ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 26.09.2019
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 26.03.14
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
JUN-2019
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
AFA RECOMANDĂ: Pentru transfer Aeroport - Hotel (Roma) și/sau tururi turistice ale Romei / Vaticanului - recomandăm ghidroma.eu
  • Informatii sau rezervări: pe sait sau tel. +39 324 981 3672
  • TIMP CITIRE: 13 MIN

    Misterioșii elimi și cetatea lor, Segesta

    Ilustrație video-muzicală
    TIPĂREȘTE

    „Templul are o așezare stranie: pe locul cel mai înalt de deasupra unei văi largi și lungi, pe un deal izolat dar neînconjurat de stânci abrupte. De aici se deschid vederi ample până departe, dar numai o fâșie mică de apă se zărește în zare. Peisajul pare cufundat în melancolie, și deși totul e cultivat în jur și emană un aer de fertilitate, în apropiere sunt puține locuințe. Scaieții sunt vizitați de nenumărați fluturi. Fenelul sălbatic, rămas de anul trecut, s-a ofilit și a crescut până la opt metri înălțime, dar în asemenea cantități și astfel dispus, încât dă senzația unui aranjament într-o pepinieră. Vântul suflă printre coloanele templului ca printre copacii dintr-o pădure și păsări de pradă se rotesc pe deasupra lor”.

    Goethe, „Călătorie în Italia”

     

    O senzație ciudată te cuprinde atunci când, de pe șosea, venind dinspre Palermo, vezi răsărind brusc, printre colinele ierboase și câmpurile cultivate, numai ici-colo presărate cu câte un mic mănunchi de case, o construcție solitară ce pare total neintegrată în peisaj, dar care nu poate să nu te trimită cu gândul la templele grecești. Să fie o iluzie, o halucinație?

    Nu, suntem în Sicilia, colonizată în antichitate de cetățile-stat din bătrâna Eladă și pe care romanii au inclus-o, alături de sudul Italiei continentale, în ceea ce ei au denumit Magna Graecia. Așa că nu e de mirare că în anii 1960 un slogan îi îndemna, în chip ironic poate, pe potențialii turiști să viziteze insula cu următoarele cuvinte: „Vreți să știți mai multe despre Grecia antică? Veniți în Sicilia!”

    Surprinzător e însă faptul că ceea ce zărim în depărtare nu sunt ruinele unei străvechi așezări întemeiată ori cucerită de greci, ci un templu înălțat în urmă cu 2.500 de ani de un popor despre care se știu prea puține.

    Ne aflăm la Segesta, un loc încărcat nu numai de istorie, farmec, frumusețe, ci și de mistere.

    Dar să o luăm cu începutul.

    Unde e, cum ajungem și alte informații practice

    Situl arheologic se află în provincia Trapani, la cca. 70 km vest de Palermo, respectiv 37 km est de Trapani, și este accesibil din capitala sicilană fie pe E90, fie pe SS186 și SS113, aceasta din urmă fiind soluția aleasă de noi cu mașina închiriată. Înțeleg că din Palermo există și un autobuz, cu trei curse zilnice care fac în jur de o oră și jumătate până la destinație, însă comentariile negative privind respectarea orarului m-au făcut să renunț la această variantă. Și bine am făcut: șoseaua este foarte bună iar peisajul deluros pe care l-am putut admira în tihnă și tunelele te fac să nu te plictisești pe drum. Localitatea cea mai apropiată este Calatafimi-Segesta.

    Obiectivul este bine semnalizat iar din șosea spre parcarea de dimensiuni generoase nu sunt decât câțiva kilometri. Mașina se lasă obligatoriu acolo, la poalele dealului, de unde un shuttle bus gratuit, care circulă des, te va urca spre ghișeul de bilete, înconjurat de bănci, standuri cu suvenire, câteva tonete și un bufet cu gustări și răcoritoare. Chiar e recomandabil să ai la tine măcar o sticlă cu apă rece.

    Biletul de intrare costă 6 euro, respectiv 3 euro pentru tineri între 18 și 25 de ani. Minorii nu plătesc nimic. Situl este deschis zilnic de la 9 la 19.30 din 1 aprilie până în 1 octombrie și de la 9 la 17 în restul anului. Pentru vizitarea teatrului se poate merge pe jos (deși nu am văzut pe nimeni încumetându-se) sau se poate lua un alt shuttle bus din apropierea ghișeului de bilete (1,50 euro dus-întors).

    Principalele surse de documentare pentru scrierea acestui review au fost: segestawelcome.com/main/s ... aeological-park; bestofsicily.com/segesta.htm

    Cine au fost elimii?

    Înainte de a trece la prezentarea parcului arheologic, voi încerca să trec în revistă ceea ce se cunoaște despre enigmaticii autori ai acestor construcții.

    Segesta a fost una dintre principalele cetăți, alături de Eryx (Erice) și Entella, întemeiată de elimi, una dintre cele trei populații, alături de sicani și de seculi, pe care fenicienii și mai apoi grecii, începând de prin 750 î. Hr., le-au găsit în Sicilia.

    Nu se știe cum au ajuns elimii pe insulă, dar ipoteza cel mai des vehiculată, inspirată de Tucidide, este că această populație ar fi de origine anatoliană, poate chiar troieni refugiați după cucerirea cetății lor de către greci. O altă teorie spune că Segesta ar fi fost fondată de focieni și Philoctetes (Filoctet), un pretendent la mâna Elenei (din Troia), cel care l-a răpus pe Paris în războiul troian și mai târziu a călătorit în Italia. În fine, Vergiliu se referă în „Eneida” la Egesta, arătând că orașul ar fi fost fondat de Acestes (fiul zeului Crinisus și al troienei Egesta/ Segesta) și de unii dintre tovarășii lui Enea.

    De ce se știu atât de puține despre elimi? Pentru că, deși la Segesta s-au descoperit inscripții cu caractere feniciene și grecești în ceea ce se presupune a fi fost limba lor, aceasta nu a fost deocamdată descifrată. Prin urmare, informațiile nu provin din surse directe și sunt legate, în mare parte, de contactele avute de-a lungul sutelor de ani de existență a acestui popor cu vecinii insulari și mai ales de războaiele purtate cu cetatea Selinous/Selinus/Selinunte, aflată pe coasta sudică a insulei.

    Se pare că elimii s-au așezat în părțile nord-vestice ale Siciliei în jurul anului 1200 î. Hr. și că au coexistat pașnic cu populația indigenă sicană, asimilând în timp culturile cartagineză și greacă. Au devenit o forță economică și militară importantă iar începând din jurul anul 580 î. Hr., după cum atestă primele mărturii scrise cu privire la existența lor, au intrat în conflict cu Selinunte, fapt care demonstrează că ambele cetăți își extinseseră teritoriile și ajunseseră să se învecineze.

    După mai multe „hărțuieli”, în 426 î. Hr., în lupta cu Selinunte și aliații săi, siracuzenii, Segesta a căutat sprijinul Atenei și al Cartaginei. În cursul expediției lor din 415-413 î. Hr. în Sicilia, atenienii au atacat însă Siracusa, un adversar mult mai puternic, neglijând Segesta și fiind în final învinși. Rămași din nou expuși, segestenii au apelat la cartaginezi, care în 410 au asediat și cucerit Selinunte, iar un an mai târziu, sub Hannibal, au distrus cetatea. Cartaginezii erau de acum stăpâni peste vestul Siciliei iar Segesta se afla în poziție de dependență față de ei.

    Puține alte mențiuni ulterioare despre elimi ne-au parvenit, asta până în 307 î. Hr., când despotul Agatocle din Siracusa a ras aproape Segesta de pe fața pământului și i-a schimbat numele în Dicaeopolis - Orașul justiției.

    În timpul Primului Război Punic (264-241 î. Hr.), Segesta a întors spatele Cartaginei și s-a lăsat cucerită de romani. Datorită acestei capitulări fără luptă și mai ales pretinsei lor origini comune, ca descendenți ai eroului Enea, romanii i-au tratat bine pe localnici, acordându-le titlul de cetățeni, scutindu-i de la plata dărilor, reconstruind cetatea, redându-i numele inițial și declarând-o oraș liber.

    Segesta a continuat să existe, așa cum o atestă operele lui Cicero, Pliniu cel Bătrân și Ptolemeu, însă portul său, aflat cu aproximație pe locul ocupat astăzi de Castellammare del Golfo, a căpătat, se pare, cu timpul mai multă importanță decât cetatea-mamă.

    Începând din a doua jumătate a secolului al II-lea d. Hr. nu mai apar mențiuni scrise cu privire la Segesta, iar elimii par să fi fost complet asimilați de romani. Până de curând s-a crezut că orașul a fost total distrus de vandali în secolul al V-lea, însă descoperirile arheologice făcute în anii 1990 - ruinele unei moschei, ale unei cetăți normande și ale unei mici biserici - atestă faptul că o așezare i-a luat locul în perioada timpurie a Evului Mediu.

    Situl antic a fost descoperit de călugărul dominican și istoricul Tommasso Fazello (1498-1570), autorul primei istorii tipărite a Siciliei, cel care a identificat și cercetat și alte cetăți antice de pe insulă, printre care Selinunte și Agrigento.

    Parcul arheologic

    Săpăturile arheologice nu au fost finalizate și nu se cunoaște planul cetății, cu toate că amplasamentul Agorei a fost stabilit. Se știe însă că a fost construită pe terase, fiind parțial protejată natural de râpe adânci iar în rest înconjurată de două rânduri de ziduri cu turnuri-porți de intrare ale căror ruine sunt vizibile și astăzi și care au fost ridicate în perioade diferite, cele mai recente fiind părți din fortificația romană.

    Situl este amplasat într-o regiune deluroasă și cele două principale obiective, templul și teatrul, sunt poziționate pe două culmi despărțite de o vale și de Monte Barbaro (305 m altitudine).

    De la ghișeul de bilete, o potecă de pământ cu trepte din piatră urcă 300 m spre construcția care ne-a atras atenția încă de pe șosea. Pornim pe ea, alături de grupuri de turiști, majoritatea francezi.

    Templul se înalță, maiestuos și excepțional de bine conservat, în afara zidurilor cetății. Specialiștii l-au datat între 430-420 î. Hr., însă, din nou, și el ascunde mai multe secrete.

    Influența greacă este la fel de evidentă aici ca și în ceramica și pe monedele descoperite in situ: peristil doric, 36 de coloane de 9,36 m înălțime (6 pe fațade și 14 pe lateralele lungi), cu diametrul la bază de 1,95 m și de 1,56 m în partea superioară, temelie cu trei trepte.

    Dar...

    Dar de ce ar fi ridicat elimii un templu atât de... grecesc, din moment ce orașul nu era predominant locuit de greci? De ce ar fi apelat - așa cum se crede - la un arhitect dintr-una dintre coloniile elene de pe insulă, atâta timp cât ruinele unor clădiri rezidențiale din Segesta dovedesc că localnicii aveau suficiente cunoștințe de inginerie pentru a-și înălța construcții conform propriului stil?

    O ipoteză îndrăzneață (dar care mie mi se pare plauzibilă) pornește de la un fapt real, acela că în acea perioadă elimii, aflați în conflict cu selinuntenii, ceruseră sprijinul Atenei. Atenienii, pentru care Segesta nu reprezenta decât o așezare îndepărtată și necunoscută, au vrut să se convingă că cetatea era suficient de înfloritoare și puternică ca să merite ajutorul lor și ar fi trimis înainte niște emisari pentru a sonda terenul. Pentru a-i impresiona și flata, elimii au ridicat acest templu doric, pe care l-au abandonat însă imediat după izbucnirea conflictului armat, lăsându-l neterminat.

    Așa s-ar explica absența acoperișului și a cellei, încăperea centrală unde era așezată statuia zeului căruia îi era dedicat templul, ca și faptul că nu au fost canelate coloanele. Pe de altă parte, nu poate fi trecută cu vederea nici teoria potrivit căreia construcția nu a fost finalizată din cauza războaielor. În fine, o a treia variantă pleacă de la presupusele origini orientale ale elimilor și susține că inițial, edificiul ar fi fost un altar temporar destinat unor ritualuri în aer liber, peristilul cu coloane fiind adăugat ulterior.

    Oricare ar fi adevărul - care sper că se va afla totuși cândva -, armonia și perfecțiunea proporțiilor construcției îți taie pur și simplu respirația. La starea de admirație profundă în fața unei asemenea capodopere arhitectonice contribuie din plin și poziția sa dominantă, aproape de vârful dealului, de unde priveliștea colinelor acoperite de ierburi arse de soare și cactuși înfloriți, de arbuști și de copaci verzi, te lasă fără cuvinte.

    Din păcate, însă de înțeles având în vedere măsurile de conservare absolut obligatorii, templul este înconjurat de un gărduleț metalic dincolo de care care nu e permis să treci. Nu ne-am putut lăsa deci, aidoma lui Goethe, pletele să fluture în adierea vântului care bătea (probabil) printre coloane și ne-am mulțumit să le contemplăm, într-o atmosferă de profundă fascinație, de la o distanță respectuoasă.

    Poate că și mai bine poți însă percepe măreția și eleganța construcției dacă o vezi din depărtare. Mie, cel puțin, așa mi s-a părut atunci când, din shuttle bus, am pornit către al doilea obiectiv important din parcul arheologic.

    Teatrul se află pe o altă culme muntoasă, cea nordică, situată la câțiva kilometri distanță. Pe drum, printre zgâlțâiturile autobuzului, am încercat să prind cu aparatul foto cât mai multe cadre, însă majoritatea au ieșit mișcate și inutilizabile. Am reușit totuși într-una să captez imaginea fabuloasă a templului, stând singur și visător parcă într-un peisaj feeric, martor tăcut al două milenii și jumătate de istorie...

    Autobuzul ne-a lăsat în fața unei platforme și a unei pasarele, și de aici am pornit pe jos către teatru. Până să ajungem la el, am zărit ruinele zidurilor și turnurilor de intrare în cetate, ale agorei, bisericii și castelului medieval, însă atât de distruse de vreme, încât nu aș fi știut să le identific fără pliantul primit la intrarea în sit, odată cu biletul.

    După un urcuș nu foarte anevoios de circa 150 m, ascuns dincolo de zidurile cetății, am descoperit teatrul, sau mai corect spus - amfiteatrul, relativ bine conservat. Ceva mai „tânăr” decât templul (a doua jumătate a secolului al III-lea î. Hr.), săpat practic într-un spațiu liber dintre stânci și întărit în zonele neprotejate cu blocuri de calcar, acesta păstrează în mare parte configurația tipică teatrelor grecești, cu toate că a fost construit în perioada romană. Auditoriumul are un diametru de 63,3 m, nefiind așadar de dimensiuni mari, putând probabil găzdui în jur de 4.000 de spectatori. Mai mult ca sigur era străjuit de coloane dorice și ionice, care s-au pierdut însă, iar scena, de 18,40 m diametru, a fost înfrumusețată de romani cu statui reprezentându-l pe Dyonisos (Bachus), așa cum se obișnuia.

    Astăzi, spațiul este folosit din când în când pentru spectacole.

    În 1927, sub clădire s-a descoperit o construcție, un fel de cameră secretă datând din secolele X-IX î. Hr. Se pare că aceasta îndeplinea un rol religios, fiind locul de desfășurare a unor ritualuri, după cum o sugerează artefactele, păstrate la Muzeul Regional de Arheologie Antonino Salinas din Palermo vezi impresii.

    Excavațiile din 1967 au scos la lumină alte ruine - așa-numitul Sanctuar Contrada Mango -, situat la est de sit, printre care una sau două clădiri dorice. Un șantier arheologic înțeleg că a fost constituit în acea zonă și săpăturile continuă.

    Cine știe ce vor mai descoperi specialiștii, câte enigme ale elimilor vor mai descifra? După ce, timp de două milenii și jumătate, Segesta a supraviețuit distrugerilor naturale și umane, apărându-și cu strășnicie secretele, poate că a venit, în sfârșit vremea ca acestea să fie dezvăluite și vălul care le-a acoperit să fie îndepărtat.

    Până atunci, să ne bucurăm nu numai de măiestria cu care elimii au construit aceste două excepționale edificii, ci și de priveliștile uluitor de frumoase ce se deschid din zona teatrului spre valea de la poalele Muntelui Barbaro. Această parte de nord-vest a Siciliei, cu colinele și văile sale fertile și florile plăcut mirositoare, cu fermele ce par aruncate la întâmplare pe culmi și drumurile șerpuitoare care le leagă, este încântătoare și îndeamnă la visare.

    Să visăm așadar la un popor vechi și iscusit și să ne îndreptăm către o altă așezare întemeiată de el: Erice.

     

    Webmaster, rog următoarea ilustrație: youtube

    Citește și CONTINUAREA aici

    [fb]
    ---
    Trimis de Carmen Ion in 26.09.19 19:18:33
    Validat / Publicat: 26.09.19 21:19:03
    INFO ADIȚIONALE
    • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ITALIA.

    VIZUALIZĂRI: 1264 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
    SESIZEAZĂ
    conținut, limbaj

    8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

    NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Carmen Ion); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
    Poze atașate (se deschid în pg nouă)
    P19 Teatrul antic.
    EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
    Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
    Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
    [1300 PMA] [600 PMA]
    PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 52700 PMA (din 39 voturi)
    NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

    ECOURI la acest articol

    8 ecouri scrise, până acum

    webmaster [26.09.19 21:22:55] »

    Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

    — (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

    — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.

    Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

    (Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

    Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / ITALIA [26.09.19 22:26:44] »

    @webmaster: Mulțumesc.

    irinad [27.09.19 07:00:36] »

    @Carmen Ion: Superb! Bravo, felicitări! Foarte întins parcul arheologic, din câte văd, templul doric se află destul de departe de teatrul antic.

    Ca o mare iubitoare de " pietroaie" antice, mi-am dorit să ajung şi eu la Segesta, ca şi la Selinunte, acum doi ani când am fost în Sicilia, dar distanţele foarte mari faţă de Catania unde am avut baza ne-au descurajat aproape din start.

    Cu ocazia articolului tău, am văzut ce aş fi putut vedea şi eu la rândul meu şi pentru asta îţi mulţumesc. E drept că din Palermo aceste două situri arheologice sunt mai facil de abordat, ceea ce sper să reuşesc şi eu dacă voi ajunge pe-acolo.

    Zi minunată să ai!

    Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / ITALIA [27.09.19 08:30:47] »

    @irinad: Mulțumesc pentru ecou și vot.

    Într-adevar, din estul insulei, de la Catania sau Siracusa, unde am locuit noi la prima vizită în Sicilia, este mai greu să ajungi în vest la Segesta și Selinunte.

    Acum, stând în Palermo, le-am putut aborda pe ambele, dar cu mașina închiriată, varianta cu trenul sau autobuzul fiind prea anevoioasă.

    Amândouă siturile arheologice sunt interesante dar parcă insuficient puse în valoare. Sau cel puțin așa am avut eu impresia.

    Mă bucur că ți-am oferit temă de gândire... și sper să revii cât de curând în Sicilia.

    Toate cele bune!

    mprofeanu [27.09.19 10:06:00] »

    @Carmen Ion: Sicilia, Sicilia, un tărâm frumos și cu atâtea de văzut!

    Am fost acolo, nici nu vreau să mai spun acum câți ani, am stat trei nopți în Palermo și o noapte în Catania, trecând și pe la Taormina..., am fost într-un circuit mai mare al Italiei. Urmăresc cu mare interes tot ce scrii pentru că acolo aș mai reveni doar pe cont propriu ca tine. De fapt mi-ai fost mentor în ale excursiilor și în Israel!...

    Excursii frumoase și multe îți doresc!

    RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
    Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / ITALIA [27.09.19 10:56:26] »

    @mprofeanu: Mulțumesc mult pentru aprecieri. " Mentor" e prea mult spus...

    M-aș bucura dacă cele scrise de mine ți-ar fi de folos la o viitoare vizită în Sicilia

    Michi [29.09.19 17:38:56] »

    Dragă Carmen, dacă n-ar fi de râsu-plânsu, ar fi numai de plânsu sau râsu, depinde din ce parte a paharului priveşti.

    Am început să-ţi citesc reviewul şi după câteva rânduri îmi dau seama că Erice şi Segesta îmi sunt nume cunoscute. De unde, de unde? Când colo, în 2010 eu, adică in personam am postat un review ˝Erice, pământ de vis; Segesta şi Trapani. ˝(vezi impresii). Pace să-mi mai fi adus aminte dacă nu era splendidul şi documentatul tău review... căci şi uitarea-i în legile omeneşti... dar nici chiar aşa! Pusesem şi câteva poze din Segesta ca templul doric, agora, etc. Ce face vârsta din om!

    Să luăm partea bună, să rămânem optimişti, adică atunci când nu mai putem călători să recitim ce am scris cu 10 ani în urmă, considerându-le noutăţi. Până atunci, felicitări!

    Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / ITALIA [29.09.19 18:41:20] »

    @Michi: Mulțumesc mult, dragă Michi, pentru vorbele frumoase.

    Da, uitarea e înscrisă în legile omenești și bine ar fi dacă ne-am putea păstra mereu optimismul - eu una îți admir spiritul pozitiv și energia debordantă. Bravo și ține-o tot așa!

    Eu ți-am citit reviewul înaintea plecării; de altfel, este unul dintre puținele încadrate la rubrica ”Vestul Siciliei”.

    Am fost și eu la Erice, un orășel foarte pitoresc și interesant, și tocmai am postat un review pe această temă, care așteaptă acum să fie validat.

    RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
    Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

    ROG REȚINEȚI:
    • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
    • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
    • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
      (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
    SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
    NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
    EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
    Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

    NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
    Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
    VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
    4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
    Carmen Ion, irinad, Michi, mprofeanu
    Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Marsala și vestul Siciliei:

      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

     
    [C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.076084852218628 sec
    ecranul dvs: 1 x 1