Muzeul Petrolului din Ploiești. Un muzeu al Găzarilor.

TIPĂREȘTE

Împinsă de curiozitate, deși nu este un domeniu de interes pentru mine și nici nu am lucrat în petrol, am vizitat Muzeul Petrolului din Ploiești, singurul de acest gen, din țară. Aflat în subordinea Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, acesta funcționează într-o splendidă clădire pe str. Dr. Bagdazar nr. 8, clădire de patrimoniu, construită înainte de 1800 de boierul Nedelcu-Nedeianu, unde acesta dădea petreceri mondene, la care participau tineri din familiile bogate.

Costul unui bilet de intrare este unul modic, vis-a-vis de valoarea și multitudinea exponatelor. 6 lei/persoană cu reducere pentru o gamă largă de vizitatori.

Muzeul a fost înființat în anul 1957 cu ocazia centenarului industriei petroliere românești și s-a deschis publicului în 1961, cu ocazia Zilei Petrolistului.

În curtea muzeului, amenajată ca un spațiu verde, sunt expuse piese și utilaje folosite în industria petrolieră, toate cu o vechime de cel puțin 80 ani. Deși mijloacele de extracție erau rudimentare, și multe s-au pierdut, muzeul prezintă o hecnă, mai precis, un dispozitiv cilindric din lemn, acționat de forța unui cal, fixat pe un ax vertical, pe care sunt înfășurate frânghii care susțineau gălețile. Cu aceste găleți era scos țițeiul din gropile săpate manual metru cu metru, în condiții de lucru inimaginabile.

Urc scările și trec ușa masivă, cu geamuri protejate de o frumoasă feronerie, aidoma celei din care sunt confecționate două felinare de-o parte și alta a intrării. Într-un prim spațiu este arătată istoria prezenței țițeiului în țara noastră. De menționat că extragerea păcurii pe teritoriul României actuale este atestată încă din antichitate, țara noastră fiind singura din Europa cu depozite importante de petrol, exploatate și în prezent. Sunt expuse documente privind petrolul românesc, vase pentru păstrat produse petroliere, unul din sec II d. Ch. opaițe romane și bizantine și diverse alte obiecte.

Comerțul cu țiței se făcea în condiții grele, cu căruța, prin vămile de la Câmpina și Vălenii de Munte. Fiind un produs din ce în ce mai căutat, extracția s-a extins, astfel că, în 1904 ia ființă Societatea Româno-Americană prin Decizia Curții de Apel București. Sunt prezentate documentele încheiate cu trustul american Standard Oil fondat la 1882, cel care domina piețele internaționale. Este prezentată Decizia de înființare a primei rafinării, dar și Monitorul Petrolului Român din 1904, în care a fost publicată. Rafinăria a fost ridicată la 6Km de orașul Ploiești, pe o suprafață de 30 ha, în zona căii ferate Ploiești-Buzău.

Spațiul interior de 500 mp al clădirii muzeului este împărțit în două zone de acces și sunt prezentate panouri explicative, diorame, fotografii, documente privind legislația în domeniu, unelte, utilaje de foraj din lemn sau metalice din secolul al XIX-lea, dar și fenomenele sociale și politice produse de prelucrarea țițeiului. Bunăoară o sondă de extracție din Moreni care în urma unei explozii în anul 1929 a ars timp de 850 zile (2 ani și partu luni) cu zeci de victime omenești în încercarea de a o stinge. Într-o fotografie se vede cum iarnă fiind, la căldura degajată de incendiu, pomii erau în floare. Se zice că s-a stins de la sine.

Într-un tablou sunt prezentați salariații Societății la 1924. Pe alte panouri, ravagiile produse de bombardamentele din al doilea război mondial, când rafinăria a fost distrusă în proporție de 60-70%

Sunt prezentate documente, instalații și machete privind producerea gazului în 1857 la ”fabrica de gaz” din Ploiești, de fapt prima rafinărie din lume, a fraților Theodor și Marin Mehedințeanu. Este anul de debut al industriei petroliere românești, anul când s-a înregistrat o producție record de țiței și când Bucureștiul a fost primul oraș din lume iluminat public cu petrol lampant. În muzeu este expusă una din aceste lămpi.

Ce se mai poate vedea în muzeu.

Actul de înființare a Societății Steaua Română, fondată în 1895 la Câmpina, actul de înființare a Societății Concordia, tot la Câmpina în 1907, din al cărui consiliu de adm. făceau parte nume precum C-tin Argetoianu, prințul G. V. Bibescu soțul Marthei Bibescu și alte nume sonore pentru ploieșteni, vis-a-vis de clădirile superbe în care au locuit, unele mândria orașului de azi. Actul de constituire a Societății Vega Ploiești, în 1905 unde Titu Maiorescu era vicepreședinte al consiliului de administrație. Apoi Societatea Astra Română 1910, Societatea Creditul Minier 1919.37 astfel de societăți au existat în România până la sfârșitul primului război mondial.

Muzeul prezintă obiecte precum lampa de miner, pălărie metalică de protecție la puțurile unde extracția se făcea manual, instalații de transport pentru produsele petroliere (butoaie, cisterne, conducte). În jud. Prahova primul conduct a legat extracția Buștenari de gara Plopeni și avea o lungime de 30Km. Cel mai lung astfel de conduct avea 320 Km și lega orașul Băicoi prin Ploiești, Buzău, Fetești de portul Constanța. Sunt prezentate hărți ale diverselor trasee de transport prin conduct a produselor petroliere spre diverse porturi unde erau încărcate pentru export.

Un alt sector al Muzeului vorbește despre evoluția cercetării geologice de profil petrolier din România. În 1882 s-a format primul Birou, ca formă de organizare a geologilor, în 1903 o Comisie pentru studiul regiunilor petrolifere, iar în 1905 se publică prima hartă cu zonele petrolifere din România.

Muzeul Petrolului din Ploiești, deși destinat în special celor care au lucrat în domeniu, este un muzeu extrem de interesant pentru cei care vizitează orașul.

În 1904 ia ființă Școala de Maiștri Sondori la Câmpina, în sediul actualei Primării. Apoi în 1906 ia ființă Institutul Geologic al României, prin Decret semnat de Regele Carol I. Sunt prezentate secțiile Institutului și conducătorii acestora, din care am reținut Laboratorul de Chimie condus de Lazăr Edeleanu.

În sectorul Utilizarea produselor petroliere, din loc, în loc sunt expuse frumoase lămpi de iluminat, printre care și una dragă mie și donată muzeului. Am considerat că acolo îi este locul!!

Cu ocazia vizitării Muzeului, m-am lămurit ce-i cu bustul lui Anghel Saligny aflat în fața noii clădiri Rompetrol de pe bulevard. A făcut parte din organizatorii celui de al III-lea Congres Internațional al Petrolului ținut la București în 1907 (primele au fost la Paris 1900 și Liege 1905). La congres au participat 21 țări cu peste 70 comunicări științifice.

Fondatorul petrochimiei românești și nu numai, rămâne omul de știință Lazăr Edeleanu. Studiile sale dedicate chimiei petrolului și rafinării acestuia, precum și nenumăratele brevete obținute în țară și străinătate sunt prezentate în muzeu. Alte personalități în domeniu: Eliza Leonida Zamfirescu prima femeie inginer, Ion Bascan autor a numeroase brevete de invenții, ing. Victor Dumitrescu și mulți alții.

Wow... străbunicul lui 112, o centrală telefonică folosită în caz de urgență! Apoi o mașină de calcul acționată manual, un binoclu, un teodolit marca Zaiss și mai câte.

Un alt sector al muzeului prezintă hărți, precum Harta Geologică a României din 1920, sau a României Reîntregite cu bazinele de exploatare a gazelor din Transilvania, descoperite întâmplător la Sărmășel, Mureș.

Și iarăși lămpi de iluminat. Una din bronz cu decorațiuni de lapis-lazuri, alta de masă, din porțelan din sec. al XIX-lea

Dezastrul a venit la 1 august 1943, când ținta bombardierelor americane au fost rafinăriile Ploieștiului. Atunci întreg orașul a avut de suferit. Cu 300 Km/oră, o escadrilă pornită din nordul Africii în direcția Ploiești a ras o bună parte și din oraș. Dar cel mai înfiorător a fost când, un avion atins de Antiaeriană, după ca a intrat pe o parte și a ieșit fără aripi de cealaltă parte a unei clădiri până la intrarea în oraș, a aterizat în apropierea Penitenciarului, după ce a ras etajul trei al clădirii, în care se aflau femei. Scriitorul ploieștean Ioan Grigorescu descrie dezastrul în cartea sa, ”Bine ați venit în Infern! ”.

Un petromax din 1936, macheta Petrolierului Oltenia lansat la apă în 1975 la Galați, macheta Platformei Marine Gloria din Marea Neagră, diverse agregate de intervenție, aparatură și instalații de laborator.

Un sector este dedicat produselor derivate din petrol și utilizării acestora: bitum, cocs, cauciuc sintetic etc.

Vizitați Muzeul Petrolului din Ploiești! Acesta a primit Diploma de Excelență și Trofeul Petrolistului cu prilejul a 150 ani de industrie românească în petrol.

---

VIZUALIZĂRI: 562 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI