Muntii Macin - Printre testoase si gusteri catre acoperisul Dobrogei si ochiul de smarald

TIPĂREȘTE

O drumetie pe care mi-am dorit-o de mult timp, dar care s-a realizat abia in aceasta primavara. Ani la rand m-am gandit sa completez un drum la Constanta / Mamaia cu o drumetie in Muntii Macin. Anul trecut in noiembrie, o prognoza de vreme rea, mi-a schimbat planurile inca o data. Acum, in sfarsit, va pot povesti trairile mele din Muntii Macin.

Muntii Macin se spune ca sunt cei mai vechi munti de pe teritoriul Romaniei, asa am invatat la scoala. Am auzit insa si alta ipoteza. Cu siguranta sunt insa cei mai erodati munti si au inaltimea maxima cea mai mica, cu numai cei 467 metri ai Varfului Tutuiatu.

Veti spune:

- Ce munti ai mai pomenit, Dane, la 467 m? Pai Predealu’ e jos in vale si e la 1.100?

Zona dobrogeana montana si de podis este interesanta si datorita numeroaselor vestigii istorice pe care arheologii le-au scos la suprafata si le vor mai scoate.

In afara de o lectie de istorie, aici putem avem parte si de o lectie cu totul aparte de botanica si de zoologie. O vegetatie specifica stepei, dar si paduri de stejar, fag si carpen sau tufisuri si pasuni alpine, dau deja o caracteristica a zonei.

Fauna si flora

Conform parcmacin.ro intalnim:

„- peste 1770 specii de plante, dintre care 72 sunt protejate ca fiind rare sau vulnerabile, iar 27 sunt endemice pentru regiune;

-181 specii de păsări, dintre care 37 sunt strict protejate la nivel internațional, fiind menționate în directiva privind habitatele și în Convenția de la Berna;

-47 specii de mamifere;

- 1.436 specii de insecte neidentificate, cu peste 900 de specii de fluturi;

-11 specii de reptile;

-7 specii de amfibieni. ”

Nume de plante endemice sunt: Campanula romanica (plantuta cu flori mov, in forma de cupa, tulpina lunga si firava, ce creste pe stanci), Moehringia grisebachii (alba, mica, printre ierburi, cu 5 petale rasfirate), Dianthus bessarabicus (asemanatoare garofitei), Dianthus nardiformis, Satureja montana (lastare mai solide, crengute cu flori mov si multe frunze), altele.

Jumatate din diversitatea nationala a florei din Romania se gaseste aici pe o suprafata de numai 0,05% din cea a tarii.

Mamiferele sunt reprezentate de caprioara, mistret, lup, vulpe, iepure, pisica salbatica, pasarile de potarnichie, soimul dunarean, turturica. Printre reptile vom gasi gusterul vargat, vipera cu corn dobrogeana, balaurul (sarpe ocrotit), broasca testoasa dobrogeana (monument al naturii) .

Gusterii si broastele testoase au fost si atractiile zoo ale plimbarii noastre in natura, cred ca am vazut zeci de gusteri si cateva broaste, pe care le-am rugat sa zambeasca in poze. Nu l-am intalnit pe domnia sa, balaurul, desi l-am cautat.

La dus am abordat ruta: Bucuresti - A2 – iesire Dragalina – DN21 - Slobozia – DJ201 – Tandarei – DN2A – Giurgeni – Vadu Oii – Harsova – DJ222F – DJ222B – Cerna - DN22D – iesire spre Greci – DJ222K; ca. 275 km, ca. 3,5 – 4 ore.

La intors am luat-o pe: Greci – abatere pe DJ222H catre Turcoaia si inapoi – DN22D – DN22A – DN2A – Harsova – Tandarei – Slobozia – apoi pe A2 – Bucuresti; ca. 300 km, ca. 3,5 – 4 ore.

Starea drumului buna si foarte buna, cu mici exceptii (culmea - mai rau pe autostrada).

14 picioare ale trupelor prezentate de @Crazy Mouse, @Mika si @Dan&Ema (reprezentati de Dan, fiul si tatal) s-au intalnit la celebra cofetarie Angelo din localitatea Greci, judetul Tulcea, unde se ajunge tinand strada principala din localitate pana in primul giratoriu. De aici se poate continua cu masina inca 1,6 km pe strada Parcul National si apoi dreapta pe strada Tutuiatu, drum neasfaltat, dar bun, pana in capatul acesteia, pe o platforma traditionala unde parcheaza montaniarzii si bikerii, in Muntii Macin fiind amenajate si multe trasee de biking montan.

La orele 10:45 mai multe bete de trekking au testat pentru prima oara solul dobrogean in timp ce @Crazy Mouse ne prezenta prima testoasa, care ne-a urat “bun venit” pe taramul ei, dar si zona, fiind foarte bine documentat, asa cum ati sesizat si din articolele lui.

Ne aflam pe un sol arid, in fata noastra muntii. Sau munticeii. Din cele trei varfuri ce le aveam in fata, Tutuiatu era cel din mijloc, desi din locul unde ne aflam nu parea cel mai inalt.

Pornim pe triunghi albastru, la inceput prin camp deschis, in bataia soarelui, totusi destul de indulgent cu noi la inceput de mai. La tot pasul gusteri verzi si cafenii, care mai mici, care mai mari. Unele exemplare chiar erau frumoase. Multi semeni de-ai lor aveau de gand sa ne iasa in cale pe pietroaie la plaja salutandu-ne cu “bun venit”.

Poteca urca la inceput lin pana la un izvor amenajat, unde ne aprovizionam. 11:30 si nu am urcat mare lucru. Din acest punct urma sa alternam soarele cu umbra, dar si sa urcam mai consistent. La orele 12:00 eram la Izvorul Italienilor, ultima sursa de apa pana in varf.

De aici incepe insa urcusul adevarat. Care 400 metri? Sa stiti ca ascensiunea chiar este una montana, se recomanda bocanci, efortul il veti resimti, pentru ca urcam de fapt de la cota 40 la cota 467, o diferenta de nivel asemanatoare cu urcusul la cabana Curmatura in Piatra Craiului sau alegeti Dumneavoastra orice alt traseu cu diferenta de nivel de 4-500 metri.

Ne-am oprit de mai multe ori sa admiram perspectiva superba asupra localitatii Greci. Casele erau tot mai mici si mai mici. Nu, nu intrau la apa, doar noi ne departam de ele. Ne bucuram sa admiram si un cot al Dunarii inainte de a se reintalni cu Bratului Borcea pana sa intre in Braila. La orizont, Braila, Galati-ul. Salutari @crismis!

12:22 ma pozam pe Varful Tutuiatu, pe acoperisul Dobrogei, la cota 467 metri, pe stancile care marheaza varful. O ora si jumatate a durat ascensiunea din parcare pana pe varf, mers de voie, dupa puteri. Ne-am pozat rand pe rand pe varf. Cred ca toti drumetii care au ajuns pe acest varf s-au pozat pe stancile alea! Se poate cobori 50 metri pe buza prapastiei si admira inca o data loacalitatea Greci, Dunarea, Braila, Galatiul. Dar si perspectiva catre dreapta noastra cum stam cu fata la Dunare spre Culmea Pricopanului unde sunt alte trasee zice-se superbe. De pe Tutuiatu, se poate cobori pe acelasi triunghi albastru, in partea cealalta a Muntilor Macin, in localitatea Luncavita, prin padure.

A urmat binemeritata pauza de masa, cu bunataturi servite la comun. Nu a lipsit slana cu ceapa si casul dulce.

Aici gasca s-a divizat temporar, unii au continuat cu o pauza, altii si-au mai miscat picioarele in continuarea crestei, pe urmatorul gargalau, Varful Ghiunaltu, cel care de jos din parcare parea mai inalt. In realitate acesta masoara 442 m alt. Tutuiatau – Ghiunaltu si retur vreo 45 minute, de voie, si cu popas pe varf, pentru a admira si de aici perspectiva.

Coborirea am facut-o pe aceeasi poteca pe care am urcat. Izvorul Italienilor era un obiectiv intermediar tare ravnit pentru a ne reaprovizona cu apa si a ne potoli setea cu apa rece. De aici la vale alte broaste testoase, alti gusteri au fost dovezie vii ca nu parasisem taramul dobrogean. Am cautat si vulpi, dar noi nu le-am vazut. Poate ele pe noi. Coborarea a durat putin peste o ora.

Am prins o zi superba de drumetie, o zi insorita, ba chiar cu niste nori care pe finalul excursiei s-au prezentat pe bolta cereasca. Cat am stat sa respectam traditia locului in vizita la Cofetaria Angelo, afara a tras o rapaiala scurta.

Si cand credeam ca ne vom urca in masini si tule-o spre casa, Florin ne-a propus sa ne abatem catre Turcoaia, la vreo 10 – 15 km de Greci. Dupa ce am parasit drumul national si apoi ce cel judetean, am cotit dupa alt card de masini pe un drum neasfaltat dar bine intretinut catre … surpriza dupa amiezii … ochiul de smarald … Lacul Iacobdeal. Amazing!

Lacul Iacobdeal

Smarald! Ochiul de smarald! Ce bijuterie!

Lacul s-a format pe locul unei cariere de granit, candva in exploatare. Dinamitarea unei galerii a dus la inundarea carierei cu apa din panza freatica si astfel a aparut aceasta minunatie. Multa lume se abatuse catre acest loc special. Am citit mai multe avertizari cu “scaldatul interzis”, lac adanc si rece. De jur imprejurul lacului, relieful este stancos si muntos, astfel ca multi curajosi plonjeaza in apa de la inaltime sau indraznesc sa intre in apa. Intr-o stanca este scobita o cavitate prin care se poate trece.

Dupa aspect zici ca esti pe malul unui lac glaciar. Pe cuvant!

Multumim @Crazy Mouse pentru aceasta surpriza. Un ocol care a meritat din plin si pe care il recomandam la randul nostru!

In Muntii Macin va aflati intr-un parc natural, prin urmare respectati regulile acestuia. Apreciati ca sunteti intr-un loc cu o biodiversitate atat de speciala.

Considerati Muntii Macin niste … munti, in ciuda inaltimii lor care va fac sa zambiti. Echipati-va cu bocanci si tot echipamentul specific unei adevarate drumetii usoare de munte.

Vara, in zilele toride, cred ca urcusul este mai obositor. Protejati-va de soare si acoperiti-va capul.

Nu ratati o drumetie in Muntii Macin!

Pentru mine, Muntii Macin au reprezentat o surpriza placuta. E altfel si totusi e tot munte! Au ceva al lor si trebuie numai sa vezi FRUMOSUL si ineditul!

Numai de bine! Plimbari faine tuturor!

@webmaster

Rog inserare CANTECE DE MUNTE Rapa, Copilul muntilor

youtube

---

VIZUALIZĂRI: 2050 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI