ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 21.12.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
OCT-2014
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Colecția muzeală de la Mănăstirea Cozia

TIPĂREȘTE

Apele Oltului traversează Carpații formând un defileu destul de impresionant pe anumite porțiuni, peisajele fiind deosebite în funcție de anotimp. Teritoriu locuit de geto-daci, ocupat de Imperiul Roman, graniță între Transilvania și Țara Românească, rută comercială importantă, loc de jertfă în războaie, dar și areal propice pentru viața spirituală, pentru sănătatea sufletului și a corpului trecătoarea săpată de râul Olt e cunoscută de cei mai mulți dintre noi. Monumente istorice de tot felul, ocnă de sare, muzee, castre romane, mănăstiri bătrâne și vechi biserici, cascade și pereți de stâncă ne încântă la fiecare vizită în zonă.

Cunosc faptul că despre Mănăstirea Cozia s-au scris peste 20 de articole pe AmFostAcolo, dintre care unul compus într-un stil aparte chiar de tata123 în primăvara acestui an (vezi impresii) îmi permit să vă mai „plictisesc” cu încă unul. În ce context? Anul acesta s-au împlinit 600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân (1355-1418) , iar Mănăstirea Cozia este una din cele mai importante ctitorii religioase ale voievodului. De altfel, chiar din primăvară în curtea ansamblului monahal era amplasat un banner care anunțau cei 600 de ani scurși de la moartea domnului Țării Românești. Cu circa o lună de zile în urmă am vizionat pe postul național de televiziune un scurt documentar difuzat în cadrul principalei emisiuni religioase a postului tv referitor tocmai la acest subiect: Mircea cel Bătrân. Cei interesați pot viziona acest material video urmând linkul: youtube.

La sfârșit de an, dedicat cu precădere Centenarului Marii Uniri, am dorit să evoc din nou prin acest articol personalitatea marelui voievod, posibil unul dintre primii oameni care au pus umărul la formarea României de azi. Înainte de a scrie despre micul muzeu aflat în incinta complexului mănăstiresc Cozia, căruia cu siguranță mulți dintre voi i-ați călcat pragul, doresc să vă scriu câteva rânduri despre Mircea, mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi al părţilor de peste munţi, încă şi spre părţile tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi domn al Banatului Severinului şi de amândouă părţile pe toată Podunavia, încă şi până la Marea cea Mare şi stăpânitor al cetăţii Dârstorului.

Această titulatură domnească surprinde apogeul puterii domnului Mircea cel Mare, întinderea statului său și eficienta politică externă dusă de voievod. Diplomația acestuia, deciziile politice corecte și abila balansare între marile puteri ale vremii au permis lui Mircea să evite cât a putut ocuparea țării de către imperiile care ne înconjurau. Instituțiile politice, economice și religioase prind formă în perioada domniei lui Mircea cel Bătrân.

Până la Mihai Viteazul, meleagurile stăpânite de Mircea cel Bătrân au constituit maximul întinderii teritoriale a Țării Românești. Cu o domnie de lungă durată, cu abilități remarcabile de diplomat și negociator, sprijinitor al bisericii și culturii, Mircea cel Mare poate fi numit cel mai reprezentativ domn al Țării Românești pentru o mare perioadă de timp și model pentru alți domni.

Muzeul Mănăstirii Cozia.

După ce intrăm și admirăm biserica mănăstirii facem câțiva pași prin curte căutând cu ochii alte elemente interesante. În colțul sud-estic al incintei monahale descoperim magazinul de obiecte bisericești, dar și mai important acolo se află colecția muzeală a Coziei. Depozitar al unor valoroase exponate, cu precădere religioase, micul muzeu completează imaginea pe care și-o formează călătorul despre acest loc.

Masivul corp de clădire din unghiul sud-estic (grosimea zidului o vedem la ferestre) a devenit gazdă a muzeului religios, exponatele ocupând câteva încăperi întinse la parter și etajul 1. Tematica expoziției acoperă atât latura spirituală, cum era și normal, precum și latura istorică și rezultatele cercetărilor arheologice desfășurate la mănăstire. Accesul e gratuit, nu se percep taxe de vizitare, se pot face fotografii, spațiul muzeal este supravegheat video. În principiu, pentru o trecere în revistă destul de rapidă a exponatelor sunt suficiente 20-30 minute, depinde de interesul fiecărui vizitator.

Principalele exponate sunt constituite de frumoasele icoane de lemn care acoperă o perioadă cuprinsă între secolele al XVI-lea – al XIX-lea, adunate din diverse localități ale județului Vâlcea. Mi-au plăcut vechile reprezentări iconografice ale Sfântului Nicolae și Sfântului Gheorghe, dar și ale lui Iisus Hristos (simple sau aghiografică). Peste unele icoane a trecut timpul și acest lucru se vede, deteriorările fiind accentuate de factori biologici și de fumul lumânărilor (icoana împărătească „Maica Domnului cu pruncul”, tempera pe lemn din secolul al XIX-lea – și nu e singurul exemplu). Deosebite sunt ușile împărătești, realizate în tempera pe lemn, ale căror culori încă atrag privirea, iar trăsăturile personajelor religioase uimesc plăcut prin stilul naiv al zugravului.

Vitrine bine luminate care urmează forma arhitectonică a clădirii (nișe, arcade) ne prezintă obiecte de cult sau utilizate în biserică: un pomelnic din secolul al XVIII-lea (tempera pe lemn, Vătășești - Vâlcea), un candelabru din lemn (veacul al XIX-lea, Golești - Vâlcea), cruci de lemn de mână sau de masă, vase din metal (potire, lingurițe, disc și steluță, cădelniță, sfeșnic, un cățui din 1844). Dovadă a priceperii meșteșugarilor e și o ferecătură de Evanghelie din secolul al XVIII-lea.

La etaj sunt expuse câteva piese de mobilier religios: un scaun arhieresc, ancadramentele frumos decorate ale icoanelor împărătești sau mai degrabă rame ale iconei Axionița (închinată Maicii Domnului), un vechi tetrapod cu acoperiș (nu am mai văzut genul acesta de element). Aici vedem și peretele din cărămidă, o fereastră și o parte din brâul zimți de fierăstrău al paraclisului „Adormirea Maicii Domnului” ridicat la 1583 de egumenul Coziei.

Nu lipsesc din muzeu cărțile de cult, vechi texte liturgice, manuscrise, Evanghelii ferecate în metal. Tipăriturile în limba română, cu caractere chirilice, tipărituri slavone și grecești sunt prezente în colecția muzeală de la Cozia, unele provenind de la tiparnița Episcopiei Râmnicului.

La etajul 1 descoperim o minunată priveliște asupra Oltului și înălțimilor masivului Cozia, ne aflăm în așa-numitul „Cerdac al lui Mircea”. Amplasat pe latura estică a incintei mănăstirești, înspre apa Oltului, foișorul ar fi fost locul unde a poposit la 1842 poetul Grigore Alexandrescu, împreună cu Ion Ghica, aici scriind poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” (publicată în 1844). Privim cu nesaț către minunățiile Naturii, este cu adevărat un loc inspirațional.

În muzeu mai vedem și alte obiecte: clopote, ceramică geto-dacică de la Buridava, pavele romane de la castrul Arutela (vezi impresii), fragmente din conductele ceramice de secol al XVIII-lea utilizate pentru aducțiunea apei către mănăstire, cărămizi mortuare ale călugărilor (vechi de două-trei secole). Important este fragmentul din lespedea funerară originală din secolul al XV-lea care a existat pe mormântul lui Mircea cel Bătrân (spartă de profanatori, schimbată de ilustrul Nicolae Iorga și preschimbată de autorități în perioada interbelică). De asemenea, sunt expuse reproduceri după documente istorice, hărți, planuri și stampe care au legătură cu istoria locașului și a zonei înconjurătoare. Ne atrag atenția vitraliile, adevărate pete de culoare, dedicate lui Petru Voievod și familiei sale, precum și lui Mircea cel Mare și fiului său Mihail. Pe perete vedem și o stemă a Principatelor Unite, de fapt un proiect de însemn heraldic care reunește bourul Moldovei și vulturul Țării Românești.

Concluzii. Vizita într-un muzeu „atașat” unui obiectiv de orice fel îmbunătățește experiența perindării prin acel loc, afli multe lucruri noi și vezi elemente interesante. Pe lângă valoarea exponatelor, la Cozia ai parte și de ocazia de a privi Oltul de la înălțimea acelui foișor. Recomand celor care nu au vizitat încă mica colecție muzeală mănăstirescă să se îndrepte și spre colțul sud-estic și să poposească câteva zeci de minute în muzeu.

P.S. Fotografiile din interiorul muzeului sunt efectuate în toamna anului 2014. La Mănăstirea Cozia m-am oprit aproape în fiecare an, ultima dată în primăvara lui 2018.

Alegeri inspirate!

 

Mircea! îmi răspunde dealul; Mircea! Oltul repetează.
Acest sunet, acest nume valurile-l priimesc,
Unul altuia îl spune; Dunărea se-nstiințează,
Ș-ale ei spumate unde către mare îl pornesc.

(Grigore Alexandrescu, „Umbra lui Mircea. La Cozia”)


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 21.12.18 18:20:54
Validat / Publicat: 21.12.18 19:07:30
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA.

VIZUALIZĂRI: 647 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

3 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P09 Mobilier bisericesc în muzeu. Observați și peretele paraclisului din secolul al XVI-lea.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 35300 PMA (din 37 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

3 ecouri scrise, până acum

mihaelavoicu [21.12.18 20:51:51] »

Am vizitat muzeul cu doi ani în urmă. În special icoanele pictate pe lemn mi-au plăcut cel mai mult. Ușor naive, dar foarte expresive, mai ales cele cu momentul biblic al Buneivestiri.

”Mircea însăși, mână-n luptă... ” Uffff, ce bun ar fi un ”Mircea” acum...

Un an cu bine!

tata123 🔱 [24.12.18 15:02:06] »

@mihaelavoicu: Mulțumesc pentru aprecieri. Multă lume nu vizitează muzeul, deși accesul e gratuit și se află în același loc cu magazinul de obiecte bisericești. Exponatele întregesc imaginea spirituală a mănăstirii, precum și a întregului areal vâlcean.

Mircea însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare;
Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliţi,
Printre cetele păgâne trec rupându-şi large uliţi;
Risipite se-mprăştie a duşmanilor şiraguri,
Şi gonind biruitoare tot veneau a ţării steaguri,
Ca potop ce prăpădeşte, ca o mare turburată -
Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată.
Acea grindin-oţelită înspre Dunăre o mână,
Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mihaelavoicu [24.12.18 16:01:18] »

@tata123: Aș zice, cheia de boltă a universului eminescian! Inegalabilă!

Cu ceva ani în urmă, l-am ascultat pe actorul Florin Zamfirescu recitând poezia. Magistral! Mult peste... (îmi scapă numele celui care a rămas în legendă cu Scrisoarea a III-a). L-am ascultat la un 2 iulie la ”Sărbătoare Iuliilor”, acolo pe peluza verde din spatele castelului. A fost fantastic!

Un an cu bine! Să auzim de bine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
mihaelavoicu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂMănăstirea Cozia [Călimănești]:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.074196100234985 sec
    ecranul dvs: 1 x 1