O pensiune de nota 10

TIPĂREȘTE

Făcând ceva ordine în fotografii, am dat și peste cele făcute în august anul trecut, în circuitul prin Ardeal, cu ocazia „consumării” primelor și ultimelor vaucere de vacanță pe care le-am primit.

Circuitul a început atunci în Oradea și continuarea a fost la Satu Mare. Aici am stat la pensiunea Casa Transilvania, despre care vreau să vă spun câteva cuvinte (de bine).

Am găsit această cazare pe booking.com, la prețul de 27 € pe noapte.

Pensiunea este situată pe strada Avram Iancu, nr. 39/A, într-o casă veche, fără etaj, dar foarte frumos recondiționată. Zona nu este foarte centrală, dar cum orașul este mic, în 20-25 min. se ajunge lejer în centru. În plus, zona este rezidențială, foarte liniștită.

Am ajuns la pensiune în jurul prânzului și, în câteva minute a ajuns și gazda, cu care luasem în prealabil legătura prin telefon.

Formalitățile de cazare au decurs rapid și astfel am întrat în apartamentul rezervat (nr. 2). Acesta este, de fapt, un studio, compus dintr-un hol, un dormitor și o cameră de zi, toate comunicând între ele, întrucât ușile au fost îndepărtate, iar interiorul amenajat într-un mod plăcut și modern.

În zona dormitorului este amplasat patul dublu, având în față un televizor cu ecran plat, destul de mărișor.

În zona camerei de zi, se află două fotolii uriașe, de piele, un șifonier, o canapea și un birou. Ce e mai frumos aici, este balconul, care este la stradă, aproape la nivelul acesteia.

Tot studioul este amenajat într-un amestec la prima vedere cam eclectic, dar plăcut, de modern și vechi, așa cum se poate vedea și în fotografiile atașate.

Baia este amenajată în stil modern, cu cabină de duș și toate cele necesare.

După ce ne-am cazat, gazda a plecat la treburile ei, nu înainte de a ne îndemna să vizităm și restul pensiunii, ceea ce am și făcut. Din recepție, am ieșit în curtea din spate, unde se găsesc câteva mese și bănci de lemn, unde se poate lua masa. De aici, am putut să ne aruncăm o privire și într-o altă cameră, liberă la data respectivă, mai mică decât cea închiriată de noi.

Am intrat apoi la demisol, unde era amenajat într-un stil rustic, un spațiu larg pentru servirea micului dejun. Ca decorații, am putut vedea tot felul de dulapuri pline cu obiecte de băcătărie, în special veselă, dar și alte obiecte vechi, recondiționate, cum sunt sifoane și cântare. De asemenea, erau expuse mai multe godinuri, televizoare și radiouri vechi, din acelea cu lămpi, un acordeon și multe alte lucruri de pe vremea bunicii. Spațiul era ca un mic muzeu și atmosfera astfel creată era una care te transporta într-o vreme de mult trecută, liniștită, care rămâne în urmă și amintirea ei se estompează din ce în ce mai mult.

O mulțime de astfel de obiecte vechi sunt expuse și în recepția pensiunii.

La data vizitei noastre, pensiunea nu ne-a avut ca oaspeți decât pe noi, astfel că nu am fost deranjați de nimeni și de nimic, până a doua zi, când am plecat mai departe, pentru că, deși la pensiune ne-am simțit excelent, trebuie să spun că orașul în sine nu are prea multe de oferit și aspectul lui, cu iz de anii ’80, nu prea te îndeamnă să petreci prea mult timp acolo.

Dar, dacă aveți drum prin Satu Mare, vă recomand această cazare de nota 10.

Și, în final, trebuie să menționez semnalul foarte bun de Wi-Fi și faptul că, dacă veniți cu mașina, aceasta se poate parca liber, pe stradă, chiar sub ferestrele pensiunii.

---

VIZUALIZĂRI: 350 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI