Comorile Bizanţului

TIPĂREȘTE

"Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si toate acestea vi se vor adauga voua" (Matei 6,33) spunea Mantuitorul Hristos referindu-se la implinirea nevoilor omului care ar trebui sa se ingrijeasca in primul rand de sufletul sau si mai apoi de trup. Caci atunci cand cautam mai intai imparatia lui Dumnezeu si hrana sufletului toate celelalte ale lumii necesare omului pentru a trai pe pamant vor veni negresit.

Acesta a fost gandul meu inainte de a pleca din nou spre Bizant de Rusalii cu gandul la Maica Domnului. Obiectivele noastre erau Patriarhia de Constantinopol, biserica Vlaherne, biserica Chora si biserica Izvorul Tamaduirii si participarea la Sfanta Liturghie de in prima zi de Rusalii in Patriarhia de Constantinopol.

Caci desi inainte am fost ca turist acum am plecat ca pelerin si nu cu ghid sau grup mare de oameni ci prin propria vointa si cu mare interes m-am documentat si am aflat de toate locatiile unde se afla cele 4 obiective atat de importante pentru orice pelerin la Constantinopol.

Noi am fost un grup de 6 persoane cazati undeva in zona Sultanahmet. Transportul a fost cu avionul pe noul aeroport din Istanbul care este gigantic si o bijuterie de aeroport, va spun drept ca ce au facut turcii aici este extraordinar.

Vechiul Ataturk nu mai este folosit pentru zboruri comerciale si totul s-a transferat aici. Aeroportul nu este inca terminat cu exceptia a doua terminale, inca se lucreaza la celelalte terminale, in jur este un pic de santier dar suprafata lui este uriasa, din cate am inteles pana in 2024 se vrea a fi terminat si va deveni cel mai mare aeroport din lume.

De aici am aranjat cu hotelul sa ne preia o masina cu 8 locuri catre hotel si inapoi la aeroport la un pret de 100 euro/masina.

Aeroportul Istanbul, caci asa se numeste, este destul de departe de oras, vreo 60 km, mult mai departe decat vechiul Ataturk si am vazut ca exista si transferuri cu autocare Havas sau Havatas catre Taksim sau Sultanahmet. Noi am preferat varianta cu transferul prin intermediul hotelului mult mai comod chiar daca un pic mai scump.

Ajunsi la hotel primul nostru gand a fost sa vorbim cu receptionerul sa gasim o varianta de transport pana la obiectivele noastre caci sunt destul de departe unul de celalalt.

Avand totul notat pe hartie in engleza si turca inclusiv adresele, Ercan receptionerul a facut o copie la hartie urmand a vorbi cu un sofer pentru a ne aranja transportul dus intors in prima zi de Rusalii caci voiam sa le vedem pe toate in prima zi stiind ca avem sansa sa le gasim pe toate deschise, fiind sarbatoare in lumea crestin ortodoxa.

Dupa circa o ora Ercan ne-a spus ca soferul stie locatiile noastre si se ofera sa ne duca la toate locatiile contra sumei de 150 euro/masina de 6 locuri toata ziua. Practic puteam sa inchiriem masina si soferul pentru toata ziua cu 150 euro de dimineata pana seara si sa ne deplasam oriunde am fi vrut in ziua aceea.

Pretul mi s-a parut rezonabil avand in vedere ca era foarte greu sa ne descurcam singuri prin oras iar soferul stia toate scurtaturile asa incat am acceptat targul. Am incercat sa negociez dar Ercan a spus ca pentru o zi intreaga este un pret corect avand in vedere traficul din oras, distanta dintre obiective si faptul ca urma sa ne astepte in masina indiferent cat am fi stat la fiecare obiectiv. Iar impartit la 6 venea 25 euro/persoana ceea ce nu era rau deloc pentru o zi intreaga.

In prima zi de Rusalii soferul deja ne astepta in fata hotelului, acelasi sofer care ne luase de la aeroport pe numele sau Ayhan.

Ayhan s-a dovedit a fi un sofer exceptional, a reusit sa evite tot traficul nebunesc din oras si a ajuns la obiectivele noastre mai repede decat credeam.

Prima oprire a fost la Patriarhia de Constantinopol din Fanar, la biserica Sfantu Gheorghe din incinta Patriarhiei unde am avut norocul si sansa sa participam la slujba de Rusalii oficiata de insusi Patriarhul de Constantinopol Bartolomeu I. Pentru noi a fost ceva de vis, o sfanta liturghie ingereasca de parca se coborase cerul pe pamant. Simteam efectiv ca plutesc si ca nu mai sunt pe picioarele mele, aproape ca nici nu mai eram constient de mine insumi.

Liturghia era oficiata in limba greaca si erau o multime de autocare cu numere de Grecia in fata Patriarhiei, cei mai multi pelerini fiind greci dar si turci crestini. Cred ca am fost singurii romani aflati in biserica in acel moment.

Aici se afla un fragment din Coloana Flagelarii pe care a fost legat si biciuit Hristos din ordinul lui Pilat; alte doua fragmente se afla la Roma si Ierusalim.

Pentru mine a fost o experienta minunata, sa fiu la nici 5 metri de Patriarhul Constantinopolului si sa-l vad cu ochii mei si sa il aud cu urechile mele a fost ceva extraordinar. Patriarhul Bartolomeu este egalul papei in lumea ortodoxa si desi poate nu beneficiaza de aceeasi reclama ca papa nu este deloc mai putin important ori subordonat papei. Titulatura sa oficiala este Sanctitatea sa Bartolomeu I, la fel ca papa.

Am stat cam o ora la la liturghie, sincer nu ne mai venea sa plecam de acolo dar trebuia sa mai vedem si celelalte obiective si ne temeam sa nu inchida.

Ma gandeam cat de minunat ar fi fost ca o astfel de sfanta liturghie sa se oficieze in catedrala Sfanta Sofia ca altadata.

Putin mai departe de Patriarhie se afla biserica Vlaherne inchinata Maicii Domnului, a doua ca importanta in Imperiul Bizantin dupa Sfanta Sofia, in zona Balat, pe niste stradute laturalnice. Vechea biserica nu s-a pastrat, biserica actuala fiind construita relativ recent. Aici se spune ca s-a aratat Maica Domnului credinciosilor in sec. X si a lasat sfantul ei acoperamant deasupra lor. Tot aici se afla un izvor cu apa sfintita din sec. 4-5 dupa Hristos de unde se pot lua sticlute mici pentru cei de acasa. Scrie in greaca "nipson anonimata mi monan opsin" adica "spala-ti nu doar ochii ci si pacatele". Se spune ca apa este tamaduitoare de diferite boli.

Tort aici se afla si o icoana veche a Maicii Domnului cu Pruncul facatoare de minuni si copie dupa icoana Vlahernitissa care nu s-ar fi pastrat.

Dupa ce am plecat de aici am ajuns la biserica Chora, astazi muzeu, care din pacate se afla in restaurare mare parte din ea. Pretul intrarii 45 lire insa vezi putin din ea din cauza restaurarii insa mozaicurile sunt superbe.

Apoi am ajuns la biserica Izvorul Tamaduirii, de unde am luat aghiasma in sticlute mici si mari pentru cei de acasa. Apa de aici este tamaduitoare si se mai numeste si izvorul Maicii Domnului caci prin grija ei imparatul Leon a construit vechea biserica si izvorul tamaduitor in sec. V.

Izvorul se afla undeva la subsol si apa este atat de limpede si curata si este atat de racoare in interior incat a fost o reala binecuvantare sa fim acolo intr-o zi torida ca cea de Rusalii. Noi tot incercam sa gasim izvorul si ne-a intampinat un preot caruia i-am spus kalimera adica buna ziua in greaca apoi ne-a intrebat Romania? si noi am zis ne adica da in greaca. Apoi ne-a dus in biserica noua mai intai unde ne-am inchinat si l-am intrebat de izvor iar el a zis kato adica jos insotindu-ne pana pe marginea treptelor ce duceau catre izvorul cu apa tamaduitoare. Cobori vreo 20 trepte si ajungi intr-un loc miraculos si plin la sarbatoarea Izvorului Tamaduirii. Tot aici se afla si icoana Maicii Domnului cu Pruncul ce nu se lasa repictata. S-a incercat repictarea si restaurarea icoanei de-a lungul timpului insa icoana respinge orice interventie asupra ei.

Bucurosi ca am ajuns unde ne-am dorit am multumit Maicii Domnului pentru ca ne-a invrednicit ca fim acolo.

O intamplare insa mi-a dat de gandit. Cand sa intram in biserica Vlaherne, din biserica iese o fata tanara cu un chip angelic care ne-a auzit vorbind romaneste.

La intrebarea suntem romani evident ca am zis ca da si ea a zis ca e din Iasi si ne-a intrebat daca stim unde e biserica Chora si Izvorul Tamaduirii. Eu i-am zis ca avem adresa si ca urma sa mergem si noi tot acolo dupa Vlaherne dar cu o masina inchiriata cu un sofer turc. I-am aratat hartia pe care aveam inscrise obiectivele si adresa fiecaruia si cineva din grupul nostru a propus sa o luam cu noi. Am vorbit cu Ayhan soferul care nu avea nimic impotriva si am luat-o cu noi.

Pe drum am intrebat-o cum o cheama si a zis ca o cheama Antonia, ca lucreaza in Iasi, si ca a venit la Istanbul cu inca 3 persoane care nu se aflau cu ea. Noi am intrebat unde se afla ceilalti 3 si a zis ca nu au vrut sa viziteze bisericile alaturi de ea asa incat ea a ramas singura si ca si-a dorit foarte mult sa ajunga aici. Eu i-am zis ca nu putea sa ajunga singura la toate 4, fiind ceva distanta intre ele si am intrebat-o cum ia legatura cu ceilalti in caz de vreo urgenta Ea a zis ca nu avea telefon la ea sau roaming fiind singura in oras fara vreun mijloc de legatura cu grupul ei si ca ei s-ar fi suparat un pic pe ea ca s-a despartit de grup si a plecat singura. Pentru mine mi s-a parut ciudat ca o fata sa mearga singura in ditamai Istanbulul, fara sa tina legatura cu grupul ei si totusi sa mearga pe cont propriu fara sa stie exact unde sunt localizate.

Era foarte smerita si cu un chip luminos si spunea ca nu lipseste duminica de la biserica dar cred ca aici a fost lucrarea Maicii Domnului care ne-a scos in calea ei la timpul potrivit caci nu ar fi avut nicio sansa sa ajunga singura la toate 4 intr-o zi. Dupa ce am vizitat si Izvorul Tamaduirii ne-a rugat sa o lasam in zona Eminonu unde avea cazarea, a vrut sa ne ofere 50 lire evident ca am refuzat si a plecat.

Dar pe drum am avut tot timpul o senzatie ciudata de parca era ceva aparte cu fata asta.

Sau cine stie, m-am intrebat de multe ori si ma intreb si acum cine o fi fost fata asta?

Sa fie o coincidenta si un noroc asa de mare incat sa ne intalnim fix la Vlaherne, sa avem fix acelasi drum in aceeasi zi, ea sa fie singura intr-un oras strain si fara vreun mijloc de comunicare cu grupul ei incat nici eu nu as avea curajul asta, sa vina cu noi si sa ajunga unde si-a dorit parca e prea mult.

In fine, indiferent cine a fost, m-am bucurat ca ne-a scos-o in cale Maica Domnului caci aici a fost clar lucrarea Maicii Domnului tocmai la Vlaherne parca ca o binecuvantare si ocrotire pentru pelerinajul nostru.

In incheiere as vrea sa mai adaug faptul ca in aceste locuri e bine sa mergi daca ai chemare launtrica, trebuie sa simti si sa ai credinta pentru ca minunile sa se infaptuie caci la Izvorul Tamadurii si la Vlaherne vin oameni din toata lumea pana si din America sau Australia si chiar turcii musulmani, care au auzit de izvoarele Maicii Domnului tamaduitoare si multi oameni au dat marturie ca s-au vindecat de boli si neputinte sufletesti si trupesti odata veniti aici cu credinta. Inclusiv la Patriarhia de Constantinopol am vazut oameni adusi in carucior cu rotile veniti tocmai din Grecia care participau la slujba oficiata de Patriarhul Bartolomeu.

Asadar credinta este izvorul binefacerilor si va indemn pe toti sa mergeti nu doar pentru Istanbulul oriental ci si pentru Constantinopolul bizantin pe care Maica Domnului nu l-a parasit niciodata.

---

VIZUALIZĂRI: 2347 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI