Primăria din Bruges (II). Sala Gotică.

TIPĂREȘTE

Primăria din Bruges, minunea gotică încoronată cu titulatura de cea mai veche Primărie din Belgia, cu peste 600 ani experiență în domeniul administrației, ascunde dincolo de cele două masive uși de la intrare, Sala Pașilor Pierduți, cu plafonul din grinzi, drapele ale breslelor și scara monumentală ce duce la etaj, acolo unde se află faimoasa Sală Gotică.

Nici nu am știut ce am pierdut la prima vizită în Bruges, când am admirat doar fațada Primăriei și atât! Mă gândesc acum, câte Primării vizitabile am pierdut în călătoriile mele prin capitalele europene!

Sala Gotică

Am urcat la primul etaj al Primăriei direct în Sala Gotică, o minune de secol al XIV-lea, remarcabilă prin arhitectura genului. Nu aș putea spune unde am rămas cu ochii pironiți, în fața cărora de deschidea vasta încăpere cu cele șase ferestre înalte, subțiri, dantelate cu vitralii și terminate în elegante ogive, sau picturile murale ce frapează prin luminozitate, ori tavanul boltit, din lemn policrom cu decorațiuni și console aurite!

Ferestrele dau spre Piața Burg, peretele din stânga (cel vestic), prezintă un frumos șemineu, cel din dreapta (estic) are o impunătoare ușă (închisă), iar peretele sudic, pe unde am intrat, prezintă trei uși: una de intrare în sală, una ce dă spre o secție muzeală a Primăriei și alta, simetrică cu cea de acces, dar închisă.

Toți pereții, de jur împrejur, inclusiv spațiile între ferestre, prezintă picturi ce povestesc din istoria orașului Bruges. Întreg ansamblul este încoronat de o friză cu rămurele și motive heraldice a ghildelor din oraș, iar în registrul al treilea sunt 36 de personaje care au jucat fiecare rolul său în istoria orașului.

Aici a fost sediul Consiliului Primăriei iar sala era despărțită de un perete ce forma o anticameră. Prin 1884 Primăria a hotărât să lărgească spațiul, care prin decorațiunile sale să reflecte stare înfloritoare a orașului.

Așa cum se vede astăzi,Sala Gotică este concepția arhitectului Louis Delacenserie, iar partea decorativă aparține directorului de atunci al Academiei de Belle Arte din Anvers, pictorul Albrecht de Vriendt. Pentru această muncă, el a apelat la pictori locali și la ajutorul fratelui mai mic Juliaan, care atunci când, la 1900 Albrecht a încetat din viață, el va prelua întreaga lucrare și-n semn de respect își va imortaliza fratele în lucrarea ce reprezintă Inaugurarea Canalului Zweed.

Picturile au fost realizate în tehnica ”ceară topită”, amestec de pigment și ceară, ce conferă luminozitate lucrărilor. Metoda nu este una clasică italiană, ci un procedeu flamand mai rar folosit. Și totuși, mi se pare că Biserica din Fierbinți județul Ilfov, este singura din țară a cărei pictură este realizată în totalitate de artistul plastic Ilie Cioartă, în această metodă.

La intrarea în Sala Gotică se află un stand de unde am luat niște cartoane cu explicațiile fiecărei lucrări în parte. Am fotografiat toate colțurile, fiecare perete în parte, fiecare lucrare, tavanul boltit, consolele, ferestrele și o parte din expunerile muzeale, unde lumina era mai puțin favorabilă.

Imediat în partea dreaptă a intrării, pe peretele din colțul sudic, vedem lucrarea intitulată Inaugurarea Canalului Zweed. În extrema dreaptă, personajul cu barbă este pictorul Albrecht de Vriendt și cel cu mustață de alături, fratele Juliaan. În partea superioară, un Baudouin și Judith.

Peretele estic prezintă pe toată suprafața Piața liberă anuală din Bruges. În stânga vedem comercianți mediteraneeni cu mărfuri precum citricele, în partea dreaptă negustori arabi ce comercializau arme. Tabloul prezintă rolul orașului în schimbul internațional de mărfuri.

Peretele nordic, cel cu ferestrele vitrate prezintă șapte scene istorice, din care mi-a plăcut mult cea din stânga, unde apare Spitalul Sf. Ioan și o călugăriță care distribuie pâine bolnavilor, fotografie nereușită. În alt spațiu sunt prezentate Autoritățile din Bruges reînnoind contractul cu Liga Hanseatică, pentru libera circulație a mărfurilor. Sau spațiul vizibil în fotografia nr.9, Primul tipograf care a folosit caractere turnate în ceară topită (e posibil să greșesc titulatura, cer scuze!)

Peretele vestic este împodobit cu un șemineu și două picturi superbe. Cea din stânga, Ceremonia fondării Ordinului ”Lâna de Aur” în 1430 de Fhilippe le Bon. Scopul acestui Ordin era să protejeze creștinismul și să recompenseze faptele de vitejie ale cavalerilor. Se văd armatele burgunde și simbolul Ordinului, un lanț din aur, de zalele căruia stă agățată Lâna de Aur. La dreapta șemineului, pictura îl înfățișează pe Thierry d'Alsace îmbrăcat în uniformă de cruciat cum depune relicva cu Sânge Sfânt în Capela Sf. Vasile.

Pe latura sudică, cea cu trei uși, o pictură desfășurată pe trei porțiuni, prezintă Intrarea triumfală a flamanzilor după bătălia de la Esperon din 1302. Aici vedem purtătorii de drapele, un cavaler cu o flamură galbenă și leul negru imprimat pe ea și alte personaje flamande purtătoare de blazoane ale meșteșugarilor. În spatele lor un car de luptă încărcat cu răniți.

În partea de sus a Sălii, de jur împrejur, sunt 36 personaje care au jucat diferite roluri în istoria Flandrei: predicatori, nobili, eroi, artiști, savanți etc. Aș aminti doar, Maria de Burgundia, pictorii Gerard David, Van Dyck, Memling, regi și regine.

Sunt de remarcat Consolele de susținere a arcelor de boltă și plafonul Sălii cu 44 chei de boltă, din care 30 datate din sec. al XIV-lea.

Muzeul alăturat prezintă evoluția orașului, hărți cu deschiderea la mare prin Canalul Zweed, emblema, cheile și sigiliul orașului, reclame, postere și multe altele. Mi-a atras atenția un poster vechi cu pictura Omul cu tichia albastră de van Dyck, aflată la Muzeul Bruckenthall din Sibiu care, probabil a fost cândva expusă la Bruges.

Cu același ticket de 5 euro, am intrat apoi în Sala Renascentistă a Palatului Libertății, parte componentă a Primăriei și a Palatului de Justiție. Mulțumesc!

---

VIZUALIZĂRI: 666 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI