Ierusalimul intr-o zi

TIPĂREȘTE

Cum ziceam în articolul precedent, din cele 3 zile petrecute în Israel, una din ele am rezervat-o pentru Ierusalim.

Ne-am interesat despre transportul dintre cele două orașe, și cea mai convenabilă metodă pentru noi a fost linia de autobuz 405. Am consultat orarul autobuselor și am văzut că circulă din 15 în 15 minute încă de la prima oră a dimineții. Așa că la ora 7.00 am pornit spre Central Bus Station și ne-am urcat în bus-ul 405, care se ia de la etajul 6. Un bilet de autobuz între cele două orase costă 13.5 NIS și se achiziționează direct de la șofer, iar călătoria durează aproximativ 50 de minute.

Un pic după ora 8.00, eram ajuns în Ierusalim, la Central Bus Station. Am hotărât să o luăm încet pe jos, spre Old City și primul popas a fost în Mahne Yehuda Market din Ierusalim, o piață plină de mirodenii, condimente, fructe, legume și alte bunătăți. După ce ne-am luat o cafea și am gustat câteva produse de patiserie proaspăt coapte, am luat-o înspre centrul vechi, unde erau atracțiile principale ale zilei. Pentru cei care vor sa evite mersul pe jos (distanța dintre Mahne Yehuda Market și Old City e de aproximativ 30-40 minute) se poate lua tramvaiul care face legatura dintre cele două și are stație inclusiv la Central Bus Station.

Ajuns la zidurile vechii cetăți, am căutat cea mai apropiată poartă, și am intrat în orașul vechi prin Jaffa Gate. Chiar după Jaffa Gate, se află un centru de informare turistică, care dispune de hărți ale Ierusalimului și ale orașului vechi și care ni s-au dovedit foarte folositoare. Am hotărât ca primul obiectiv să fie Biserica Sfântului Mormânt, deoarece știam că se sta destul de mult la coadă, și fiind în prima parte a zilei speram să nu fie aglomerație.

Biserica Sfântului Mormânt e un loc încărcat de istorie, de credință și de spiritualitate. Fie că ești un credincios, fie că nu, încărcătura istorică și emoțională a locului se simte. Erau destul de multe grupuri de pelerini români în interiorul bisericii, dar nu era aglomerat. Prima oprire a fost la Piatra pe care a fost pus Iisus după ce a fost dat jos de pe cruce. Apoi am luat-o în stânga, am făcut un tur de biserică, unde se găsesc altarele armene și catolice și apoi am ajuns în zona Mormântului. Nu am stat foarte mult la coadă, aproximativ 15 de minute, iar în camera Mormântului se intră organizat, în grup de 4-5 persoane și nu se stă mai mult de 10-20 de secunde, un călugăr se asigură de asta. După, am urcat în partea de sus a bisericii, unde se spune că a fost Golgota și există Piatra pe care a fost așezată Crucea Mântuitorului. Am pofitat de dimineața însorită, și la ieșirea din biserică, ne-am așezat pe scările din lateral pentru a lua o mică pauză și a admira acest loc atât de încărcat spiritual.

De la Biserica Sfântului Mormânt, am luat-o pe Via Dolorosa sau Calea Crucii cu cele 14 stații, fiecare cu o însemnătate aparte. Străduțele din orașul vechi au un farmec aparte, pline de istorie, la fiecare pas găsești câte un obiectiv turistic. De asemenea e plin de magazine de suveniruri, bijuterii, magazine cu sucuri de fructe proaspăt stoarse, în principal rodii. Via Dolorosa se termină cu Lion’s Gate și ieșirea din zidurile cetății.

Am hotărât ca următorul obiectiv să fie Grădina Ghetsimani, care se află la aproximativ 10 minute de orașul vechi. Lângă Gradina Ghetsimani se află o mănăstire, în care se presupune ca e locul in care a fost înmormântată Fecioara Maria, dar din pacate nu era deschisă. Gradina e plină de măslini extrem de bătrâni și ai senzația că te întorci în timpuri îndepărtate, când te plimbi printre ei. Am făcut un mic popas în Biserica Agoniei sau Biserica Tututor Națiunilor, cum se mai numește, și ne-am pregătit pentru urcarea pe Muntele Măslinilor.

Nu e o urcare ușoară, mai ales că deja aveam ceva kilometri parcurși pe jos în zilele respective, dar panorama care se vede de pe Muntele Măslinilor merită tot efortul. Am încercat să prindem cele mai bune cadre cu Vechiul Oraș și să ne bucurăm de priveliștea minunată. Coborârea a fost ceva mai ușoară, am luat-o pe lângă vechiul cimitir, cu mormintele impresionante din secolul I ale lui Absalom, fiul lui David și mormântul lui Zaharia.

Am intrat din nou, în Orașul Vechi, prin Dung Gate și am ajuns la Zidul Plângerii, un loc de mare însemnătate pentru evrei. Există două zone, pentru bărbați și pentru femei destinate rugăciunii și închinării, precum și yarmulke pentru bărbați, care se găsesc gratis la intrare. În zona destinată bărbaților se află și tunelurile de sub Zidul Plângerii, destinate tot rugăciunii.

Din păcate, nu am putut să mai ajungem pe Muntele Templului, la Dome of the Rock, accesul era permis doar musulmanilor și ni s-a comunicat că doar a doua zi, dimineața o să putem intra. Așa că acest obiectiv o sa rămână pentru următoarea vizită în Ierusalim. Am mai hoinărit puțin pe străduțele înguste și am mai intrat încă o dată în Biserica Sfântului Mormânt, dupa care ieșirea din vechiul oraș am făcut-o pe la New Gate.

După atâția kilometri umblați, deja eram lihniți de foame și am mers să mâncăm într-un loc, care auzisem că e unul dintre cele mai apreciate restaurante cu mâncare tradițională. Locul se numește Ben Sira Hummus. Am mâncat pe săturate o porție de hummus cu conopidă, shaksuka, salată și falafel. Mâncarea a fost foarte gustoasă. Am plătit pe toată mâncarea și pe două limonade mari, aproximativ 90 NIS.

Deja ne apropiam de ora apusului, așa că am luat-o încet, pe jos, spre Central Bus Station, și de la etajul 3, ne-am urcat în bus-ul 405 pentru a ne întoarce în Tel Aviv.

Per total Ierusalimul, e un oraș încărcat de istorie, un amalgam de tradiții și religii, în care la tot pasul găsești un obicetiv turistic de importanță majoră. O zi petrecută aici ne-a făcut să atingem obiectivele principale, dar cred că e nevoie de mai multe zile pentru a descoperi toate minunile acestui oraș.

---

VIZUALIZĂRI: 3105 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI