ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 14.05.2019
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Galați
ÎNSCRIS: 27.07.12
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
APR-2019
DURATA: 2 nopți
familie cu copii
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
100.00%
Încântat, fără reproș
CAZARE [camere etc]:
100.00%
Încântat, fără reproș
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 13 MIN

Cea mai rapidă rezervare și cea mai bună cazare a vacanței noastre!

TIPĂREȘTE

Așa precum îmi este obiceiul, mi-am făcut din vreme temele – cât am putut eu de bine – și pentru excursia din primăvara asta. Am profitat de faptul că minivacanțele de Paști și 1 Mai erau despărțite de numai o zi, am plusat cu încă o „punte” pe care mi-am făcut-o singură cadou și a rezultat o ditamai vacanța de... 8 zile! Dintr-o sâmbătă în următoarea sâmbătă. Asta inițial, pentru că ulterior, după ce am descoperit Thermele, am prelungit-o cu încă o zi, să ne mai bălăcim un pic... Am stabilit traseul, m-am documentat despre obiective turistice, am făcut rezervări pentru cazări... N-a mai rămas decât să așteptăm să treacă timpul.

Cu vreo 2 zile și ceva inaintea proiectatei plecări, numai ce-l aud pe Tati: „Mami, am o provocare pentru tine!” (Știe că mă înnebunesc după provocări! ????) „Ce-ar fi să plecăm de vineri după serviciu?! Hai, că eu vineri după-amiază n-am nimic de făcut!” (De obicei e invers, eu vreau să plecăm cât mai curând, iar el își mai găsește câte ceva de treabă pe ultima sută de metri...) Oricum, abia sâmbătă pe la 14:30 aveam să ne completăm grupul, întrucât fiica noastră, Milena, atunci avea să aterizeze de la Bruxelles. „Păi și ce facem sâmbătă dimineață?” „Numai bine – vizităm chestiile ălea!” (Chestiile fiind Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia și Complexul de la Potlogi, pe care i se pusese pata lui Tati de curând.) „Nu mai bine sunăm noi mâine dimineață la „chestii”, să vedem de-or fi deschise? Știi, Sâmbăta Mare...” „Și dacă nu-s deschise, ce?! Găsim noi ce să facem!” Asta drept îi...

Deci m-am pus repede a căuta cazare în zonă, să nu cumva să se răzgâdească! Evident, am cerut ajutorul prietenului nostru fidel, booking.com! Criterii de căutare nu prea multe: 4 persoane (noi doi, Paul și Diana, prietena lui Paul) și parcare. Întrucât oferta nu era foarte stufoasă, n-am mai restrâns-o nicicum (în funcție de note, preț, cu sau fără mic dejun etc.), ci am luat la puricat fiecare locație.

Conacul de la Lac a fost a cincea sau a șasea variantă la care m-am uitat. M-a izbit imediat discordanța dintre prețul extrem de mic (130 ron o suită pentru 4 persoane) și frumusețea imaginilor vizualizate! Un boutique-hotel decorat în stil retro, cu tot felul de briz-brizuri, exact stilul meu! Ceva e putred aici, e prea frumos ca să fie adevărat! Notă nu avea, dar erau totuși disponibile 2 comentarii ale turiștilor cazați anterior și ambele ziceau numai de bine, amândoi acordaseră calificativul maxim! I-am arătat și lui Tati: „Gata, aici rezervă! Repede, să nu se termine!”, a glumit el (serios). Am studiat însă și celelalte camere pe care le oferea conacul și am descoperit o suită mai mărișoară un pic, dimensionată pentru 5 persoane, cu o canapea în plus, la 230 ron și am rezervat-o până la urmă pe asta; parcă mi-a fost jenă să dau numai 130 ron pe asemenea minunăție de cazare... Ce-i drept, despre posibilitatea de a oferi mic dejun n-am citit nimic, dar nu m-am impacientat; ne-om descurca noi cumva! Nici pomeneală de anulare gratuită, dar nici n-aveam pretenții la așa ceva, oricum peste 2 zile aveam să fim acolo! Așa că bănuții au fost retrași de pe card în minutele următoare.

Conacul de la Lac se află într-o localitate despre care nu auzisem până în acest punct, Butimanu, situată cam la jumătatea distanței dintre Ploiești și București, pe DN1A; sau, cu alte cuvinte, la aproximativ 10-12 km nord de Buftea. Zona este plină de bălți, de unde și numele pensiunii. Adresa din buletin (oferită de booking) este Str. Principală Sterianu nr. 296. Cu alte cuvinte, venind dinspre Ploiești, cum s-a întâmplat în cazul nostru, cam în centrul localității, după Căminul Cultural, se face un drum în dreapta, pe care rulezi cu încredere, dar încetișor, să nu ratezi obiectivul... și după vreo 200 m „ați ajuns la destinație! destinația dumneavoastră se află pe partea dreaptă!”. Stați, că de data asta am fost isteață și am notat, special pentru voi, și coordonatele GPS: 44.6927140,25.8931380! Pentru cei certați oarecum cu cifrele și cu tehnica, am o soluție și mai simplă: uitați-vă după o poartă de castel. Da, o poartă semicirculară de lemn, încadrată de o zidărie terminată cu creneluri! Pe care este și o tăbliță cu numărul proprietății: 296.

Am oprit mașina în apropiere și m-am apropiat doar eu. Am apucat să apăs pe butonul soneriei și abia după asta am observat că poarta era întredeschisă, semn că eram așteptați. Am uitat să vă spun că în dimineața respectivă primisem un mesaj de bun venit semnat „Adriana și Fabian”, iar când am plecat din Galați, am trimis și eu un mesaj, ca să anunț cam când o să ajungem, la care am primit răspuns: „Mergeți cu grijă, sunteți bineveniți la orice oră!” Un început de comunicare fructuos, aș zice...

Am împins poarta grea de lemn și am pătruns pe o alee acoperită cu zgură, în capătul căreia se zărea casa albă, de formă poli-triunghiulară. Imediat m-a izbit un parfum plăcut de iarbă și flori – în apropiere (unde am remarcat în treacăt și o veche fântână acoperită), liliacul mov își etala întreaga lui splendoare coloristică și olfactivă! Pe loc am știut că nimeriserăm într-un colț de Paradis!

Doamna Adriana fusese deja alertată de sonerie și ieșise din casă, îndreptându-se spre mine. A deschis larg poarta, lăsând culoar de trecere mașinii, timp în care eu am așteptat cuminte în fața casei, luând aminte la lucrurile din jur: un aranjament frumos cu pietre și flori, chiar și cu o amforă (un fel de fântână fără apă), locurile de parcare frumos delimitate, acoperite tot cu zgură roșiatică, leagănul-balansoar din stânga, micuța zonă de relaxare din dreapta, bujorii încă îmbobociți... Se vedea peste tot mâna gospodarului și grija pentru detalii...

Stăpâna casei ne-a anunțat că aveam să fim singurii vizitatori în seara aceea și a pornit a ne prezenta domeniul. Holul de la intrare ne-a întâmpinat cu picturi murale amintind de viața nobilimii din vremuri apuse și doamna ne-a anunțat cu mândrie: „Tot ce veți vedea pictat sau desenat eu am făcut!” Am remarcat în treacăt și alte obiecte de decor, unele de-a dreptul insolite: un telefon vechi fixat în perete, o oglindă cu ramă de lemn frumos sculptată, o măsuță cu două fotolii tapițate de epocă, un... crocodil (despre care nu știu nici până acum dacă era împăiat sau doar o replică – la cât de autentic arăta, mi-a fost și frică să mă apropii????!!).

Printr-o intrare boltită am pătruns mai apoi în holul central al casei – un open-space imens, sprijinit pe bârne groase de lemn și acoperit cu podea tot de lemn. În mijloc trona o masă de biliard cu toate accesoriile trebuincioase, de-o parte și de alta se făceau ușile dinspre camere, pe care doamna Adriana ni le-a deschis pe rând, spre a ni le prezenta. Imediat în stânga avea să fie camera noastră (la care vom reveni în curând). Pe partea opusă, dintr-un holișor comun, se intra în alte două camere mai mici (studiourile de 130 ron pe care le văzusem inițial pe booking), fiecare decorat altfel, dar în același stil princiar, cu paturi cu baldachine, lenjerie de satin, mobiler din lemn bogat sculptat (de origine franceză, după cum aveam să aflăm), oglinzi de cristal și sute de briz-brizuri, care de care mai încântătoare! Evident, fiecare studio era dotat cu câte o baie perfect funcțională, o îmbinare armonioasă între stilurile modern și retro.

Revenind în holul central și înaintând spre cealaltă ieșire a casei (cea care dă spre grădină, prevăzută cu ferestre mari, acoperite cu perdele diafane), am mai remarcat o mică zonă de relaxare în colțul din stânga, precum și bucătăria spațioasă în partea dreaptă. Am fost încurajați să ne folosim de orice dotare a acesteia am avea nevoie, doamna deschizându-ne pe rând ușile tuturor dulapurilor și arătându-ne zecile de tipuri de veselă de toate formele și dimensiunile posibile, precum și aparatura electrocasnică prezentă în orice bucătărie modernă. N-o să le înșir aici – vă asigur doar că nu lipsește nimic! Mi-a plăcut în mod deosebit șemineul-cuptor, terminat și el cu creneluri și turnulețe, ca un castel mai mic și, exprimându-mi admirația, am aflat și povestea casei. Dincolo de pregătirea sa profesională (avocat), doamna Adriana este pasionată de pictură și... castele. Ideea de a-și transforma casa de la țară (în care locuiește în cea mai mare parte a timpului împreună cu fiul cel mic, Fabian) în pensiune i-a venit relativ recent (când am ajuns noi, locul era deschis de doar o săptămână!), ca o provocare suplimentară. În acest demers a fost ajutată de soțul dumneaei, de origine israeliană și de profesie inginer constructor (lui i-a revenit partea practică a proiectării casei și dependințelor, precum și bună parte din sponsorizarea... debutului acestei afaceri). Ne-am mirat de prețurile mici și ni s-a explicat că reprezintă un mod de a atrage turiști fideli, urmând probabil a fi crescute ulterior).

Casa are și etaj (mansardat), unde se ajunge pe niște trepte din lemn masiv, acoperite cu mochetă groasă. În holul de la etaj este amenajat așa-numitul „cinema” – o zonă cu 2-3 măsuțe rotunde, înconjurate de canapele și scaune tapițate, precum și un televizor cu ecran plat (și probabil cu cea mai mare diagonală pe care am văzut-o până acum), așezat pe o servantă de lemn cu intarsii foarte frumoase. La etaj sunt încă 3 camere, pe care le-am vizionat în treacăt, una mai frumoasă ca alta (cred că 2 sunt duble, iar a treia tot suită, dar nu sunt sigură). Există și o mică terasă ce dă spre grădină, pe care am inspectat-o a doua zi dimineață.

Revenim în camera ce ne-a fost alocată, cu intrare direct din holul de la parter. Un adevărat apartament, cu zone distincte, despărțite între ele doar prin niște stâlpi uriași de lemn. N-o să vă descriu fiecare obiect de decor, căci ne-ar prinde Crăciunul! Nici nu le-am descoperit pe toate, probabil că mi-ar fi trebuit o săptămână ca s-o fac! Imediat după intrare se află 2 canapele extensibile, așezate în L, una în față și alta pe peretele din stânga, vegheată de o bibliotecă cu sute de cărți, acoperită parțial de două desene cu temă abstract-regală. În dreapta am admirat o sobă de fontă (superb decorată!), apoi un dulap din lemn sculptat (minunat!); pe scaunul alăturat am găsit câte un set de prosoape moi (3 de fiecare, de dimensiuni diferite). Deja am ajuns în partea a doua a suitei, unde, în spatele baldachinului cu diafane perdeluțe de culoarea caisei, se etalează un pat matrimonial îmbrăcat în cuvertură de satin, decorat cu 6-7 (sau mai multe?) pernuțe de mai multe mărimi. De sub cuvertură, avea să ne mângâie epidermele lenjeria din bumbac alb, fin, mirosind discret a flori.

Baia este despărțită de restul camerei printr-un perete de lemn, prevăzut în jumătatea superioară cu frumoase vitralii colorate (din aceeași poveste). Spațiul interior nu-i foarte mare, dar suficient – acoperit cu gresie pe jos, iar pereții cu un fel de tapet, ambele deschise la culoare, asortate cu mobilierul în care este încastrată chiuveta de marmură,. Am avut la dispoziție cabină de duș (cu hidromasaj, cu care n-a fost vreme să ne răsfățăm). Desigur, tot ce mai trebuie într-o baie: coș de gunoi, suport pentru prosoape, un scaun, consumabile – săpun lichid și hârtie igienică. La nevoie am fi putut primi și alte cosmeticale, dar n-a fost cazul, le dețineam pe ale noastre.

Singurele mici hibe ale acestei suite au fost următoarele: ușa de la baie se închide cu oarece zgomot, așa că de câte ori unul dintre ocupanți merge noaptea la baie, există riscul să afle și ceilalți! ???? Pe de altă parte, deoarece intrarea în cameră se face direct din holul cel mare, care e spațiu comun, se poate ca dimineața să fiți treziți de cei mai matinali, ce ocupă bucătăria... În fine, chestii mărunte...

Gazda noastră ne-a prezentat, desigur, și spațiile exterioare. Din holul de la parter se iese în spatele casei, într-o mică verandă decorată cu ghivece cu flori, unde se află amplasată o măsuță cu două scaune - zona fumăcioșilor (și nu numai). Pe latura din stânga, amplasat perpendicular pe planul casei, se mai află un corp de clădire cu un singur nivel, destinat gazdelor, prevăzut și el cu o verandă simplă, sprijinită pe stâlpi de lemn, decorată asemănător. Într-o debara micuță își aveau culcușul animăluțele casei (care au făcut deliciul șederii noastre acolo într-o bună măsură): cățelul shitzu Mario și pisica Lola, mămică de 4 pisoi drăgălași și jucăuși (doamna Adriana era dispusă să-i „mărite” și ne-ar fi dat măcar unul cadou, dacă n-am fi plecat teleleu la drum... Și mă rog, au mai fost și alte piedici☹...)

În față, la câțiva metri distanță, era amplasată o piscină circulară – desigur, nefuncțională la data vizitei noastre – precum și câteva șezlonguri și două leagăne-balansoar. După piscină urmează o zonă de grătar acoperită și parțial deschisă, dotată corespunzător. O alee pietruită, mărginită de ghivece mari cu flori, conduce către frumoasa livadă, în care pomii încă iși etalau straiele lor diafane de flori albe sau roz. Printre copaci, aleea e acoperită cu cărămidă roșie de proveniență italienească și duce până la lac, unde este amenajat un mic ponton. Am ajuns chiar la timp pentru a admira un superb apus de soare, reflectat spectaculos în oglinda cenușie!

Cele mai apropiate restaurante se găsesc în Buftea – așa înțelesesem studiind GoogleMaps și așa ne-a confirmat și doamna Adriana. Prevăzător (și mai ales conștient că, odată ajuns, n-o să mai aibă chef să se pună suplimentar pe drum), Tati aruncase în portbagaj ceva provizii, din care am putut încropi o cină și un mic dejun. Pensiunea nu are încă autorizație pentru a putea servi oaspeților masa (cel puțin cea de dimineață), dar demersurile vor fi începute cât de curând. După cină ne-am relaxat care pe unde a putut: copiii la o partidă de biliard, iar „babacii” pe balansoar, afară, în compania unui pahar de vin, a lipiciosului cățel, a pisicilor pufoase, a sutelor de stele și a aerului curat, „de țară”, parfumat cu miros de flori. Atât de bine ne-am simțit, că am decis să anulăm rezervarea pe care o făcusem pentru ultima noapte a vacanței noastre, la Balotești, „în scop de Therme” și să rezervăm tot aici!

Ceea ce am și făcut a doua zi dimineață, imediat după ce am plecat. Cunoscând cât de cât facinitățile domeniului, de data asta am rezervat cele 2 suite de la parter, din stânga, la 130 ron fiecare. Am zis să nu ne mai deranjăm unii pe alții cu baia și, în fond, diferența de preț era minoră. În plus, ar fi avut loc, la o adică, și Milena, împreună cu prietenii ei bucureșteni, cu care plănuia să petreacă ultimile ore (ne-au refuzat totuși în final, preferând atmosfera trepidantă a Capitalei).

La întoarcere n-am mai fost singuri, am găsit acolo și alți oaspeți, cu care am conviețuit în bună pace. Ne-a bucurat revederea cu doamna Adriana, cu Mario și Lola, dar mai ales cu pisoiașii cei ștrengari, care crescuseră vizibil și deveniseră mai independenți și mai jucăuși. Florile pomilor din livadă se scuturaseră în mare parte și lăsaseră loc micilor bumbi verzi – viitoarele fructe. Parfumul salcâmului luase locul celui de liliac, bujorii începeau să se deschidă, iar iedera ce îmbrăca gardul de sârmă dinspre lac înfrunzise și ea mai cu temei... Între timp, pensiunea primise și alți oaspeți și deja întrunise numărul suficient de comentarii (5) pentru a primi o notă de la booking: 10! În prezent aceasta a rămas neschimbată, iar numărul de comentarii a crescut la 9. Consider absolut îndreptățite toate cuvintele de laudă ce i-au fost aduse!

Conacul de la Lac a fost una dintre revelațiile noastre, sunt extrem de bucuroasă că am dat de ea, că mi-am urmat instinctul și am rezervat (probabil cea mai rapidă rezervare din viața mea!). Ne-am simțit excelent acolo și cu siguranță vom reveni. (Locul e bun și pentru o eventuală mini-întâlnire AFA, ce să zic?!...) Între timp, am povestit despre el în stânga și în dreapta și deja o bună prietenă și-a făcut rezervare pentru Rusalii. Se pretează pentru trândăvit la piscină și în livadă, pentru pescuit la baltă, pentru oxigenat creierii cu aer curat, de țară... Se pretează și ca bază pentru diferite excursii în împrejurimi: Palatul Știrbey de la Buftea, domeniul Mogoșoaia, Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, Rezervația de Zimbri Neagra, iar vestitele Therme București sunt la doar juma’ de oră de condus... Și în Butimanu există un obiectiv mai puțin cunoscut, dar cu siguranță demn de atenția noastră turistică, pe care l-am bifat și noi: micuța biserică de lemn Butimanu-Decindea, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, înconjurată de cruci de piatră aproape de-o seamă cu ea. Ridicată pe la 1530-1540, inițial la vreo 200 m distanță de amplasarea actuală, atestată documentar din 1791, a fost numită și „biserica robilor” pentru că se pare că a fost construită de către și pentru robii zonei. O biserică simplă, fără zorzoane inutile, cu iconostasul gătit doar cu câteva icoane vechi – înăuntru câțiva credincioși își așteptau rândul la spovedanie în dimineața Sâmbetei Mari... Cu atât ne-am ales, ba și cu o plimbare preluuungă pe domeniul de la Mogoșoaia, căci toate chestiile lui Tati erau, desigur, închise. Prin contrast, a doua zi, în Duminica Paștelui, aveam să găsim în Lovech deschise absolut toate muzeele, inclusiv Centrul de Informații Turistice; dar să nu anticipăm...


[fb]
---
Trimis de crismis in 14.05.19 20:59:02
Validat / Publicat: 14.05.19 21:59:45
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în [ALTE ZONE din MUNTENIA]

VIZUALIZĂRI: 1458 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

18 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Impresiile fiind subiective, AFA nu poate garanta calitatea, relevanța, exactitatea, persistența ori conformitatea impresiilor si recomandărilor (cu asteptările și preferințele fiecarui cititor); deasemenea, responsabilitatea legală pentru afirmațiile făcute in articol revine integral și in mod exclusiv autorului (cf "Termenilor și conditiilor de folosire"); AFA sau administratorii săi neputând fi făcuti răspunzători în privinta corectitudinii ori efectelor de orice natură.
IMPORTANT: Eventualul drept la replică din partea proprietarilor este BINEVENIT, ÎNCURAJAT și SALUTAT, fiind esențial pentru formarea unei opinii în cât mai completă cunoștință de cauză. Proprietarii sau reprezentanții unitătilor de cazare își pot exercita dreptul la replică fie scriind un ECOU la acest articol, fie inițiind un articol nou, cu titlul "Dreptul la replică".
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P24 Lola și pufoșii ei copii!
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
[1300 PMA] [600 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 65700 PMA (din 49 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest review

18 ecouri scrise, până acum

webmasterX [14.05.19 21:57:05] »

Buă recomandarea

Mutat în rubrica "Conacul de la Lac [Butimanu], [ALTE ZONE din MUNTENIA]" (nou-creată pe sait)

--

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

crismis [14.05.19 22:01:18] »

@webmasterX: Da, localizarea pe hartă e corectă.

webmaster [14.05.19 22:02:59] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

crismis [14.05.19 22:10:49] »

@webmaster: Mulțumesc!

elviramvio [14.05.19 22:31:25] »

@crismis:

Superb!!

crismis [14.05.19 22:42:56] »

@elviramvio: Mulțumesc, știam că o să-ți placă!

ANILU [15.05.19 09:04:10] »

@crismis: Foarte frumos Conacul! Un colț de liniște și relaxare.

Ai tu flerul de a descoperi locuri inedite, frumoase și te felicit pentru asta.

Acesta era colțul de Paradis de care ai pomenit într-un ecou!

Ideal pentru cei ce vor să vină spre București. Și dacă se rezolvă și cu masa de dimineață... dar are bucătărie utilată și foișor cu grătar.

Felicitări pentru alegerea făcută.

Toate cele bune.

Zoazore [15.05.19 15:27:22] »

@crismis: Iooi! Ce frumusete! Parc-am si simtit mirosul ierbii si liliaculuiu!

Gospodari Adriana si Fabian!

Iar conacul... Nu te-ai simtit ca o boieroaica? Eu da!

Si bufet de-ala sculptat, P26, a avut si bunica mea!

Frumoasa sedere! parca nici n-ar fi in Romania!

maryka [15.05.19 16:21:30] »

Superb!

crismis [15.05.19 16:45:25] »

@ANILU: Da, ăsta era colțul de Paradis despre care am pomenit!

Mă tot gândesc cum se potrivesc niște lucruri câteodată - probabil că e musai să cunoști unii oameni sau unele locuri, altfel nu se poate! Dacă nu s-ar fi sucit Tati cu 2 zile înainte de plecare (ce l-o fi apucat?!!)... Dacă ne-am fi gândit din timp să plecăm de vineri, n-am fi dat de conac, el fiind inaugurat cu doar o săptămână înainte!... S-au aliniat astrele, cum se zice!

Oricum, a fost una dintre cele mai bune cazări ale noastre ever, probabil undeva în top 5! Mă bucur nespus că am descoperit-o și de aceea m-am grăbit să-mi împart experiența cu voi, dragi prieteni!

Mulțumesc pentru vizită și pentru cuvintele frumoase, ANILU! Plimbări minunate și vouă și multă sănătate!

@Zoazore: Ba să știi, fix ca o boieroaică m-am simțit! Mulțam fain și ție!

@maryka:

maryka [15.05.19 17:01:58] »

@crismis:

Iar " cireașa de pe tort " , această locaţie minunată este în România!!! ????

Mă bucur nespus că sunt astfel de locuri remarcabile și la noi! Și oameni care le descoperă și ni le arată și nouă!

Eu abia azi am văzut pozele, iar locul e chiar de poveste.

DOINITA [16.05.19 10:40:21] »

Foarte fumos! O domnita la conac! Sa va fie de bine vacanta! Sper sa reusesc sa citesc despre toara vacanta de primavara...

Carmen Ion [16.05.19 14:44:30] »

@crismis: Măi Cristina, nu știu cum faci de dibuiești asemena locuri de cazare fantastice... un castel pe malul lacului! Și unde? La Butimanu, un loc unde mergeam des cu tata la pescuit și despre care nu aș fi crezut în veci că poate ascunde astfel de comori.

Bravo!

crismis [16.05.19 21:55:32] »

@DOINITA: Într-adevăr, foarte frumos! Încet, încet vine și restul poveștii... Mă bucur că ești pe-aproape! Și... cred că și tu ai o poveste de spus, nu?! ????

@Carmen Ion: Câteodată nici eu nu știu cum dau de asemenea minunății! De cele mai multe ori, pur și simplu pigulesc mult-mult ofertele de pe booking, reiau căutarea, mă decid, mă răzgândesc... Alteori pur și simplu îmi ies singure în cale, așa cum s-a întâmplat și de data asta. Din primele secunde știu că ăsta e un loc special!

Mulțumesc pentru cuvintele frumoase!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [17.05.19 20:28:13] »

@Carmen Ion:

nu aș fi crezut în veci că poate ascunde astfel de comori

Hehe, nu a crezut nici un amic de-al meu care locuiește în Butimanu, aproape vizavi de Conac. I-am pomenit de pensiunea asta, căci tocmai ce citisem reviewul, și el mi-a răspuns: „A!? ”. Deci, e bine ascuns E drept că numai de cam alatăieri, cam așa ceva, din cîte înțeleg, normal că încă nu prea s-a aflat de el.

Din nou, ca și acu cîteva zile în cazul Snagov, mă bazez pe crismis să aflu locuri interesante prin preajma casei. Așa, să mă bucur că există, că nu cred că o să mă duc în vreun weekend chiar așa aproape de domiciliu.

Carmen Ion [17.05.19 22:39:31] »

@abancor: Ha-ha, cam ai dreptate, prea aproape de casă nu te trage ața, mai bine e să bântui la... în praznic.

Și uite așa riscăm să ratăm locuri superbe doar fiindcă ne sunt prea la îndemână.

crismis [18.05.19 07:20:07] »

@abancor: Când am ajuns la Conac a doua oară, am găsit acolo 3 sau 4 familii din București. Au zis că pur și simplu au vrut să evadeze puțin la aer curat și cântec de păsărele, din praful și rutina orașului. Așa că... de ce nu?!

Într-adevăr, pensiunea e deschisă de curând, dar casa există de mai multă vreme. Oricum, ascunsă bine în spatele porților de castel; nu se zărește absolut nimic din stradă!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [18.05.19 14:48:43] »

Io mai și locuiesc la ieșirea din București spre nord, măcar de stăteam prin Berceni, dublam distanța față de obiectivele astea

Glumesc, o evadare în natură e binevenită oriunde și oricînd. În copilărie am fost într-o tabără în Poiana Brașov în care erau și cîțiva copii din Brașov. M-a cam amuzat pe atunci treaba asta, dar de fapt ce copil nu vrea să plece cîteva zile de acasă, chiar și două străzi mai încolo?

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
ANILU, crismis, DOINITA, elviramvio, maryka, Zoazore

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.092480897903442 sec
    ecranul dvs: 1 x 1