Krabi - Tipa Resort, impresii la cald (2)

TIPĂREȘTE

EXCURSII

Deși am avut ocazia să o întâlnesc din prima zi în lobby pe Yuvadee Suskri, o foarte cunoscută agentă de turism locală recomandată pe bloguri de români, am zis că ar fi bine să încerc mai întâi singurică să caut pe la agenții, știind că cel mai bine e să evit pe cele de pe faleză (ca și casele de schimb, de altfel, recomand dolari, cursul cam 35,5 bathi la un dolar), tatonând zona spre moschee. Lângă Gold Massage, nu departe de hotel, ne oprim lângă un mic ghișeu stradal, o tânără thai, Nam Thip se numea, foarte serioasă, comunicativă, vă o recomand din tot sufletul, am negociat cu ea cele 5 excursii și am obținut prețuri corecte, zic eu: Emerald Pool+Hot Spring+Tiger Cave 900 bathi, Phi Phi 1300 bathi și insula Hong 1000 bathi (ambele cu speed boat și taxa de rezervație inclusă), insula Bond 1200 bathi cu long tail și excursie cu canoe.

Toate excursiile au inclus transferul de la hotel, dus-întors, prânzul la restaurantele de pe insule, o mâncare excelentă în regim buffet suedez, apă la discreție, sucuri, fructe, biscuiți, cola rece. Și ghid, cel puțin pe Hong am fost cu o tipă Angry Bird, o detectai de la o poștă în gloata de turiști pe insulă, avea un țicnal, haioasă rău…

Tot de la Jim am achiziționat transportul cu songtaew la piața de noapte în Krabi, respectiv 200 bathi, deși Jim (cum îi spuneau colegii) a insistat că ar fi bine să luăm transport privat, să nu stăm îngrămădiți, dar am fi plătit dublu și nu era așa mare deranjul, doar eram în Asia, așa că am refuzat.

Dar surpriza a venit cu un sfert de ora mai devreme decât ora stabilită, suntem chemați de cei de la recepție că ne-a sosit mașina. O limuzină nou-nouță, cu un șofer foarte drăguț și comunicativ care a spus că este un cadou din partea lui Jim pentru că suntem clienții ei de top preferați și că va fi la dispoziția noastră întreaga seară.

Am preferat mai întâi să ne ducă la templul din Krabi pe care l-am vizitat în liniștea serii și parfum de flori de frangipani, iar de acolo se vede centrul orașului, walking street și piața de noapte pe care șoferul ni le prezenta cu atâta mândrie în glas: This is our town, Krabi Town! încât mi-am șters rușinată din minte și ultimul gând negativ pe care l-aș fi avut vreodată referitor la modesta lor așezare.

La despărțire soțul i-a dat, în semn de mulțumire, 100 de bathi (adică 12 lei, o sumă la care chelnerii la noi se uită uneori pieziș), iar el cu o așa recunoștiință s-a inclinat până când palmele lui unite la frunte au atins palma cu care îi erau oferiți banii, mulțumind. Pentru noi pare puțin, pentru ei sunt masa de o zi pentru întreaga familie. De fapt cam tot timpul am încercat, cu sume mai modeste poate de atât, să le răsplătesc gesturile sfioase, sfaturile decente și glumele haioase, încercând să îi ajut, mulți sunt atât de săraci dar îți oferă atât de mult prin simpla lor prezență. M-au impresionat tare mult, eu nu am văzut la ei aceea expresie încruntată a feței, mereu preocupată de gânduri cum vezi adeseori trecând pe lângă noi.

Despre excursii nu insist cu descrierea, s-a tot scris despre ele, dar niște impresii pe scurt pot. Prima, cea cu Emerald Pool, foarte faină, mergi prin junglă pe alei amenajate, te scalzi în ape turcoaz și fierbinți, apoi îți încerci puterile cu cele 1274 de trepte ale templului, și când inima bate nebunește și simți că nu mai poți, mai poți un pic, iar când ajungi sus și te lași furat de priveliște nici nu zici că a fost mult. Apoi când cobori inima se potolește dar încep să îți tremure picioarele, retragi ce ai spus sus, dar ajuns la bază toată oboseala se risipește, energia de acolo o simți din plin și te răsplătești cu o înghețată de durian pe care încerci să nu o împarți cu o maimuță furăcioasă de pe-acolo.

Phi Phi, ce să mai zic, bijuteria mării Andaman, greu de descris în cuvinte, Hong superb, merită tot efortul, insule și plaje într-un peisaj care m-a făcut să concluzionez că Raiul e aici, pe Pământ, Dincolo e doar o copie.

Despre excursia la Insula Bond trebuie să știți că am mers cu microbuzul cam 100 km, apoi am urcat în long tail, duși la un ponton plutitor unde îți lași marea parte a bagajelor, îți iei la tine 100 bathi cu care plătești vâslașul și mergi cam 1/2h cu canoe printre stânci, lagune și mici grote, e fain. La întoarcere ești întâmpinat cu un suc rece făcut dintr-o floare anume și poți lua, pt. 150 bathi, o poză înrămată cu tine în canoe. Apoi iar în long tail până la insula Bond care, deși e mică ca întindere, a fost invadată de tot felul de tonete cu suveniruri, ceea ce nu am întâlnit pe celelalte insule.

Aceeași tentă comercială am întâlnit-o și în satul plutitor Panyee, la întoarcere, unde am luat masa.

Concluzia mea a fost că totul acolo este acaparat de populația muslim, un pic obraznici (barcagii cer de la obraz 100bathi, prietenul nostru nu a fost inspirat să își ia mai mulți, avea doar vreo 50) și mai puțin prietenoși cum eram obișnuiți cu thailandezii.

A urmat, pe uscat, vizita la Templul Maimuțelor (am surprins în fotografii în peșteră câmpul energetic cu care vă tot bat la cap), foarte interesant totul. Și maimuțe peste tot locul, mai ales unde erau pancardele de genul: Feed the monkey!

Ultima oprire la o mică cascadă și pauza de biscuiței și cola rece, pe care le-am abandonat repede ca să fac o escapadă prin micul sat printre casele cu ușile larg deschise prin care se zărea, ca singură avere, un televizor mergând. Doamne, ce simplu e totul pentru ei! Simplu ar fi fost sinonim cu sărac până să ajung să cunosc Thailanda. Am înțeles multe lucruri despre esența vieții aici…

---

VIZUALIZĂRI: 2009 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI