu două aripi curbe construit în stilul architectonic al anilor 30 dezvoltat mai mult în Italia fascistă. Faţadele, terasa şi scările cu decoraţiunile aferente sunt monumente istorice din 1980. Sala mare centrală și turnurile vechiului palat au fost demolate, lăsând doar subsolul, cu un amplu gol creat deasupra, care deschide o perspectivă superbă asupra grădinilor Trocadéro şi mai departe turnul Eiffel. În palatul Chaillot sunt muzee şi expoziţii permanente (Musee de l´homme, Musee des Monuments Francais (pe care le-am văzut la prima noastră vizită din anii 90 la Paris, când nu le-am fotografiat), Musee de la Marine, Teatrul Chaillot şi Instit. Francez de Arhitectură.

Grădinile Trocadero cu o suprafaţă de 94000 mp se află sub palatul Chaillot şi fac trecerea spre Turnul Eiffel. Fântâna Varşoviei este un bazin cu apă înconjurat de 12 fântâni arteziene care se ridică până la 12m, alte 24 cu coloana de 4 m şi 20 de tunuri de apă pe care o aruncă la 50 m înălţime. Cum ele funţionează după un orar précis, merită să aştepţi câteva minute pentru a le vedea în toată splendoarea lor. Noi le-am vizitat în 1991 şi în 2008 dar în 2011a fost instalat un sistem modern de pompare şi-mi închipui că e mai spectaculos.

Turnul Eiffel este o construcţie concepută exclusiv pe schelet de oţel înaltă de 300m, cu antena de radio ajungând la 324m. Este simbolul Parisului şi al Franţei. La momentul construcţiei în 1889 şi până în 1931 când a fost depăşit de Empire State Buliding din New York (381m) a fost cea mai înaltă lucrare din lume. Este vizitat anual de 5-6 mil turişti în 2002 înregistrându-se 200 mil vizitatori de la deschiderea sa oficială. Turnul a fost proiectat şi construit efectiv de Gustave Eiffel între 1887-1889, inaugurarea oficială fiind cu ocazia Expoziţiei universală organizată la 100 de ani de la Revoluţia franceză. Turnul Eiffel are o greutate de 10000t, fiind construit din 18000 piese fixate cu 2.5 mil nituri. Perfecţiunea construcţiei reiese şi din faptul că la cele mai puternice vânturi turnul se înclină cu max. 7 cm iar vara dilatarea nu e mai mare de 15cm în zilele toride. La şapte ani turnul se renovează revopsindu-se până la ultimul bulon, cantitatea de vopsea consumată fiind de 40t.

Cu tot patriotismul local de care dispun, legenda că oţelul din care a fost construit turnul şi buloanele ar fi fost făcute la Reşita nu este probată. Este adevărat că ing. Gh. Pănculescu după ce a absolvit studiile de Stiinţă şi Tehnologie de la Zurich s-a angajat la Societe des Etablissements Eiffel unde a fost recomandat de Vasile Alecsandri. V. aici. ro.wikipedia.org/wiki/Ghe ... lescu_(inginer). El a avut o idee inovatoare de îmbinare a grinzilor de metal în faza de preasamblare care a făcut posibilă realizarea căii ferate Bucureşti -Predeal doar într-un an, faţă de cinci ani cât era prevăzut. În caietele lui Eiffel ˝Communication sur les travaux de la tour de 300 m˝, acesta dă credit inovației făcută de Pănculescu și recunoaște rolul său crucial pentru finalizarea turnului. Materialul din care au fost confecţionate traversele au fost furnizate conform plăcii de pe turn (v. foto) de compania Forges et Usines Fould-Dupont din minereu de fier din Alger. Rezultă că în termenii folosiţi astăzi, ing. Gh. Panculescu deţine proprietatea intelectuală a turnului dar execuţia aparţine lui Eiffel care s-a folosit de materialul unor firme franţuzeşti. Inginerul francez l-a vizitat pe Pănculescu la Valenii de Munte unde românul i-a arătat tehnologia folosită de el. Relaţia dintre Eiffel şi Pănculescu a rămas de prietenie şi apreciere reciprocă

În timpul construcţiei şi chiar după inaugurare, parizienii şi multe personalităţi ca Guy de Maupassant, Charles Garnier, Charles Gounod, Dumas fils au protestat violent împotriva acestui monstru de oţel. Mai târziu Apollinaire, Jean Cocteau au devenit înfocaţi susţinători ai turnului iar Pissaro, Utrillo, Seurat l-au imortalizat în picturile lor. Concesiunea terenului pe care era amplasat dura numai 20 ani aşa că în 1909 s-a pus problema demolării lui. Numai existenţa antenei pe atunci numai de radio l-a salvat. Astăzi prin antena de pe turn se realizează comunicaţii transoceanice, telefonie fără fir şi din 1957 televiziune.

Turnul are trei etaje. Până la etajul doi poţi urca treptele scărilor sau lua liftul. De la etajul doi la trei se ajunge numai cu un lift mic, din care cauză se aşteaptă între jumătate şi o oră. Pentru cei care preferă să urce pe scară, trebuie ştiut că până la etajul I situat la 57 m sunt 360 trepte iar până la etajul doi adică la 115m încă 700 trepte. Noi am urcat cu liftul numai la etajul doi pentru că timpul era înnorat (dimineaţa plouase) şi nu am fi văzut de sus cu mult mai mult. La etajul trei situat la 274m de la sol se poate vedea biroul lui Eiffel. Pe timp frumos s-ar fi văzut până la 65 km dar asta se întâmplă foarte rar din cauza poluării oraşului. La etajul I este un mic muzeu Cineiffel în care poţi vedea un film despre istoria turnului şi fotografii célèbre de la Charlie Chaplin până la Adolf Hitler. Tot aici funcţionează restaurantul Altitude 95. La etajul II, este deasemeni un restaurant numit Jules Verne cu preţuri ˝la înălţime˝. Noaptea, turnul este iluminat 10 min la fiecare oră. La unul din hotelurile în care am stat am văzut de la fereastră întreaga feerie. Turnul Eiffel face parte din Patrimoniul mondial UNESCO din anul 1991

Champs de Mars este un spaţiu mare verde între Tour Eiffel şi Ecole Militaire în care francezii, în zilele însorite vin la un picnic. Numele este luat din mitologia romană ca omagiu adus zeului Marte. Iniţial prin sec XV-XVI terenul era folosit pentru grădinărit. Jacques Charles și frații Robert au lansat pe Champ-de-Mars pe 27 august 1783 primul balon umplut cu hidrogen din lume. Cu timpul Champs de Mars a fost folosit pentru adunări şi spectacole populare dar şi pentru ghilotinarea unor personalităţi în timpul Revoluţiei Franceze în 1793. În 1794 pictorul David a construit pe Champ de Mars un Altar al Naţiunii. Ulterior aici au fost ţinute Expoziţiile Universale din 1867,1889,1900 şi 1937. Pentru vara acestui an era programat să se ţină un concurs al paraolimpicilor care probabil va fi amânat iar în 2024 concursurile de volei din cadrul olimpiadei de vară. În 2012 a avut loc o expoziţie în care au fost expuşi 140 urşi înalţi de peste 2m aduşi din toată lumea şi care simbolizau pacea internaţională.

Ecole Militaire a apărut din necesitatea francezilor de a avea o şcoală superioară militară. În 1750 Ludovic al XV-lea a hotărât la iniţiativa unui bancher şi a Mme de Pompadour să înfiinţeze o academie în care tinerii săraci dar merituoşi îşi puteau face o carieră militară. Construcţia a fost terminată în 1765 şi a fost proiectată de arhitectul Ange Jaques Gabriel cel care a mai construit Micul Trianon şi piaţa Concorde. Finanţarea a fost asigurată prin perceperea unui impozit devenit definitiv la jocurile de cărţi. Faţada corpului principal ornat cu 8 coloane închide Champs de Mars în care se făceau manevre militare. Capacitatea şcolii era de 5oo locuri de cadeţi care intrau prin concurs pentru o durată a cursurilor de trei ani. În 1784 aici a învăţat Napoleon Bonaparte care, la vârsta de 15 ani, după un an de studii a absolvit şcoala şi a ieşit sublocotenent de artilerie cu caracterizarea ˝va ajunge departe dacă circumstanţele îi vor permite˝.

---

VIZUALIZĂRI: 483 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI