TIPĂREȘTEAm decis sa folosim si la dus si la intors aceasta ruta: Bucuresti - Ruse - Razgrad - Târgoviște - Omurtag - Kotel - Yambol - Elhovo - Lesovo - Hamzabeyli - Istanbul - Inegol - Bozuyuk - Kutahya - Burdur - Antalya - Side. La dus am planificat sa facem oprirea intermediara la Inegol, iar la intoarcere am hotarat sa o facem la Istanbul.
Planificasem sa plecam pe la 05:45 – 06:00, dar ne-am mocait si pana la urma am plecat putin dupa 06:30.
La vama din Giurgiu am ajuns pe la 08:00 si la noi am trecut ca prin branza, ca nu era decat o masina in fata noastra la plata taxei de pod. Am trecut fericiti podul, dar ne-a mai trecut, pentru ca ne-am asezat la coada la bulgari. Nu stiu de ce, poate schimbau tura, sau nu-si bausera cafeaua, era o coada lunga pe doua randuri si am perdut vreo 20 minute pana sa trecem. Pe urma am facut plinul la Shell Ruse, unde nu am putut cumpara si vigneta de o luna (ca de obicei), asa ca am incercat la benzinaria de langa Kaufland. Nici acolo nu aveau, asa ca am ajuns la OMV-ul din apropiere. De aici am iesit victorios, fluturand mult iubita vigneta pe care am lipit-o regulamentar in parbriz, asa ca la 09:10 am luat-o spre Razgrad. Am traversat Bulgaria in vreo patru ore, (incluzand si oprirea de vreo 20 minute pentru sandvis, cafea si tigara intr-un refugiu de pe marginea soselei in munti), asa ca pe la 13:15 intram in vama la Hamzabeyli. Daca drumul pana la Razgrad l-am facut de foarte multe ori, acum am fost pentru prima data pe drumul de la Razgrad la Lesovo, asa ca n-am scos chiar cel mai bun timp. Sper insa ca data viitoare sa il fac mai repede de atat.
In vama erau doar vreo trei masini, asa ca de bulgari am trecut foarte repede. Am cumparat niste tigari din duty free si ne-am prezentat la turci. Toate bune si frumoase, pana la controlul bagajelor. Acolo aveam doua masini in fata. Prima a trecut repede, dar la a doua s-au complicat lucrurile. Asta era un bulgar cu un break burdusit cu pachete pana la plafon. Vamesul turc l-a pus sa deschida portbagajul, pe urma l-a dat jos si pe el si pe nevasta-sa, i-a cautat printre scaune, l-a pus sa descarce marfa, i-a controlat cateva pachete... samd. Intr-un final apoteotic, i-a dat drmul. La mine a durat putin, s-a uitat superficial in portbagaj, a vrut sa deschid o geanta, m-a intrebat unde merg. I-am spus ca in Antalya si m-a intrebat daca conduc incontinuu pana acolo. Mi-a venit sa-l intreb „Ce esti prost? ”, dar i-am explicat ca nu, si ma opresc peste noapte la Inegol Dupa aia, am parcat masina si m-am dus la coada unde se inregistreaza masina si m-am asezat la coada de vreo opt oameni de la ghiseul... unde nu era nimeni. Si n-a fost nimeni vreo 15 minute. Pe urma, cand a aparut functionarul, a mai pierdut o groaza de vreme cu primul din coada. Dupa ce a terminat si cu asta a mers repede. Deci, una peste alta, pe la 14:10 am iesit din vama si am luat-o spre E80.
Am oprit la o benzinarie TP aflata cam la 25 km de vama si am cumparat stickerul HGS. Dupa ce iesi din vama, este a doua benzinarie pe dreapta. Prima e micuta, galbena, Sunpet se cheama, cred. A doua e rosie, mai mare, are magazin si restaurant si mai ales are un ghiseu PTT, unde iti vinde „hegeseul” (goo.gl/maps/QPEyNexiQeu). Luasem 100 de lire din Bucuresti pentru acest scop si am vrut sa platesc 70 lire pentru sticker. Functionara (care evident nu vorbea nici o alta limba straina) mi-a zis ca nu pot sa platesc decat 60 lire. Ma rog, nu stiu ce a zis ea de fapt, dar asta am inteles eu, dat fiind ca eu i-am scris pe o hartie 70 si ea a zis ca nu si a scris 60, iar la 100 lire mi-a dat restul 40. Si m-a mai intrebat daca masina mea e o masina normala. I-am zis ca da, e o masina normala, nu bea, nu fumeaza, nu ia droguri... Abia cand a zis ceva de „camion” m-am prins si i-am zis ca nu, nu e camion, e automobil. Ma rog, dupa parerea mea asta scrie si in talon. Dupa ce am terminat si asta, am luat-o spre Istanbul. Deja se facuse destul de tarziu, si i-am spus sotiei ca „am cam incurcat-o, ca ajungem dupa 16:30, la o ora la care incepe aglomeratia de seara”. Si asa a si fost.
Drumul pe autostrada a fost foarte lejer si frumos, asfaltul bun, vremea excelenta. Am mai oprit pe drum putin la un „Park Alani” si pe la 16:30 intram in Istanbul. Ma rog, aici e o discutie intreaga „unde e intrarea in Istanbul”... Din ceea ce tot studiasem eu pe Google Maps si pe Here WeGo, cea mai mare aglomeratie e pana la Mall of Istanbul. A fost intr-adevar destul de aglomerat si pana acolo (adica a inceput sa se aglomereze cam de cand s-a trecut de la trei benzi la doua benzi), dar cu un kilometru inainte de mall, aveam 110 km/h si credeam ca o sa bat recordul la timpul de traversare. Ei bine, m-am inselat. Vreo 3-400 metri mai incolo, traficul a incetinit si apoi s-a oprit de tot. Si pe urma a inceput jocul „mai mergem trei metri si stam” combinat cu jocul „cine se baga primul? ”. Si joaca asta a tinut pana am trecut de podul Fatih Sultan Mehmet. Pe urma, s-a mers mai bine, nu foarte repede, dar s-a mers. Una peste alta, pe la 19:10 (deja se intunecase) am bagat 20 litri de benzina de la un Opet din Sultanbeily. Nu as fi pus de acolo, dar mi se aprinsese becul inainte de Istanbul. Benzina a fost 6.95 lire pe litru, dar foarte slaba: bagai piciorul in acceleratie si nimic...
Deci, traversarea Istanbulului ne-a luat cam trei ore. Probabil ca as fi salvat vreo ora daca as fi luat-o pe Bulevardul Kennedy si prin tunel, dar nu sunt sigur, orice se putea intampla. Dupa ce am iesit din Istanbul, am continuat drumul pe E80 spre podul Osmangazi. Acuma, drumul era anevoios pentru mine, pentru ca pe turci ii apucase alergatura, iar eu conduceam noaptea pe un drum total necunoscut. In fine, trecem de Gebze, o luam pe pod si il traversam noaptea. Impresionant! Eram obosit si fara chef, dar nu m-am putut opri sa nu admir privelistea marii vazuta de sus. Iar podul in sine era o splendoare (pe langa o realizare tehhnica), asa cum era luminat feeric. Dupa ce am trecut de pod, am oprit si am platit cu cardul cei 71,91 (sau pe acolo) lire taxa, apoi am continuat drumul pe O-5 spre Bursa. Cu vreo 13 km inainte de Bursa, am iesit de pe O-5 si am facut la stanga pe O-22 pana la Turankoy. De aici am continuat vreo 22 km. pe D200 pana la Inegol. Pe la 20:30 opream la Hotel City Inegol, care se afla la circa 200 metri de D200. Acolo am facut un dus, am cumparat apa, am mancat un sandvis si ne-am pus pe somn.
Dupa micul dejun, am plecat pe la 09:30 de la hotel, am iesit in D200 si am luat-o spre Bozuyuk. Dupa Bozuyuk am facut plinul la o benzinarie Shell care nu avea V-Power, asa ca am pus din cea obisnuita. Deja, s-a vazut o imbunatatire considerabila a comportamentului masinii. Am continuat pe D650, prin Kutahya, pe langa Afyon, prin Burdur si am ajuns la Antalya. Mi-a placut extrem de mult drumul prin munti inainte de Antalya. Si este uimitor cum de la 17-18 grade in munti, ajungi in cateva minute la 31 grade in Antalya. De mentionat ca de la intersectia unde drumul se ramifica la dreapta spre Burdur si la stanga spre Isparta, si cale de vreo 100 km., GPS-ul a tot vrut sa ma duca spre drumul prin Isparta, adica spre D685. Mai intai imi gasea toate locurile unde ar fi vrut sa intorc, pe urma imi indica toate drumurile care faceau la stanga din D650. S-a linistit abia tarziu si s-a impacat cu situatia. Se pare ca are acelasi fix pe care il are si Google Maps. Oricum, mi-am zis ca poate la anul am sa incerc si drumul ala.
La intrarea in Antalya am oprit la un Shell mare si am facut plinul cu V-Power (7,05 lire/l). Minune! Masina ziceai ca a prins aripi! Am continuat pe D650 pana la intersectia cu D400 unde am facut stanga spre aeroport si spre Side. De fapt nu am facut stanga, ci am continuat inainte, pentru ca, furat de peisaj, am intrat in pasaj in loc sa merg pe sus. GPS-ul m-a ajutat, m-a dus in continuare pana in locul in care se putea intoarce si am am ajuns din nou in intersectia cu pricina. De data asta am facut la dreapta pe D400. De aici nu mai stiu ce ar fi demn de mentionat pana la hotel, decat poate ca sunt multi nebuni si la turci, de exemplu imi aduc aminte de un nene cu Dacia 1300 break care se incapatana sa ma depaseasca cu 140 km/h. Si, poate si faptul ca in Antalya si pe D400 este un asfalt foarte ciudat: e lucios si cu aderenta redusa. Oricum, partea buna este ca ai un consum redus de combustibil. In final, pe la 15:40 am ajuns in fata hotelului Oz Premium din Side, unde am ramas pentru urmatoarele 10 nopti.
In prima zi, de la Ruse la Inegol am avut o viteza medie de 80 km/h, iar a doua zi, de la Inegol la Side, am avut o viteza medie de 95 km/h.
La intoarcere am urmat aceeasi ruta ca la dus, dar oprirea intermediara am facut-o la Istanbul.
Am plecat de la hotel pe la 09:15 si iesit pe D400, pe care am mers pana la Antalya, unde am facut dreapta pe D650. Pe urma am continuat prin Burdur, Kutahya si Bozoyuk, spre Inegol. La Kutahya am oprit la un Shell si am facut plinul cu V-Power. Dupa Inegol am continuat pe O-22, urmand sa cotim la dreapta pe O-5 inainte de Bursa. Din pacate, am ratat iesirea din O-22 spre O-5, asa ca m-am mai plimbat pana in Bursa, unde am putut in final sa intorc si sa ies spre O-5 spre podul Osmangazi. Drumul pe O-22 si O-5 este foarte bun, sunt autostrazi construite recent, cu un asfalt perfect. In plus, O-5 trece prin munti (unde am si prins o ploaie torentiala), cu niste peisaje spectaculoase. In plus, sunt si cateva tuneluri, cel mai lung avand vreo 3,5 km. Odata ajunsi la podul Osmangazi am platit taxa de pod - care de data asta a fost 91,65 lire - si l-am traversat ziua. A fost spectaculos si de data asta, cu toate ca tocmai trecuse un fel de furtuna spre Istanbul si era un pic de ceata.
Dupa ce am iesit de pe pod ne-am inscris pe E80, cu gandul sa trecem prin tunel spre Bulevardul Kennedy. Eu imi facusem planul ca daca ajungem tarziu in Istanbul sa evit aglomeratia de pe E80 luand-o spre nord pe O-6, pe care sa merg pana se intalneste cu E80, apoi sa fac la stanga spre sud pe E80 si apoi sa ma duc spre tunel. Intre timp, urma sa ma opresc la un Shell de pe O-6 unde sa fac plinul. Totul a fost conform planului pana la benzinaria Shell. Adica: aglomeratie groaznica pe E80, ajungem la intersectia cu O-6, facem dreapta, circulatia scade, viteza creste, ajungem la benzinarie, facem plinul si plecam. Dupa asta, planul s-a stricat. GPS-ul m-a scos de pe O-6 la stanga spre Şile Otoyolu (D016), ceea ce ar fi fost ok, pana la urma.
Problema este ca in loc sa continui pe D016, eu am luat-o pe D020 spre nord-est. Dupa o vreme (vreo 20 km) m-am prins ca merg aiurea in tramvai, prin munti, am intors si am luat-o spre E80. Dupa ce am ajuns pe E80 venind dinspre nord, am ratat din nou iesirea corecta spre tunel, de data asta din cauza GPS-ului, asa ca am avut prilejul sa ma invarta vreo 15 minute pe tot felul de bretele, iesiri, sosele, autostrazi, pana am reusit sa ajungem la tunel. De acolo nu au mai fost probleme, am continuat pe Bulevardul Kennedy pana la hotelul Hampton by Hilton, unde am inoptat. Hotelul este amplasat langa fortareata Yedikule, acolo unde a fost omorat Brancoveanu, la 100 metri de Kennedy Cd. Viteza medie de deplasare de la Side la hotelul din Istanbul a fost de 91 km/h.
As vrea sa detaliez putin problema GPS-ului, pe care am sesizat-o la acest drum. GPS-ul e foarte OK atunci cand mergi cu viteza mare in afara orasului, sau cu viteza mica in oras, dar se confuzeaza atunci cand mergi cu viteza mare in oras, mai ales intr-un oras ca Istanbulul, cu reteaua aia de strazi, poduri, sosele si autostrazi. Din cauza asta, se poate intampla ca el sa-ti spuna „iesiti pe breteaua din dreapta” atunci cand tu esti chiar in dreptul acelei bretele, dar esti pe a treia banda si toata lumea alearga in jurul tau cu 100 km/h. Pe urma, pana recalculeaza el noua ruta, tu ai trecut deja de locul in care ar fi trebuit sa faci o manevra, si tot asa. Problema se accentueaza atunci cand esti pe un drum pe care mergi prima data, iar tu nu ai nici un fel de puncte de reper, ca sa stii din timp macar pe ce banda sa te incadrezi.
In cazul meu, fiind noapte si cerul acoperit de nori, nici macar nu puteam vedea unde a apus soarele, macar sa am o idee in ce directie merg la un moment dat. In acelasi timp, este posibil ca GPS-ul meu sa aiba putere mai mica de procesare, fiind un model putin mai vechi.
Am plecat pe la 09:30 de la hotel, am luat-o pe Kennedy Cd. spre vest si am iesit foarte repede in E80 (pe langa aeroportul Ataturk, apoi prin Avcilar si Esenyurt). Asta probabil si pentru ca era foarte liber drumul ales. La portile de iesire de pe E80 am oprit la PTT-ul de acolo si am verificat cat mai avem de platit la HGS. Am mai platit 15 lire, deci estimarea mea initiala (70 lire) a fost destul de corecta. Am trecut repede prin vama turca si prin cea bulgareasca si am continuat spre casa pe acelasi drum pe care venisem. La bulgari am platit 6 leva pentru dezinfectarea masinii. Tanti aia ne-a zis „20 RON, 6 leva, sau 4 Euro”. A fost dezamagita cand i-am dat 6 leva. Nu s-a asteptat, dar eu aveam de toate: lei, leva, lire, dolari si euro. Nici la dus, nici la intors, nu ne-a cerut nimeni cotorul de la vigneta bulgareasca. Am mai facut o pauza de masa, un plin de V-Power la Shell Razgrad si la ora 19:45 eram acasa.
De la Istanbul la Hamzabeily am avut o viteza medie de deplasare de 101 km/h, la Ruse scazuse la 85 km/h.
Trimis de Yoda in 13.10.18 12:19:34
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TURCIA.
17 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Yoda); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
17 ecouri scrise, până acum, la acest articol
„Pe la 20:30 opream la Hotel City Inegol, care se afla la circa 200 metri de D200”
„ am continuat pe Bulevardul Kennedy pana la hotelul Hampton by Hilton, unde am inoptat. Hotelul este amplasat langa fortareata Yedikule, acolo unde a fost omorat Brancoveanu, la 100 metri de Kennedy Cd. ”
Ne-am bucura să putem citi impresiile tale de acolo scrise ca review nou.
Procedând astfel, ai avea ocazia ca prin notele şi evaluările proprii să contribui la o medie mai reprezentativă a acestor destinaţii.
În plus, dacă vreodată vei solicita informaţii aici, pe sait, cei care îţi vor răspunde o vor putea face cât mai adecvat "profilului" tău turistic (funcţie de locurile în care ai fost, unde ţi-a plăcut şi unde nu, din ce motive etc)
Poţi folosi linkul SCRIE IMPRESII (se deschide într-o fereastră nouă)
Rog așteptați...
Foarte frumos, drumul clasic spre Antalya, un drum. bun si fara complicatii.
Vacante si drumuri bune va doresc!
Foarte util reviewul.
Și acum, să vă spun și eu ceva.
„Festina lente” (grăbește-te încet)
Eram în luna martie, anul nu contează și ne era dor de Turcia. Istanbulul era departe și am ales Edirne. Intrăm în Bulgaria prin Vama Ruse, din sensu giratoriu cumpăr grăbit vignieta și am dat „bice” motorului pentru că ziua era scurtă și voiam să ajungem acolo pe lumina zilei (am traversat Pasul Shipka pe o vreme infernală).
La întoarcere și la intrarea în Bulgaria, vameșul ne-a spus că vignieta nu era bună. Eram uimit. Era corect compostată pentru perioada de circulat în Bulgaria. Ce credeți? În mijlocul vignietei era desenat un camion. Nu am fost atent când am cumpărat-o. Deci plătisem mai mult. Acesta a zâmbit și ne-a lăsat să trecem.
Neatenția se plătește.
@adrianbogdan:
„ Foarte frumos, drumul clasic spre Antalya, un drum. bun si fara complicatii. ”
Clasic şi nu prea 
Varianta de traversare a Bulgariei nu este cea "clasică", chiar dacă este preferata mea de mulţi ani şi tot mai mulţi o folosesc mai ales de când a fost reabilitat tronsonul Razgrad - Târgovişte singurul punct nevralgic în urmă cu nişte ani.
La fel drumul "clasic" din Istanbul spre Antalya este cel pe O4 şi apoi D 650, varianta ceva mai scurtă cu traversarea podului Osmagazî peste Marea Marmara este de dată mai recentă, doar din vara anului 2016, dar tinde să devină "clasică" fiind prima opţiune dată de toate sistemele de navigaţie.
@Yoda:
„Functionara (care evident nu vorbea nici o alta limba straina) mi-a zis ca nu pot sa platesc decat 60 lire. Ma rog, nu stiu ce a zis ea de fapt, dar asta am inteles eu, dat fiind ca eu i-am scris pe o hartie 70 si ea a zis ca nu si a scris 60, iar la 100 lire mi-a dat restul 40. ”
Ciudat. Cred că a fost o eroare de comunicare. În cazul primei achiziţii este condiţionată doar suma minimă de plată - 60 TL, iar ulterior se poate reîncarcă fără nicio restricţie.
„Nu as fi pus de acolo, dar mi se aprinsese becul inainte de Istanbul. Benzina a fost 6.95 lire pe litru, dar foarte slaba: bagai piciorul in acceleratie si nimic... ”
În situaţii de genul ăsta este preferabil să completezi cu prima ocazie de la o benzinărie mai de încredere, ai văzut că la Shell a fost ok, amestecând-o.
„Ma rog, aici e o discutie intreaga „unde e intrarea in Istanbul”... ”
Marea metropolă este într-o continuă expansiune. Eu consider că am intrat în Istanbul atunci când întâlnesc plăcuţa cu Istanbul şi cu numărul de locuitori ai acestuia.
„Din ceea ce tot studiasem eu pe Google Maps si pe Here WeGo, cea mai mare aglomeratie e pana la Mall of Istanbul. A fost intr-adevar destul de aglomerat si pana acolo (adica a inceput sa se aglomereze cam de cand s-a trecut de la trei benzi la doua benzi), ”
Eu nu am timp să studiez traficul pe Google Maps şi nici nu cred că am nevoie după atâtea drumuri făcute. În opinia mea, în condiţii normale - normale pentru Istanbul, desigur - adevărata aglomeraţie începe DUPĂ Mall of Istanbul.
„Dupa ce am trecut de pod, am oprit si am platit cu cardul cei 71,91 (sau pe acolo) lire taxa, apoi am continuat drumul pe O-5 spre Bursa. Cu vreo 13 km inainte de Bursa, am iesit de pe O-5 si am facut la stanga pe O-22 pana la Turankoy. De aici am continuat vreo 22 km. pe D200 pana la Inegol. ”
Podul ăsta minunat devine tot mai ieftin de la un an la altul, raportat la lei. În 2016 eu am plătit 88,75 TL care făceau vreo 120 lei la paritatea de atunci. În cazul tău a fost chilipir curat 
. La banii ăştia sunt tentată să-l mai traversez o dată 
Interesant a fost şi traseul urmat după ce ai trecut podul. Noi am ales o variantă mai scurtă prin partea de nord a lacului Iznik, dar dacă am fi mers pe acelaşi drum ca tine cred că scoteam un timp mai bun.
@Yoda:
„Prima zi (Side - Istanbul, 567 km):”
Ups! Imposibil!
Aici sigur s-a strecurat o greşeală, fiind vorba de o distanţă mai mare cu aproximativ două sute de kilometri.
Pentru o informare corectă a cititorilor, te rog să reverifici.
„Odata ajunsi la podul Osmangazi am platit taxa de pod - care de data asta a fost 91,65 lire - si l-am traversat ziua. ”
Nu cred că s-a scumpit între timp
Cel mai probabil, ai plătit podul "la pachet" cu autostrada de Bursa, care, la dus s-a scăzut din creditul de pe HGS.
„La bulgari am platit 6 leva pentru dezinfectarea masinii. Tanti aia ne-a zis „20 RON, 6 leva, sau 4 Euro”. A fost dezamagita cand i-am dat 6 leva. Nu s-a asteptat, dar eu aveam de toate: lei, leva, lire, dolari si euro. ”
Eu am plătit absolut de fiecare dată doar 3 euro, varianta cea mai economică . Am dat banii direct la ghişeu înainte de a apuca funcţionara de acolo să-mi ceară lei sau mai ştiu eu ce valută.
Şi eu am mereu la mine mai multe valute, inclusiv mărunţiş. Este mult mai sănătos aşa.
„Nici la dus, nici la intors, nu ne-a cerut nimeni cotorul de la vigneta bulgareasca. ”
Nu mai sunt motive reale să-ţi verifice codul de bare al vinietei încă din 2016 de când au devenit funcţionale camerele pentru citirea acesteia. Mai cer doar cei care caută nod în papură aiurea.
„In final, pe la 15:40 am ajuns in fata hotelului Oz Premium din Side, unde am ramas pentru urmatoarele 10 nopti. ”
Eu aştept să ne povesteşti şi despre sejurul petrecut la acest hotel 
@nicole33:
„La fel drumul "clasic" din Istanbul spre Antalya este cel pe O4 şi apoi D 650, varianta ceva mai scurtă cu traversarea podului Osmagazî peste Marea Marmara este de dată mai recentă, doar din vara anului 2016, dar tinde să devină "clasică" fiind prima opţiune dată de toate sistemele de navigaţie. ”
Este adevarat ce spui, dar nu de asta am ales drumul asta, ci pentru ca voiam neaparat sa vedem podul Osmangazi, mai ales dupa ce am citit povestea ta. In afara de asta, nu voiam sa merg atat de mult in prima zi. Daca am ajuns pe la 20:40 la Inegol, probabil ca la Kutahya am fi ajuns la 22:00, sau mai tarziu, ceea ce ar fi fost cam mult pentru mine.
„ Ups! Imposibil!
Aici sigur s-a strecurat o greşeală, fiind vorba de o distanţă mai mare cu aproximativ două sute de kilometri.
Pentru o informare corectă a cititorilor, te rog să reverifici.”
Ai dreptate, este o greseala, distanta corecta era cu exact 200 km mai mare, adica 767 km. Asta era distanta teoretica, pentru ca din cauza excursiei de la Bursa si pe D020 de la Istanbul, eu am facut in final 861 km.
@Yoda:
„Este adevarat ce spui, dar nu de asta am ales drumul asta, ci pentru ca voiam neaparat sa vedem podul Osmangazi, mai ales dupa ce am citit povestea ta. ”
Mă bucur sincer dacă experienţa povestită de mine ţi-a fost de folos.
Şi soţul meu îşi dorea enorm să vadă podul, încă de când a urmărit la televizor imagini de la inaugurarea oficială a acestuia cu vreo două luni înainte.
Pentru mine a fost o surpriză care m-a încântat. Am aflat că schimbăm traseul nostru obişnuit abia cu puţin înainte de Gebze când mi-a zis să fiu atentă la indicatoarele spre pod. Eu sunt de obicei copilotul şi adesea suplinesc şi GPS-ul
@nicole33:
„Eu aştept să ne povesteşti şi despre sejurul petrecut la acest hotel”
Am sa povestesc, nici o grija, dar aici e mai mult de scris. In orice caz, e de bine.
„ Nu cred că s-a scumpit între timp
Cel mai probabil, ai plătit podul "la pachet" cu autostrada de Bursa, care, la dus s-a scăzut din creditul de pe HGS. ”
Este posibil, nu stiu de ce e asa, cert este ca atata am platit. Tin minte ca un alt coleg de pe AFA a spus acelasi lucru, ca a platit tot atat la intoarcere. Oricum, nu are importanta, in medie am platit 50 lei de trecere. Eu cred ca merita. Cand o sa termine podul de la Canakkale, o sa-mi fac traseul pe acolo, sa-l vad si pe ala. Cred ca stiti ca va fi cel mai lung pod suspendat din lume.
Drumul clasic spre Istanbul. Totuși eu facand vreo 3 variante spre Antalya țin să precizez că cea mă buna opțiune este Edirne, Gelibolu, Bandarna treci pe langa Bursa apoi ieși pe drumul ce duce de la Istanbul la Antalya. Acest traseu l am făcut în 2017. Eviți aglomerația Istanbulului. Cel mai important este faptul că drumul este foarte liber. Daca îmi aduc bine aminte eu am plecat la ora 4 din Rm Vâlcea și până în Afyon am făcut vreo 14ore maxim 15... deci vreo 18 ar fi fost până în Antalya. Contează și orele la care pleci dar și cât noroc ai la ferry să îl prinzi atunci când ajungi samd.
Oare s au scumpit taxele de bariere. Mi i se pare că ai platit cam mult. Eu cu 60 lire am fost Intr un an un drum de Istanbul dus intors, am mai fost taxat in zona Izmir odată anul acesta plus drumul Antalya spre România făcut prin Istanbul la întoarcere.
Oricum felicitări ptr ecou. Este foarte amplu și complex. Și da ai dr dreptate. Când alimentezi de la Shell se simte. Mult mai bun combustibilul...
@Yoda:
„Cand o sa termine podul de la Canakkale, o sa-mi fac traseul pe acolo, sa-l vad si pe ala. ”
Şi eu. Dar mai avem câţiva ani de aşteptat.
Spre deosebire de Osmangazî, care este avantajos mai mult pentru cei care merg de la Istanbul la Bursa decât pentru cei care merg în Antalya, cel de la Canakkale va fi de un real folos pentru toţi cei care aleg staţiunile turceşti de la Marea Egee. Nu e puţin lucru să scapi de traversarea strâmtorii cu ferry, să nu mai depinzi de programul acestuia, deşi şi traversarea are farmecul ei, dacă o faci pe timp de zi, nu ca noi în miez de noapte .
@Yoda:
„Daca am ajuns pe la 20:40 la Inegol, probabil ca la Kutahya am fi ajuns la 22:00, sau mai tarziu, ceea ce ar fi fost cam mult pentru mine. ”
Pe mine nu mă tentează o cazare în Inegol, fiind prea departe de Antalya. Prefer să merg mai mult în prima zi şi să ajung mai devreme la hotelul de sejur a doua zi, nerăbdătoare să-mi încep vacanţa...
Niciun drum nu seamănă cu altul, iar timpul pierdut în vămi poate creşte destul de mult durata deplasării.
Când am traversat pe podul de la Gebze am plecat la 6,25 din Bucureşti şi la 17,45 eram la hotel la Kutahya, perfect pentru mine, dar târziu în opinia soţului meu care a considerat că am ajuns aşa târziu din cauză că am condus eu prea încet de la Osmangazi până la Kutahya. De la Orhagazi până la Osmaneli am mers doar pe drumuri "judeţene", înguste şi destul de aglomerate unde nici nu prea aveai loc să depăşeşti, dar după ce am intrat pe D 650 consider că am mers destul de tare.
@m liviu:
„Totuși eu facand vreo 3 variante spre Antalya țin să precizez că cea mă buna opțiune este Edirne, Gelibolu, Bandarna treci pe langa Bursa apoi ieși pe drumul ce duce de la Istanbul la Antalya. Acest traseu l am făcut în 2017. Eviți aglomerația Istanbulului. ”
Anul trecut în septembrie am schimbat traseul cunoscut, verificat în mai 2017 cu doar câteva luni înainte, şi am mers pe varianta pe care văd că o recomanzi, însă am avut ghinion. Drumul a fost absolut oribil, cea mai nefericită experienţă a noastră în atâţia ani de Turcia.
Totul a mers normal, drumul a fost destul de liber până cu vreo 60 kilometri înainte de Bursa, când practic s-a blocat totul. Am evitat aglomeraţia din Istanbul şi ne-am blocat în aglomeraţia dinainte de Bursa din care nu mai ieşeam, s-a înnoptat şi am mers după GPS care ne-a dat cel mai prost drum posibil de la Bozuyuk la Kutahya, de credeam că nu vom mai ajunge vreodată
, mai scurt ca distanţă cu te miri ce, dar cu minim 45 minute mai lung ca durată, foarte virajat şi aproape pustiu pentru că nimeni nu mai mergea pe acolo.
Din acest motiv, de câte ori aud de această variantă de traseu mă enervez instantaneu amintindu-mi prin ce coşmar am trecut. Plecaţi la 6,30 din Bucureşti am ajuns tocmai la ora 23,00 la Altintaş după 1100 kilometri, mai obosiţi şi mai nervoşi ca niciodată.
@Yoda:
„Ai dreptate, este o greseala, distanta corecta era cu exact 200 km mai mare, adica 767 km. ”
Am modificat în text distanţa corectă.
@m liviu:
„Oare s au scumpit taxele de bariere. Mi i se pare că ai platit cam mult. Eu cu 60 lire am fost Intr un an un drum de Istanbul dus intors, am mai fost taxat in zona Izmir odată anul acesta plus drumul Antalya spre România făcut prin Istanbul la întoarcere. ”
Nu s-au scumpit, dar am mers eu prin tunel la intoarcere, am mers mult pe O-5 si O-22, care cred ca sunt mai scumpe, am mers pana in Bursa si inapoi... si se aduna. Cam asa imi daduse si mie aritmetica de acasa.
@nicole33: Gps ul de multe ori te incurca mai mult decat sa te descurce... Vede o ruta mai scurta dar asa cum ti-i s-a intamplat tie ca si timp e mult mai lunga...
Imi aduc aminte ca si eu am mers vreo 2... 3 km bara in bara aproape de Bursa. Apoi am lasat orasul in dreapta mea si totul a fost ok.
La anul intrntionez sa merg in Ozdere iar gps ul imi arata treaseul prin Tekirdag...
Eu as merge totusi pe Cannakale apoi Ayvalik. Ce ma sfatuiesti?
@nicole33: Nicole ai idee cand vor termina traseul de cale ferata Istanbul Antalya. Din ce stiu acum trenul merge pana la Isparta.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Nov.2022 Traseul meu spre Antalya — scris în 27.11.22 de MIHAITZA2022 din BUCUREșTI
- Aug.2022 Drumul cu masina pana in Alanya, Turcia — scris în 05.09.22 de cristimicle din BUCUREșTI -
- Jun.2022 Drumul lung spre Antalya — scris în 17.08.22 de iancusabin din BUCUREşTI
- Oct.2021 Drumul cu maşina de la Side la Bucureşti — scris în 22.02.22 de Yoda din BUCURESTI
- Sep.2021 Drumul cu maşina de la Bucureşti la Side in septembrie 2021 — scris în 21.02.22 de Yoda din BUCURESTI
- Aug.2020 Chiar se poate merge în vacanta în Turcia — scris în 07.08.20 de Iuliana7 din PLOIESTI -
- Sep.2019 Drumul cu masina Bucuresti - Avsallar (Alanya) si retur — scris în 09.10.19 de Yoda din BUCURESTI -
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată