Roma pe timp de coronavirus

TIPĂREȘTE

Salutări dragi colegi.

Decizia de a merge sau nu în Roma a fost o adevărată aventură. Cu câteva zile înainte căutam cu disperare alte destinații, dar zborurile fiind scumpe și cum banii pentru biletele spre Roma nu îi mai puteam recupera, am zis că e ori Roma ori nimic.

Microbuzul pentru transfer spre Budapesta avea plecarea din Oradea la ora 11:30 noaptea. Timp de 3-4 ore ne-am tot gândit și răzgândit, ajungând să ne punem resemnați în pat la ora 11:00. La 11:25 am luat hotărârea că mergem, la 11:28 eram cu bagajele la ușă, și fuga spre microbuz. Am alergat ca nebunii! În cele din urmă microbuzul a întârzâiat aproximativ o oră (șoferul avea trecută data greșită în agendă și dormea liniștit acasă).

Am ajuns în Roma cu plecare din Budapesta, zbor la plecare cu Ryanair si la întoarcere cu Wizz. Biletele au costat în jur de 700 lei, cu bagajele mici de mână incluse și un troller de 10 kg luat la bord.

Am plecat din Budapesta la ora 7 dimineața și am ajuns în Roma în jurul orei 8:20. La întoarcere am avut zborul la ora 15:00, deci ore convenabile atât la plecare cât și la întoarcere. Plecarea a fost Miercurea de dimineață iar întoarcerea Sâmbăta.

Pe aeroportul din Budapesta nu ne-a fost luată temperatura, doar la aterizare în Roma am trecut printr-un filtru unde am fost verificați pentru febră. Eram oarecum reticienți cu privire la situația de acolo și nu știam la ce să ne așteptăm.

Odată ajunși am intrat în lumea italienilor: atmosferă relaxată în aeroport, oameni în cafenele, oameni pe stradă fără măști și fără frică de coronavirus, tuto bene. Ne-am cumpărat bilete pentru transfer în oraș de la Terravision, o linie de autobuze foarte ok din toate punctele de vedere, 5euro/pers/sens. Am ajuns în centrul Romei în aproximativ 45-50 de minute, de unde am mai mers aproximativ 10 minute până la cazarea noastră: Hotel Astoria Garden (scriu review separat).

Încă de pe bus mi-am dat seama că Roma e o bijuterie, un muzeu continuu de la cap la coadă. Noi am prins vreme de primăvară, dealtfel pe acolo totul era verde deja. Nu ne-am putut caza atât de repede dar am lăsat bagajele și am luat-o la pas. Ne-am oprit la un restaurant pentru mic dejun (10-11 euro/persoană cu cafea inclusă). Cum soția a mai fost în Roma, m-a lăsat pe mine să stabilesc obiectivele pentru prima zi, iar eu le voiam pe toate într-o zi.

Așa că am pornit spre Fontana di Trevi, primul obiectiv. Ideea e că Roma are lucruri de văzut peste tot, așa că am făcut destul de mult până la Fontana di Trevi, pentru că oriunde te uiți ai lucruri de fotografiat și de admirat. Fontana di Trevi este frumoasă, o lucrare ce merită toată stima și admirația turiștilor. Am dat însă de mulți turiști acolo deși era destul de devreme, așa că nu am reușit să o fotografiem în toată splendoarea. Referitor la turiști (majoritatea spanioli), am întâlnit destul de mulți dar nu deranjant de mulți.

Nu cred că am petrecut acolo mai mult de 15 minute (subsemnatul nu avea răbdare, voia totul într-o zi), așa că am plecat spre Pantheon. Locul 1 în top pentru mine, datorită vechimii și istoriei din spatele monumentului. Este magnific din punctul meu de vedere și atât de bine conservat încât ar trebui să îi chemăm pe romani să ne facă blocuri în prezent. Se poate intra gratuit, iar pozele și filmările în interior sunt permise, cât timp nu faci prea mult deranj.

De la Pantheon am pornit spre zona Coloseum-ului cu oprire la Altarul Patriei. Dacă nu ar fi fost vechimea Pantheon-ului, aș fi pus Altarul Patriei pe primul loc. Pur și simplu îți taie răsuflarea. Este atât de frumos și impunător încât aș fi putut petrece acolo cel puțin jumătate de zi. Este ușor accesibil pentru public (cu condiția să nu stai pe scări) și se poate urca pe acoperiș cu un lift, unde eu nu am ajuns din cauza soției din dotare :). De aici ai o priveliște superbă asupra Coloseum-ului și Forum-ului roman. Tot aici puteți găsi și o terasă drăguță în partea de sus a clădirii, unde seara se poate servi un cocktail cu panoramă inclusă, alături de mulți pescăruși. Roma e plină de pescăruși prietenoși dar și gălăgioși, care nu își iau zborul nici dacă stai la 10 cm de ei.

Deja în jurul orei 14:00 ne-am apropiat de Coloseum, unde coada de la bilete era acceptabilă. Atenție aici, o să fiți asaltați de zeci de indivizi înainte de a ajunge la coada de bilete, care o să încerce să vândă bilete mai scumpe pentru a vă scăpa de coada de la casele de bilete, sau care o să încerce să vândă un tur cu ghid inclus. Sunt destul de agasanți, noi am scăpat de ei spunându-le că nu vrem să intrăm, doar ne uităm.

Că tot am adus vorba de indivizi agasanți, Roma e plină de negri sau indieni care te abordează pe stradă. Noi am refuzat politicos de cele mai multe ori dar chiar și așa nu am scăpat fără două brățări si o donație către nu știu ce fundație.

Revenind la Coloseum, nu mai țin minte din păcate prețul biletului dar timpul de așteptare la casă a fost foarte scurt, undeva la 5 minute. Am petrecut în jur de o oră înăuntru și aveam de gând să vizitez și forumul alăturat, pentru că biletul include și o intrare la Forum, dar pur și simplu picioarele au început să ne lase și lipsa somnului din noaptea precedentă și-a pus amprenta.

Despre Coloseum nu știu ce aș putea să spun mai mult decât s-a scris deja, eventual doar faptul că este foarte îngrijit și că în prezent se mai lucrează la consolidare. Cât am stat înăuntru m-am tot mirat de ceea ce au putut ridica romanii, și de calitatea cărămizilor din perioada respectivă. Și când te gândești că noi nu cu mult timp în urmă amestecam pământ cu paie și apă, ca să ridicăm locuințe...

Fiind obosiți am început să ne târâm încet încet spre hotel. Am ales să mergem tot pe jos din cauza faptului că nu știam traseul metroului și oarecum trăiam și cu frica de a folosi transportul în comun. La hotel m-am bucurat de o binemeritată bere pe terasa superbă a camerei (o să atașez poze) și am luat o pauză de câteva ore. Spre seară am ieșit la o pizza și am mai vizitat o dată Fontana di Trevi pentru a face poze pe timp de noapte. Am nimerit un restaurant ok dar destul de scump (ca toată Roma dealtfel) și am savurat o pizza tipic italiană, fără prea multe chestii de pe ea dar extrem de delicioasă (12 euro/pizza + 4 euro/bere).

Joia dimineața ne-am început-o cu un mic dejun gustos inclus in prețul cazării (o să scriu mai multe în review-ul despre cazare). Ne-am îndreptat după spre Spanish Steps pe o vreme superbă încă de dimineață. Personal nu m-au impresionat în comparație cu alte obiective din Roma, dar e un loc drăguț pentru poze.

Ne-am rătăcit mai apoi pe câteva străduțe din zona alăturată și am decis să savurăm celebrul espresso italian la o cafenea cochetă. Personal ador acea cafea scurtă și tare tipică italienilor, însă supriza neplăcută a venit odată cu nota de plată unde pe langă un espresso și un latte machiato am mai plătit încă 5 euro taxa de servire, sau ceva în genul. Nu am pățit asta la toate localurile, în general taxe de genul am observat că apar în zonele intens populate de turiști, lângă principalele obiective istorice.

Cu bateriile reîncărcate ne-am întreptat spre prima stație de metrou și am cerut indicații pentru a ajunge la Vatican, însă italienii nu stau prea bine la capitolul engleză. Am luat oarecum metroul greșit, sau mai degrabă am așteptat în stația greșită, pentru că am mers exact în direcția opusă Vaticanului și am ajuns la capăt de linie unde am fost singurele persoane care au rămas în metrou în timp ce toți ceilalți coborau. Noroc cu un tip de culoare care ne-a observat și ne-a făcut semn că e capăt de linie și trebuie să coborâm. Astfel am fost nevoiți să cumpărăm alte bilete și de data aceasta am așteptat la linia potrivită.

Vaticanul este de asemenea impresionant și merită o vizită fără doar și poate. Capela nu am vizitat-o (biletele sunt destul de scumpe), deci nu vă pot spune dacă merită sau nu vizitată.

Între timp ni s-a făcut foame și încă din țară eu aveam în minte un restaurant foarte lăudat pe internet, cu o notă foarte bună. Restaurantul se numește ”Pasta e Vino Osteria” și îl recomand cu toată încrederea!! Este renumit pentru paste și nu degeaba, am mâncat aici cele mai bune paste carbonara din viața mea, lucru confirmat și de soție. O porție de paste carbonara dacă țin bine minte costă 10 euro. Locația o găsiți pe google maps, dar ca idee este destul de aproape de Vatican.

Pentru întoarcerea la hotel am ales să ne deplasăm cu autobuzul, biletele se găsesc la ghișeele cu ziare și alte chestii și în principiu orice linie de autobuz luați, o să vă ducă în centrul Romei, la Roma Termini.

Apropo, pentru linia de metrou vă recomand să descărcați aplicația ”Rome Map”, e un fel de maps pentru metrouri și chiar ajută. După o pauză de două-trei ore de la hotel ne-am recăpătat energia și am luat-o la pas spre Altarul Patriei pentru a-l vedea seara și inclusiv pentru a ne bucura de panorama înspre Coloseum și Forum. Pe înserate Altarul Patriei oferă o priveliște de neuitat alături de sunetul pescărușilor, mai ales dacă alegeți să savurați o băutură la barul amenajat în partea superioară a clădirii. De acolo ne-am îndreptat spre Coloseum, care de asemenea merită văzut fără doar și poate și pe timp de noapte. Aventura noastră s-a cam încheiat aici pentru ziua respectivă din cauza oboselii, așa că am luat metroul cu destinația Roma Termini.

Ziua de Vineri se anunțase ca fiind una ploioasă, dar dis de dimineață ne-am trezit cu soarele în cap așa că n-am rămas mult pe gânduri și ne-am îndreptat spre zona istorică a Romei. Impropriu spus zona istorică, ținând cont de faptul că tot orașul este plin de istorie la fiecare colț.

După o oprire la Pantheon, ne-am decis (eu doar am fost deacord) să nu ratăm totuși o sesiune minunată de shopping în mijlocul Romei. Așa că am luat-o la fugă spre celebra stradă plină de magazine, care mai de care, și am petrecut câteva ore de neuitat pierduți printre brand-uri. Trebuie să recunosc însă că nu m-am opus neapărat sesiunii de cumpărături, pentru că văzând atâția italieni îmbrăcați elegant, simțeam oarecum că nu mă încadrez în acel tipar de ”italiano vero”. Cumpărăturile au durat câteva ore bune și ne-au epuizat în așa fel încât am fost nevoiți să ne întoarcem la hotel pentru o pauză.

Înainte de a ne retrage am petrecut cam o oră în Roma Termini, punctul zero al orașului aș spune eu. Gara lor servește ca punct de plecare atât pentru trenuri cât și pentru metro-uri, dar totodată este înțesată de magazine, cofetării, restaurante și alte localuri. Spre seară am plecat în plimbare cu destinație necunoscută, rătăcind pe străduțe care de care mai frumoase. Practic în Roma nu prea contează în ce direcție o iei atât timp cât te afli în centru, pentru că oriunde ar fi ceva nou de văzut.

Anunț important aici: dacă ajungeți în Roma, nu ratați gelateria din centrul orașului numită ”La Romana”! . Noi am ajuns aici la îndrumarea celor de la hotel și credeți-mă pe cuvânt că este regina gelateriilor din oraș, prețurile fiind la jumătate față de gelateriile aflate pe lângă principalele obiective turistice iar înghețata demențială. În seara respectivă am mai ajuns încă o dată și la Fontana di Trevi și Pantheon, acestea fiind splendide pe timp de noapte.

Despre ziua plecării nu ar fi multe de spus. În loc de Terravision am luat bilete la Shuttle Bus spre aeroportul Fuimicino, la același preț. Nu am întâmpinat probleme la plecare și nu am fost verificați nici în aeroportul din Roma și nici la cel din Budapesta. Mai mult de atât, nici la intrarea în țară nu am fost întrebați de unde venim.

Multă sănătate tuturor!!

---

VIZUALIZĂRI: 1841 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI