Discul din Phaistos, o enigmă neelucidată

TIPĂREȘTE

Prima civilizaţie europeană a fost cea minoică dezvoltată în Creta între mileniile IV şi II î. erei noastre. Atunci, graţie schimburilor comerciale maritime prospere s-au dezvoltat oraşele cetate Knossos, Phaistos, Gortis, Malia. În anii 1700 î. Hr. aceste oraşe au fost distruse de un cutremur dar s-au refăcut la o şi mai mare înflorire. Cataclismul din anii 1380 î. erei noastre cauzat de erupţia vulcanului Thera din insula cu acelaş nume (astăzi Santorini) le-a distrus definitiv, le-a acoperit cu un strat de 30m cenuşă, a reprofilat conturul Mării Mediterane şi a întunecat cerul pentru trei zile. Legenda spune că atunci s-a scufundat în mare Atlantida, că unda de şoc a ajuns în nordul Africii permiţând ca la reflux să se despice apele şi să fie posibil exodul evreilor din Egipt. Pe baza scrierilor lui Homer şi a unor artefacte, arheologul britanic Evans a decopertat timp de 30 de ani oraşele Knossos şi Phaistos, scoţând la iveală amploarea acestora de acum 4000 de ani.

Phaistos a fost una din cele trei cetăţi- oras din Creta în perioada minoică. Potrivit legendei oraşul a fost condus de fratele lui Minos care si el era fiul lui Zeus si al unei pamantene. Ca si in cazul cetatii minoiene, descoperirea a fost facuta tot de Evans. Istoria cetatii este similara cu cea a Knossosului, orasul fiind distrus de cutremurul din anii 1700 i. Hr, a fost refacut si distrus din nou de eruptia vulcanului Thera. Au fost păstrate camerele regale, atelierele mestesugarsti, altarul, rezervoarele de apa si celebrul disc de la Phaistos care se gaseste in muzeul arheologic din Heraklion.

Discul din Phaistos a fost descoperit în 1907 de arheologul Italian Luigi Pernier într-un strat de pământ aflat într-o magazie subterană legată de palatul din Phaistos. Este datat în perioada 1850-1600 î. Hr şi aparţine culturii minoice. Discul este o piesă circulară de argilă arsă cu diametrul de 15.5 cm şi grosime de 1.5 cm şi conţine pe fiecare parte câte 241 inscripţii şi simboluri formând 45 figuri distincte care nici până astăzi nu au fost descifrate. Ele nu corespund limbii minoice care este precursoare a limbii greceşti. Ca tehnică de scriere simbolurile nu sunt scrijelate ci imprimate în lutul moale cu un fel de ştampile diferite de la semn la semn,- se presupune a fi silabe- aceasta fiind prima formă de tipărire descoperită în lume. După tipărire discul a fost ars pentru a se întări. Niciun alt obiect găsit până acum nu are imprimat pe el o asemenea scriere. Este interesant că alături de disc a fost găsită o tabletă cu scriere standard minoică. În privinţa descifrării, s-au emis o serie de ipoteze niciuna nefiind unanim acceptată de arheologi sau cercetători ai limbilor antice: eliminând teoria că ar fi fost plantat de extratereştrii antici, rămân alternativele că ar fi primul mesaj criptat sau că discul, pe o parte ar reprezenta codificat naşterea, pe cealălaltă sarcina ca simboluri ale perpetuării speţei umane, minoicii având un cult pentru zeităţile feminine.

Muzeul Arheologic din Heraklion completează vizita la ruinele cetăţilor Cnossos, Phaistos şi Gortis. Este al doilea muzeu din Grecia ca mărime şi valoare a exponatelor. Într-o vitrină este expus discul original din Phaistos. De la magazinul de suveniruri am cumpărat cu câţiva euro o copie de ceramică a lui, în mărimea şi culoarea originalului. Multe din artefactele descoperite de Evans timp de 30 de ani la cele trei situri arheologice au fost aduse aici: capul de taur din piatră neagră, toporul dublu, pandantivul de aur găsit la Malia, dansatoarele de lut, zeiţele şarpe, ceramica Kamares şi multe fresce bine conservate cu o expresivitate aparte cum sunt acrobaţii pe spinarea unui taur, cele patru preotese, lupta cu minotaurul. În muzeu este expus şi bustul împăratului Traian datând din perioada în care Creta a fost ocupată de romani.

În completare . Legenda spune că regele Minos era semizeu, fiind fiul lui Zeus şi al unei pământene Europa. Deasemeni fratele său care stăpânea Phaistos avea tot origine divină. Minos l-a rugat pe Posseidon să-i trimită un taur puternic care să ţină la distanţă duşmanii. Numai că soţia lui Minos s-a îndrăgostit de taur şi a dat naştere unei fiinţe jumătate om, jumătate taur numit minotaur. Acesta era feroce şi era ţinut de mama sa în labirintul de sub palatul din Knossos. Se hrănea anual cu 14 tineri atenieni ostatici, 7 băieţi şi 7 fete. Tezeu, fiul regelui Aegeus a intrat în labirint şi l-a răpus cu o suliţă fermecată. Iubita lui Tezeu, Ariadna a desfăşurat un ghem de sfoară pentru ca acesta să poată să revină din labirintul întortochiat. Cât mit şi cât adevăr este în această legendă nu se ştie, cert e că multe din exponatele muzeului din Heraklion conţin tauri, topoare, lupte cu minotaurul

Cei care ajungeţi în Creta, ar fi păcat să nu vizitaţi şi siturile arheologice din Knossos, Phaistos, Gortis şi Muzeul de arheologie din Heraklion

---

VIZUALIZĂRI: 505 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI