ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 14.05.2019
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
MAR-2019
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
90.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 5 MIN

Mănăstirea Vodița – prima între ctitoriri

TIPĂREȘTE URM de aici

Biserica dărâmată e cea dintâi ctitorire făcută de Sf. Nicodim pe pământul românesc, și deci cea dintâi dintre mănăstirile noastre, Vodița. Întemeiatorul alese bine acest loc ascuns și îmbelșugat în frumuseță, de unde avea în orice clipă înaintea sa țara de naștere – scria istoricul Nicolae Iorga în cartea sa de călătorii prin țară.

Chiar și astăzi din întâia biserică ctitorită de arhimandritul Nicodim (samanatorul.ro/editura/20 ... _la_Tismana.pdf) pe pământuri românești se mai văd doar porțiuni din zidurile bisericii, clădite din bolovani de râu și rânduri de cărămidă. Biserica de lemn construită după reînființarea mănăstirii și clădirile masive ale călugărilor pot fi observate din drumul european. Un indicator de monument istoric, o cruce mare metalică și o troiță de lemn ne arată locul unde trebuie să ne abatem către urmele vechii mănăstiri.

Între Drobeta Turnu Severin și Orșova, urmând cursul europeanului E81 (DN 6) chiar pe malul fluviului albastru, la km 357 se desprinde un drum asfaltat, îngust, care se termină după 1,5 km chiar în fața mănăstirii de azi. Pe versantul din dreapta a fost amplasat un mic monument, o placă de marmură, dedicat fostului cimitir Vârciorova (eroi din cele două conflagrații mondiale, oameni uciși în timpul regimului comunist pe când treceau Dunărea înot, etc.)

În a doua jumătate a veacului al XIV-lea, monahul Nicodim și un mic grup de călugări traversează Dunărea și se stabilesc pe valea râului Vodița, la adăpost de evenimentele epocii zbuciumate în care trăiau. Cu sprijinul financiar al domnului Țării Românești Vladislav I Vlaicu se ridică un lăcaș de cult în formă triconc simplă, plan arhitectural de origine athonită răspândit la noi prin această ctitorire de la Vodița. În 1374 domnul Vlaicu Vodă menționa scriptic pentru prima dată lăcașul de cult închinat Sfântului Antonie. Înzestrată cu venituri și danii domnești, mănăstirea Vodița va trece prin două refaceri, dar la începutul secolului al XVIII-lea valul războiului ruso-otoman aducând distrugerea definitivă.

Am parcat autoturismul într-un spațiu larg în fața bisericii de lemn, nu se zărește țipenie de om, doar câțiva câini ne înconjoară imediat mașina. Cobor cu grijă fără mișcări bruște care ar putea să îi stârnească în vreun fel, au lătrat o perioadă, probabil vroiau doar ceva de mâncare. Am luat un băț de trekking și am pornit peste un pod de beton către ruinele care se încăpățânează să reziste. Natura se trezise deja la viață în ciuda celor câteva petice de zăpadă păstrate în zonele umbroase ale costișei.

Cercetările arheologice de la Vodița au scos la iveală urmele a două lăcașuri creștine, unul mai simplu, mai mic ca dimensiuni ridicat de Sf. Nicodim (Vodița I) și altul mai impunător, ale cărui urme au rămas în picioare până azi (Vodița II). O arcadă din piatră de râu, pigmentată de roșul cărămizilor, stă într-un echilibru precar. Putem observa planul triconc cu cele trei abside, un bloc de piatră marchează altarul, pronaosul are formă dreptunghiulară. La câțiva pași distanță sunt vizibile fundațiile clădirilor mănăstirești de altădată, probabil chilii ori stăreție.

Prea mult timp nu poți petrece în preajma ruinelor, nu există nici măcar un panou informativ cu ceva text și schițe. Importanța locului e ascunsă sub ruine, doar cu o documentare prealabilă mai poți ghici rolul acestui lăcaș de cult și al ctitorului său în istoria românească. Exact aceleași ruine m-au întâmpinat acum 3 ani în defileul Jiului, la Mănăstirea Vișina (vezi impresii), posibilă ctitorie a Sf. Nicodim. În stare mai bună se află Mănăstirea Topolnița (vezi impresii) și Mănăstirea Gura Motrului (vezi impresii), a căror înființare e atribuită de tradiție aceluiași Nicodim de la Tismana.

Astfel, am vizitat … biserica celei dintâi mănăstiri oltene a lui Nicodim, monahul originar din pestrița lume sârbo-grecească a părților centrale ale Peninsulei Balcanice, aflat în legături cu mari feudali sârbi, cu importanți oameni ai bisericii din Serbia, venit din Craina sârbească, prin Vidinul bulgar, în Banatul de Severin, întemeiator de așezăminte de propagandă confesională ortodoxă, antieretică, de reculegere și muncă în spirit isihast, cu norme de viață împrumutate direct Muntelui Athos, după modelul tuturor figurilor proeminente ale călugărimii contemporane din Balcani, în cazul său, îndeosebi după modelul lui Isaia de la Hilandar, răspânditorul triconcului complex, de tip athonit, în Serbia și traducătorul în limba slavă al lui Pseudo-Dionisie cel de speculațiile căruia am văzut deja că starețul de la Vodița și Tismana nu părea deloc a fi străin – scria Răzvan Theodorescu în lucrarea „Bizanț, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale românești (secolele X-XIV) ” din 1974.

Dacă drumurile vă poartă pe malul bătrânului Danubius și Cronos vă oferă câteva clipe de răgaz, vă puteți abate 30 de minute către ruinele celei mai vechi mănăstiri oltenești, întâia ctitorită de Sf. Nicodim pe malul românesc.

Alegeri inspirate!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 14.05.19 09:23:19
Validat / Publicat: 14.05.19 13:42:39
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ORȘOVA.

VIZUALIZĂRI: 623 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

5 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P09 Ruine biserica Vodița II.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 32600 PMA (din 34 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

5 ecouri scrise, până acum

Lucien [14.05.19 14:25:49] »

Un articol extrem de interesant prin subiectul său.

Dacă N. Iorga s-a referit la vechea Mănăstire Vodița ca fiind ”cea dintâi dintre mănăstirile noastre”, deci cea mai veche, problema este discutabilă, fără sfârșit și fără început. Poate nu chiar mănăstiri, dar pe teritoriul locuit de români sunt cunoscute lăcașe de cult creștine cu unul-două secole mai vechi (Alba Iulia, Țara Hațegului, Maramureș).

Biserica nouă, din lemn, poartă amprenta stilului tradițional maramureșean, lucru puțin ciudat.

Am întâmpinat unele probleme de interpretare la explicațiile fotografiilor. Multe din cele referitoare la biserica ruinată poartă mențiunea ”Voidița II”. A existat o Voidița I și mai veche? În textul impresiilor nu sunt amintite Voidița I și II.

tata123 🔱 [14.05.19 14:59:13] »

@Lucien: Problema celei mai vechi mănăstiri/celui mai vechi locaș de pe teritoriul românesc este controversată. Păreri, opinii, cercetări, studii... Se cunoaște faptul că și marele istoric Nicolae Iorga a emis ipoteze care nu s-au adeverit.

Am precizat în text că la Vodița sunt două lăcașuri de cult atestate arheologic; am completat acum cu precizări în paranteze. O scihță edificatoare găsiți accesând acest site: uav2020.ro/istorie/manast ... nastirea-vodita. Ruinele pe care le vedem azi aparțin fazei Vodița II.

Mulțumesc pentru aprecieri și ecou.

abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [18.05.19 15:50:38] »

Din cîte văd pe net, Vodița e clasificată drept „cea mai veche ctitorie voievodala atestata documentar si, totodata, primul asezamant monahal din tara noastra administrat autonom, dupa regulile specifice Bisericii Ortodoxe, stabilite in canoane de Sfantul Vasile cel Mare. ” (crestinortodox.ro/biseric ... dita-67891.html), ceea ce pare corect, pentru că „definiția” își ia o mulțime de precauții.

Sigur că există chilii și așezări rudimentare mai vechi, pustnici au existat sigur încă de prin secolele 3 - 4 în Dobrogea, probabil și chiliile celebre din Buzău sînt la fel de vechi, dar Vodița e prima de care știm și unde s-a organizat viață monahală de obște etc.

Totuși, aceleași surse pomenesc de o mănăstire din secolul 11, ridicată de Ahtum la Morisena, în Banatul de azi: crestinortodox.ro/religie ... esc-135885.html Asta nu prea văd cum se împacă cu Vodița. Probabil Morisena nu era organizată după regulile de la Athos, sau, fiind dinainte de schismă, nu o consideră ortodoxă.

Oricum, Vodița rămîne un reper și un loc legendar. Io așa mi-o și închipuiam. Pe la 10 ani am fost într-o vacanță la Tismana, și o măicuță de acolo ne-a povestit despre Nicodim și prima lui ctitorie, Vodița, care nu mai există, a fost pe undeva pe la Orșova, așa că mie mi-a rămas în cap că nici măcar nu se știe unde a fost, e un loc enigmatic, ca atare, cînd a trebuit să scriem o compunere despre vacanța de vară, am imaginat o aventură gen Cireșarii în care, eu și niște prieteni, într-o excursie la Orșova, ne aventurăm prin pădure, urcăm un munte și descoperim niște indicii iar în final chiar ruinele Vodiței.

Încă nu am ajuns acolo, chiar dacă am trecut pe lîngă de multe ori. Mă bucur să văd ruinele în pozele alăturate. Ce nu înțeleg însă cînd văd acest tip de ruine este amestecul de feluri de pietre și cărămizi din zid. Bolovani, lespezi drepte, cărămizi. În unele părți, cărămida are probabil rol decorativ, cum ar fi brîul de deasupra arcadei (care arată destul de primitiv), dar în altele prezența ei nu pare să aibă vreo noimă. Într-adevăr, ar fi fost interesant un panou cu explicații, care să intre nițel și în amănunte de genul ăsta.

tata123 🔱 [20.05.19 09:49:49] »

@abancor: Mulțumesc pentru ecou! Vreau să aduc câteva completări în ceea ce privește utilizarea materialelor de construcție în epoca medievală. Cele trei elemente utilizate cu precădere au fost: piatra, lemnul și cărămida, iar mortarul din var hidraulic a fost liantul cel mai des întâlnit. Șirurile de cărămizi constituie de multe ori un element cu rol decorativ, dar și o metodă de construcție de origine bizantină - cea a „casetării” („cloisonne”), atunci când șiruri orizontale/verticale de cărămidă încadrează rândurile de piatră/bolovani de râu.

Un exemplu vizibil mai clar al acestei tehnici de construcție se poate observa de exemplu la ruinele Curții brâncovenești de la Doicești - vezi fotografiile din articol (vezi impresii). Amănunte interesante găsiți într-un material publicat în Revista Monumentelor Istorice din 1985 (revistamonumenteloristori ... 985_Nr1-003.pdf).

Numai bine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [20.05.19 12:07:39] »

Oau, mersi pentru linkuri! M-am lămurit în anumite privințe, nu știam mai nimic despre organizarea șantierelor pe vremuri.

La prima vedere, un zid cu amestecul respectiv de materiale, pietre și cărămizi, de forme variate, pare o încropeală a unor copii care s-au jucat cu ce au avut la îndemînă, au amestecat seturi diferite de lego și alte feluri de piese de la alte jocuri și le-au potrivit cumva. E clar că meșterii din vechime chiar foloseau ce aveau la îndemînă, asta era situația, dar știau exact ce fac, nici vorbă de încropeli.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Lucien, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în zona Orșova:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.24841380119324 sec
    ecranul dvs: 1 x 1