De la Canakkale, la Izmir, un drum cu peripetii

TIPĂREȘTE

Inca o zi prin partea asiatica a Turciei. Astazi, 12 septembrie, avem de strabatut pe drumurile foarte bune, 340 km.

Dupa ce am servit micul dejun la Helen Park Hotel (vezi impresii), am aranjat bagajele in masina, si ne-am bucurat ca puteam iesi usor din parcare, deoarece toti ceilalti turisti plecasera. Era 9:45. O zi care incepuse prin a fi calda si senina.

Daca sunteti prima data pe acest traseu, aveti mai multe obiective de neratat:Troia (Tnuva), Pergamon (Bergama), Assos. Noi le-am vizitat in 2015 si ar merita sa le revedem intr-o excursie viitoare. Sunt prea multe atractii de vizitat sau revizitat...

Am cumparat benzina de 95 ( = kursunsuz, in limba turca), de 170 TL, de langa Ayvalik, cu 6.83TL/l. Aici a fost pauza de cafea.

Si, drumul nostru a continuat, pe sosele"rapide " (aproape autostrazi). Desi sunt destul de multe masini in trafic, nu am prins nici un ambuteiaj.

Pe la ora 13:10, un nene turc, cu un Ford Turneo, a ajuns cu masina in dreptul nostru si a inceput sa faca semne disperate. Sotul a "tras"pe dreapta. Turcul a inceput sa turuie in limbasa natala si sa gesticuleze cat putea. De mentionat ca noi nu stim limba turca si nici el nu stia alta limba (am incercat noi franceza, engleza, germana... YOC, adica nimic (iata ca stim si noi turca :D).

Vazand ca noi n-am inteles mare lucru, ne-a aratat un loc, putin mai in fata, unde se afla o "Fabrica"de suc natural de fructe si in fata"Fabricii"era un mare spatiu, unde puteam parca cele doua masini.

Si turcul nostru reincepe sa vorbeasca si sa gesticuleze, aratand ceva in stanga masinii, la roata din spate. Zicea ca a auzit un zgomot cand a ajuns pe drum, in stanga noastra.

Apoi se aseaza in genunchi langa masina, baga o mana dedesupt si o scoate murdara de ulei negru. Misca apoi frana si pune un pahar de plastic la roata. In pahar picura ulei negru.

Apoi, ne-a pus sa scoatem geamantanele din portbagaj, sa -i dam un cric (care bineinteles se afla jos, la roata), sa ridice roata. Ne-a mai cerut ceva sa se intinda pe jos, pe asfalt (i-am dat parasolarul).

S-a bagat sub masina si a desfacut "piesa buclucasa". Nu am cunostinte de mecanica auto, dar am inteles ca era un piston care strangea placutele de frana si masina pierdea lichid de frana.

Ne-a aratat piesa si ne-a intrebat daca suntem de acord s-o schimbam, cu una noua, ca el e mecanic si aduce de la un magazin din apropiere, una noua.

A dat telefon sa afle daca au si cat costa? Aveau si costa 120 euro.

Deoarece eram la inceputul excursiei noastre, am acceptat. Desigur aveam asigurare CASCO Premium, carte verde, dar oferta turcului parea sa ne ajute la a castiga timp.

Turcul a plecat cu piesa, urmand a ne aduce una noua (la ora 14).

Afara era un soare torid. Eu m-am refugiat la "Fabrica", in cautarea umbrei. Am cumparat doua sticle de suc natural de coacaze, alune si fistic. Patronul mi-a oferit un scaun, la umbra. A venit si sotul la umbra si a primit si el un scaun.

Masina era la soare, desfacuta, bagajele pe langa ea. Ne intrebam, daca nenea va reveni... Timpul se scurgea greu.

Si iata ca la 14:30 fix, a aparut nenea cu piesa nou-noutza, sigilata (fara cea veche, care nu stim daca ar mai fi putut fi reparata). A montat-o, a curatat petele de ulei de pe asfalt si apus totul la loc.

I-am dat 150 euro (120 piesa, restul "ajutorul"lui) si la ora 15 am plecat.

Nenea ne-a asigurat ca totul va fi ok. (si chiar a fost; n-am avut de-atunci nicio problema)

Pe la ora 18, am ajuns la Smart Hotel din Izmir, un hotel foarte bun (despre care voi scrie review separat).

La receptie, am fost intampinata de un nene zambitor, care mi s-a adresat cu "Azi e ziua dvs norocoasa", eu i-am zambit, iar el mi-a explicat ca am primit un up-grade, de la camera dubla, la apartament. Am primit un loc de parcare, chiar langa geamul hotelului (categoria VIP).

Am hotarat sa mergem pe faleza, sa vedem apusul soarelui si apoi sa mergem sa ne mai plimbam.

Si am mai vazut un superb apus de soare la mare.

Pe malul marii, am gasit Oficiul de turism, de unde am obtinut o harta si niste pliante. Planurile noastre pentru o jumatate de zi s-au cam spulberat, din cauza problemei cu masina.

La intoarcere spre casa, am surprins "viata de noapte" pe trotoarele din Izmir, unde, odata cu intunericul, apar vanzatori de... de toate:telefoane, ciorapi, vase. Nu puteai face poze.

Strada pe care este situat hotelul, este mare, Fevzipasa Bulvari, as putea s-o denumesc comerciala, plina de magazine, cu vitrine frumos aranjate. Cand am mers spre faleza, nimic nu dadea de banuit, despre comertul stradal de noapte.

Am ramas surprinsa de modul in care era comercializata apa. Nicaieri nu era afisat pretul. Daca intrebi, e negociabil, dupa "fatza", sau dupa cantitate. O sticla costa 1.5 TL, doua 2 TL :D.

O zi de excursie, care aidoma povestilor, dupa ce ne-a pus la incercari, se termina cu triumful binelui asupra raului.

Izmir-ul este un oras foarte mare, al doilea port al Turciei si al treilea oras ca marime din Turcia. L-am vizitat in 2015, acum urmeaza sa ne intoarcem prin Izmir spre Romania. Si, de fiecare data, am avut experiente diferite si am vazut cate ceva interesant.

Va doresc calatorii placute! (de indata ce se termina cu COVID 19!)

---

VIZUALIZĂRI: 2529 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI