Simfonia Apei - fântânile arteziene din Piața Unirii

TIPĂREȘTE

Începând din 2018 pe harta atracțiilor turistice bucureștene a apărut un nou punct: fântânile arteziene din Piața Unirii. Ele au adus un strop de răcoare la ceas de seară, un motiv de admirație pentru turiști și localnici, un spațiu de întâlnire și socializare în weekend. Spectacolul oferit de apă, lumini și sunet atrage sute și chiar mii de persoane în anotimpul cald, la fiecare sfârșit de săptămână.

Apa este un element esențial în existența umană, ocupă circa 71% din suprafața Terrei și are o semnificație simbolică în rituri și ritualuri. Simbol al Vieții (acea Apă Vie din basmele și legendele românești), element primordial al regenerării (din apă a ieșit lumea, prin apă a fost purificată), dar și însemn al purității, apa ocupă un loc de cinste în viața oamenilor (pe care nu o conștientizăm îndeajuns de bine).

În strânsă legătură cu apa se află fântâna, sursă de viață, centru sacru al comunității umane în vremuri vechi. Fântâna este prezentă în toate riturile de trecere din viața omului (naștere, căsătorie, moarte), dar și în rituri agrare (de ex. Paparuda) sau ritualuri magice (vederea ursitului). Fântâna este un simbol al feminității, maternității și fecundității, apa extrasă din puțul vertical fiind tămăduitoare și purificatoare. Multe sunt semnificațiile apei și a fântânii în tradiționalul românesc și nu numai, dar ele se pierd de la o generație la alta.

Fântâna arteziană reprezintă un element/fântână decorativ/ă din care apa țâșnește spre cer în scop de loisir. Se pare că originea denumirii vine din veacul al XII-lea atunci când călugării de la abația din Lillers, regiunea franceză Artois au observat și exploatat acest fenomen. Bineînțeles istoria fântânilor decorative sau funcționale coboară mult în timp, în epoca grecească și romană, în Orient sau Asia.

Dacă la începuturi fântâna arteziană constituia un element de atracție în grădinile aristocrației, a celor înstăriți în general, treptat aceste construcții au pătruns și în piețele orașelor pentru a aduce pace și armonie și în viața oamenilor de rând. Fântâna capătă valențe de loisir, devine punct de întâlnire în orașe, îmbunătățește estetic structura urbană, potențează mediul de viață al comunității.

Istoria fântânilor arteziene din Piața Unirii - București

Mulți dintre noi ne aducem aminte de fântânile arteziene de pe fostul bulevard „Victoria Socialismului” ca fiind opera regimului comunist, dar realitatea e alta. Viitoarea Piață a Unirii a apărut în urma sistematizării orașului în timpul regimului Regulamentelor Organice (prima jumătate a secolului al XIX-lea) și a fost numită pe rând „Piața Maghistratului”, „Piața Bibescu Vodă”, „Piața Ghica” ori „Piața Mare”. Spațiul central denumit astăzi Piața Unirii a purtat în perioada interbelică numele de „Piața Națiunii”, apoi „Piața 8 iunie” (în memoria Restaurației carliste), după care devine pentru scurt timp în perioada regimului Antonescu „Piața 6 septembrie”. Își schimbă din nou numele la instaurarea regimului comunist în „Piața 28 martie”, după care din anii '60 va deveni „Piața Unirii”.

Arealul a trecut prin mai multe sistematizări, începând cu cea de la constituire (din timpul Regulamentelor Organice), continuând cu cea din epoca regelui Carol al II-lea și încheindu-se cu cea comunistă. Aceste momente de amenajări și reamenajări edilitare au condus la apariția, dar mai ales la dispariția unor importante clădiri: Spitalul Brâncovenesc, Hala Centrală, o serie de imobile de epocă.

Primele imagini cu fântâni arteziene în zona Pieții Națiunii (Unirii) datează din anii '30. La dorința regelui Carol al II-lea, în 1935 se încheia și publica planul de sistematizare a centrului Capitalei care cuprindea și reamenajarea unor piețe importante din oraș. Este momentul în care apar mai multe fântâni arteziene circulare la baza Dealului Patriarhiei, piața fiind pavată, iluminată și decorată cu spații verzi.

În anii '50 pe lângă fântânile circulare apar în fotografii și bazine dreptunghiulare cu jeturi centrale de apă. Aceste instalații vor funcționa până prin anii '70, apoi vor fi lăsate în paragină până la sistematizarea brutală din anii '80 odată cu ridicarea Centrului Civic comunist.

După cutremurul din 1977 începe megaproiectul de ridicare a Casei Poporului, Centrului Civic și bulevardului „Victoria Socialismului”, un așa-numit stil arhitectural realist-socialist. Artera de mari dimensiuni se întinde pe o lungime de aproximativ 3 km și e străjuită de imobile de mari dimensiuni, inspirate din realitățile chinezești și nord-coreene ale anilor '70.

Arhitecții au venit cu o idee bună, menită a îndulci puțin aridul betoanelor, și au instalat începând din 1987 un șir de fântâni arteziene care culminau cu ansamblul circular din Piața Unirii. Bazinele au fost placate cu granit și marmură, mozaicuri reprezentând motive vegetale și acvatice împodobeau pereții și fundul bazinelor, în jurul fântânii centrale chiar șoseaua era pavată cu piatră cubică cu model. Realizate în decurs de un an de zile bazinele ovale sau dreptunghiulare în număr de 31 se întind pe o lungime de 1,4 km și acoperă 17.000 de metri pătrați.

Treptat, după 1990, autoritățile au neglijat ansamblul de fântâni arteziene construite în epoca comunistă: bazinele s-au degradat și colmatat, țevile s-au înfundat ori au fost furate, mozaicurile și alte elemente de decor au fost distruse.

Abia începând din anul 2013, cu sprijinul autorităților bucureștene și a regiei locale de apă a început proiectul de reabilitare a sistemului de fântâni arteziene din centrul Capitalei. În anul 2014, cu ocazia Zilelor București - 555 ani, au fost inaugurate cele două tronsoane de fântâni care au fost reabilitate, modernizate și automatizate. Cu această ocazie grupuri de câte 4 bazine din tronsonul I (între Palatul Parlamentului și Piața Unirii) au primit numele celor patru anotimpuri. Celelalte fântâni din tronsonul II au fost botezate cu numele unor personalități care și-au legat numele de istoria orașului (Vlad Țepeș, Al. I. Cuza, Constantin Brâncoveanu, Pache Protopopescu etc.). Fântâna centrală a primit numele de „Fântâna lui Bucur”.

Simfonia Apei

Toamna anului 2018 aduce deschiderea într-un nou concept peisagistic al grupului de 16 fântâni arteziene grupate în jurul Fântânii lui Bucur. După 4 luni de lucrări efectuate de o firmă germană spectacolul apei încântă pe vizitatorii și cetățenii capitalei României, București.

Un adevărat show multimedia se desfășoară în fiecare weekend (vineri, sâmbătă și duminică), la lăsarea serii, timp de 45 de minute. Jeturile de apă care ajung la zeci de metri înălțime se unduiesc, se împletesc, se răsucesc după sunetul ambiental al muzicii, sunt colorate de spoturi pătrunzătoare și animate (uneori) de proiecții laser. În spatele spectacolului se află 26 de roboți și 800 de pompe care „aruncă” apa în aer, în diverse direcții și „modele”.

Am fost în septembrie 2018 la spectacol, dar și în weekendul trecut de iulie 2019. Mie personal mi-a plăcut mult divertismentul oferit de jocurile de apă, lumină și sunet, efectiv nu mi-am dat seama când au trecut cele 45 de minute ale showului. În toamna lui 2018 reprezentația acvatică a avut drept temă „Centenarul”, iar printre piesele muzicale utilizate drept fundal s-au numărat Ciuleandra și Rapsodia Română, alături de interpreți/formații ca Gheorghe Zamfir, Europe, Michael Jackson, Cher, Queen, Europe, Andreea Bocelli etc.

A doua ediție a „Simfoniei Apei” omagiază celebritățile românești, oameni care au reușit în diverse domenii, care au inovat și au condus la progresul societății, spectacol împărțit în 3 etape (apanovabucuresti.ro/simfonia-apei). Am admirat jocuri drăguțe de apă și culoare, am ascultat un mix de melodii românești și străine, am încercat să fac câteva fotografii.

Concluzii. Recomand celor care poposesc la sfârșit de săptămână pe malurile Dâmboviței pentru cel puțin o noapte să meargă la „Simfonia Apei”. Chiar dacă investiția a fost contestată, iar unii nu sunt foarte încântați de showul acvatic, eu consider că acest spectacol oferă un plus Bucureștiului drept destinație turistică ținând cont că ansamblul de fântâni arteziene erau deja construite și nu erau valorificate eficient din punct de vedere peisagistic.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 2043 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI