Tara Motilor / Câmpeni & Muzeul aurului Brad & Tebea Panteonul Motilor

TIPĂREȘTE

Din Gârda de Sus am plecat spre Câmpeni sa vizitam Muzeul Avram Iancu al carui custode si ghid e doamna învatatoare Bara Bumb Mariana. Trebuie verificat mai înainte pentru a fi sigur ca e deschis muzeul. Doamna învatatoare era tare emotionata ca trebuia sa vorbeasca in fata unui grup asa de mare de adulti si totodata si multumita ca a terminat decorarea micului muzeu pentru ca a doua zi duminica 2 septembrie au loc manifestari comemorative legate de ziua mortii lui Avram Iancu (10 septembrie 1872) urmata de o serbare câmpeneasca în Tebea. Si aici ca si la Tebea tricolorul românesc acompanieaza exponatele.

Doamna ghid ne-a vorbit de trecutul localitatii, ca locuitorii localitatii au participat la evenimente istorice, de ex miscari taranesti datorate vietii grele de iobagi împovarati de biruri, ca Horea a stabilit aici cartierul general în timpul Marii rascoale taranesti în 1784 si la fel a procedat si Avram Iancu în 1848 în timpul Revolutiei românesti din Transilvania. Aici am aflat (spre rusinea mea) ca Avram Iancu e nepotul lui Horea, spiritul dreptatii si al libertatii se transmite în familie… Ïntotdeauna Avram Iancu a fost primit aici ca un erou al românilor din Transilvania dupa înfrângerea revolutiei. O piata din oras îi poarta numele, « Craiul muntilor »- ce frumos suna plus statuia ecvestra faurita de sculptorul Dimitriu Bârlad.

Muzeul a fost înfiintat în anul 1989 la împlinirea a 140 de ani de la revolutia româneasca din Transilvania condusa de Avram Iancu chiar în casa unde a fost cartierul general al lui Avram Iancu.

În muzeu, în cele patru încaperi sunt expuse câteva obiecte din perioada romana, harti de pe vremea Daciei, copii dupa documente importante ca de ex ‘ Primul act spre unire’, harta Principatelor Române din vremea lui Cuza, harta Tarilor Române sub conducerea lui Mihai Viteazul, documente despre rascoala lui Horea Closca si Crisan, documente si obiecte legate de Revolutia de la 1848-1849 si documente despre cine a fost Craisorul Muntilor, inclusiv testamentul lui Avram Iancu din care mi-a atras atentia un fragment: « Noi suntem oamenii libertatii, ultima mea vointa, unicul dor al vietii mele este sa-mi vad natiunea mea fericita. 1850 », deziderat si azi valabil!

E ca în bancul ala amar:

Ce vrei sa te faci când esti mare?
R: Vreau sa fiu fericit.
Î:Nu ai înteles întrebarea.
R: Nu ai înteles raspunsul!

Întreg testamentul îl puteti citi într-un document transcris –vezi fotografie atasata, si în care spune printre altele ca lasa întreaga sa avere « miscatoare si nemiscatoare sa treaca în folosul natiunii si întru ajutorul înfiintarii unei academii de Drepturi, tare crezând ca luptatorii cu arma legii vor putea scoate drepturile natiunii noi. Avram Iancu, avocat, Câmpeni 20 decembrie 1850. Deasemenea este expus si o copie dupa testamentul olograf. Ïn restul cladirii se afla biblioteca oraseneasca. Mai sunt expuse câteva obiecte folosite în minerit, o miniatura cu o moara de apa pentru minereuri, un costum popular de mot si altul de moata si lânga fereastra e o statuie ecvestra, frumoasa cu Avram Iancu.

Am parasit muzeul îndreptându-ne catre piata centrala si locul unde ne astepta autocarul. În apropiere de piata de legume am vazut o piesa demna de un muzeu: un dispozitiv ambulant de ascutit cutite, foarfeci, etc asa cum am vazut acum vreo 50 de ani prin bâlciuri si care e înca în functiune…

Din Câmpeni am plecat spre orasul Brad pentru a vizita Muzeul aurului aflat pe strada Independentei nr 3. Biletul a costat 15 lei. Pentru pensionari, studenti si elevi peste 14 ani costa 10 lei si 5 lei pentru copii sub 14 ani. Programul de vizitare este de marti pâna duminica între orele 9-17, luni este închis.

O colectie impresionanta de peste 3000 de piese din tara si din strainatate. În fiecare încapere sunt vitrine cu exponatele expuse pe rafturi de sticla si etichete cu informatii. Am vizionat piese din aur nativ din minele din muntii Metaliferi cu forma speciale: steagul dacilor, pana lui Eminescu (o denumire inspirata), diverse forme asemanatoare cu sopârlele, lamele de aur ca o feriga, aur lamelar pe cuart, lamele de aur dendritic marginal (asa scria pe eticheta!), alte minerale ca malachit, calcedonie, agat cu cuart, magnezit, aragonit, ametist din Valea Muresului, azurit, pirita, turcoaz, baritina, un aragonit din tara noastra ca un pom de Craciun cu o dantelarie atât de fina de la Pestera Fagului.

Colectia de minerale apartine Companiei Invest Deva si timp de 100 de ani s-au tot strâns piese cu forme, culori si structuri deosebite. Sunt expuse si unelte, obiecte vechi folosite la extragerea si prelucrarea minereului de aur, de ex saitrocul, vazut si la muzeul din Rosia Montana.

Într-un colt e un minereu mare de cuart. În muzeu sunt minerale gasite în Valea Muresului, Cavnic, Brad, Techereu (agat cu cuart sau minerale fara nume dar frumoase cu o combinatie de culori deosebite), Trestia Maramures, Rosia Montana, Baita, Baia-Mare, Baia Sprie, o baritina din Brad cu forme lamelare ca niste ace puse într-o dezordine desarvârsita, rezultata din joaca naturii. Cel mai bine priviti fotografiile pentru a admira frumusetile ascunse în adâncul pamântului.

În fata muzeului peste strada e un monument cu un soclu ca o stânca pe care este expus steagul dacic. Pe soclu este efigia regelui Decebal si o placa de marmura cu urmatorul text: « Noi dacii » si « cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci » a scris istoricul grec Herodot.

În spatele muzeului e un mic magazin care vinde diverse minerale cu preturi începând de la 50 de lei în sus. Nu am gasit nici o brosura despre muzeu. Dupa cele doua vizite ni s-a facut foame si ne-am îndreptat spre pensiunea Ana-Maria pentru a lua masa de prânz. Am stat afara pe terasa restaurantului. O ciorba de vita si un snitel mare cu piure ne-a costat 20 de lei. Ieftin si bun.

Tebea, inima de neam si tara. Panteon al martirilor luptei pentru libertate si neatârnare

Am ajuns si aici în anul Centenarului, o mare bucurie pentru suflet. Din Brad ne îndreptam spre Tebea pe DN76, e o distanta mica aprox 9 km. Ajungem repede, autocarul ne lasa pe un teren în afara soselei principale în spatele soclului cu bustul lui Avram Iancu, opera sculptorului Ioan Medrut, inaugurat în septembrie 2006. Am ocolit putin si am ajuns la intrarea dinspre DN76. În stânga intrarii e ghereta unde sta ghidul acestui monument, cumparam biletele de intrare, ne costa 2 lei de persoana!

Doamna nu pierde prilejul de a ne mai vinde si vederi, brosuri si insigne cu harta României colorata cu tricolor la pretul de 6 lei /buc. Când a terminat de vândut, a venit în mijlocul nostru sa ne prezinte Cimitirul eroilor cunoscut si ca Panteonul Motilor. În cimitir se afla Biserica satului cunoscuta ca biserica cu tricolor, mormintele lui Avram Iancu, Simion Groza tribunul celor 7 sate zaradene, Ion Buteanu prefectul Zarandului în perioada 1848- 1849, morminte ale eroilor din Razboiul de independenta, din Primul si al Doilea Razboi Mondial, Crucea eroilor locali din Primul Razboi Mondial si Crucea eroilor locali din al Doilea Razboi Mondial si goruni.

Gorunul lui Horea, lui Avram Iancu, al reginei Maria si al regelui Ferdinand, un gorun plantat în numele generalului Berthelot. Gorunul plantat de Ceausescu –de fapt al treilea pus de padurari pentru ca ceilalti doi s-au uscat- a fost taiat si pus pe foc în decembrie 1989 în iuresul revolutionar de atunci, nemai tinând cont ca bietul gorun nu mai avea nici o legatura cu cel initial…

În 2005 si presedintele Basescu a plantat un puiet de gorun care s-a prins si rezista si azi. E plasat lateral stânga mai în spate fata de gorunul lui Horea. Doamna ghid ne spune ca a doua zi, 2 septembrie, mai întâi vin toti la slujba de comemorare la biserica, se aduce un omagiu tuturor eroilor din cimitir dupa care se pleaca spre dealul din apropiere unde vor fi cântece si dansuri populare. Prin urmare se facea curatenie în cimitir, o doamna schimba brasardele tricolore prafuite de pe fiecare cruce cu una noua curata.

De goruni se ocupa un barbat, punea pe gorunul fiecaruia un carton oval cu chipul respectiv si il lega de gorun cu banda tricolora. Schimbase deja poza cartonata pe gorunul lui Horea, al gen Berthelot si era la gorunul Reginei Maria, mi-a dat voie sa fac poze si dupa aceea a continuat cu restul.

Pe placuta din fata lui scrie Gorunul lui Horea este arborele secular sub ramurile caruia Horea a îndemnat motii, în anul 1784 la revolta împotriva orânduirii nedrepte. A mai ramas din el doar un sarcofag de beton pe care s-a realizat modelul cojii de catre sculptorul Radu Moga-Mânzat. Din ultima creanga crescuta din gorun si rupta de o furtuna puternica în 2005 s-a cioplit o cruce de 1,8 m numita si Crucea lui Horea si a fost amplasata lânga mormântul lui Avram Iancu.

Gorunul lui Avram Iancu este un stejar cu o înaltime de peste 12 m iar vârsta de +/- niste ani adaugate sau scazute din 200 de ani, e o aproximare…

În fata gorunului e un panou cu tricolor cu mesajul lui Iancu despre Principiile sfinte ale libertatii… , o placuta cu informatii despre cine a fost, si vestita strofa:

Mormântul lui Avram Iancu este acoperit cu o placa de marmura pe care este sculptata o sabie înconjurata de o cununa de lauri si strajuit de doua tunuri de la 1877. Pe placa de marmura în capatul de sus este inscriptionat mesajul marelui istoric si om politic Nicolae Iorga: Craiului muntilor, natiunea româna întregita în hotarele ei firesti si unita în spiritul libertatii, MDCCCXLVIII – MCMXVIII. adica (1848- 1918)

Biserica cu tricolor construita între anii 1893-1896 asa cum indica si pisania de pe peretele din dreapta, nu am putut sa o vizitam deoarece era închisa. Initial biserica avea pictate pe tavan brâuri tricolore fiind singura biserica din România cu acest simbol national dar ghida ne-a dat o veste trista si anume ca din ordinul unei capetenii bisericesti s-a sters / acoperit brâul tricolor deoarece nu respecta canonul bisericesc!! Câta obtuzitate în gândire, în primul rând este un monument istoric simbol cu o anume vibratie în inima motilor si doar în ultimul rând o biserica de parohie ce trebuie aliniata la un stil impus. Un ONG se razboieste cu BOR-ul pentru a se reface pictura originala.

Prin cimitir sunt rasfirate mai multe placi memoriale din marmura cu diverse înscriptii.

Ziua de azi a fost una speciala, încarcata de emotii, sentimente si trairi, e atâta istorie aici, e atâta suferinta, e atâta dragoste de tara…

Mergeti cu bine, cu sanatate, în vremurile care vor veni! urare getica straveche.

---

VIZUALIZĂRI: 682 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI