Santorini - o zi de neuitat in comoara Egeei

TIPĂREȘTE

Una din cele mai mari dorinte ale mele dintotdeauna a fost sa vizitez insula Santorini. Se afla categoric pe lista de ‘must see’ o data-n viata, pentru ca frumusetea acestei insule vulcanice este de neegalat.

In iarna, cand am cumparat sejurul in Creta, entuziasmata fiind, am inceput sa ma gandesc la vacanta de vara si am cautat pe internet (si bineinteles pe amfostacolo.ro) despre diverse excursii optionale ce se pot face pe/din insula Creta. Asa am aflat ca se poate vizita Santorini, cu plecare din orasul in care aveam sa fim cazati, Rethymno. Aveam deci, cumva, temele facute de acasa si cam stiam spre ce fel de excursii doream sa ma indrept, atunci cand ghidul roman local a venit sa ne prezinte excursiile ce se puteau face cu agentia tour operatoare.

Prezentarea ghidului local a fost o dezamagire pt mine. Avea parca tot discursul invatat ca pe poezie, si nu mi-a transmis nimic. I-am spus cu sinceritate ca nu prea suntem interesati de excursiile prezentate, pe noi ne interesa Santorini si plajele din vestul Cretei. Pt cele din urma nu a avut oricum nicio excursie, insa pt Santorini da.

Excursia costa 150 de euro de persoana si se facea cu un catamaran lent, deci faceai pe mare 3 ore jumate dus (in conditii de vreme favorabila), si inca pe atat la intoarcere. Cam mult 7 ore totusi pe mare, parerea mea.

Despre faptul ca era lent catamaranul, am aflat eu intreband, ca nu ti se zice daca nu intrebi. :) Aveai ghid in romana si mic dejun+cina pe vas. Eu am terminat limbi straine, deci la partea cu ghid in romana nu m-a prins deloc, iar cu mesele de pe vas m-am lecuit intr-o excursie in Corfu acum doi ani si nu, nu mai vreau! :D

Dupa ce respectuos i-am refuzat oferta a tinut sa ne faca si un discount, i-am spus ca ne vom mai gandi si il sunam noi daca dorim. A tinut totusi sa ne atraga atentia ca acel catamaran high speed pe care il folosesc agentiile locale mereu se defecteaza. :)) )) Precis, grecii duc pe mare mii de oameni de toate natiile cu catamarane stricate.

Am achizitionat deci, in ziua urmatoare, excursia spre mult visata Santorini, de la o agentie locala greceasca, pe care am gasit-o in drum spre plaja in primele doua zile din sejur. E plin oricum de agentii turistice in Rethymno, atat pe strazi in centrul vechi, cat si pe faleza.

Noi am optat spre o agentie de pe faleza, vis a vis de portul nou, foarte usor de gasit. Oameni faini si veseli, ne-au prezentat programul excursiei si ne-au aratat poze cu catamaranul de mare viteza cu care aveam sa facem calatoria pe mare.

Excursia a costat 125 de euro de persoana, cu ghid in limba engleza si fara mese. Ne-am prezentat in dimineata excursiei la ora 7 jumate in port, unde ne-au impartit pe coloane pt imbarcare. Erau foarte multi oameni, unii venisera cu autocare din alte statiuni apropiate. Totul a mers destul de repede, la ora 8 fara 5min eram asezati pe scaune, iar la 8 fix vaporul ridica ancora. Cata punctualitate, mi-am zis!

Pe vapor iti puteai lua cafea, ceai, sandwich-uri, sucuri si alte chestii de la bar. In jurul nostru auzeam vorbindu-se diverse limbi: spaniola, germana, franceza. Oamenii iti zambeau, erau prietenosi si civilizati. Nu am auzit niciun cocalar si niciun copil prost crescut. Chiar langa mine erau doi copii francezi care tot drumul pe mare s-au uitat la desene pe tableta.

Calatoria cu catamaranul high speed a decurs foarte rapid, am cucait leganati usor de valuri, si mangaiati de briza aerului conditionat :), si in mai putin de 2 ore jumatate am parcurs cele 120 de mile marine. Ajunsi in micutul port Athinios, unde era zarva mare, ne faceam griji ca nu vom gasi grupul de engleza. A fost floare la ureche, in mai putin de 50 de metri am gasit-o pe ghida, o tanara fatuca blonda, tare simpatica de cum am vazut-o, ne-a intampinat cu multa veselie.

In timp ce autocarul a inceput sa urce pe serpentine, peisajul ni se arata in toata splendoarea si ghida incepuse sa povesteasca despre destinatia nr 1 a Greciei.

Marea avea o nuanta de albastru intens ca de cerneala, in mijloc se vedeau cele 4 insulite ce alcatuiesc arhipelagul Santorini impreuna cu Thira (principala insula), si anume: Thirasia (a doua insula ca marime), Aspronisi (o insula mica, nelocuita, ce inseamna ‘insula alba’), Palea Kameni (vechiul ars) si Nea Kameni (noul ars – locul unde se afla vulcanul activ). Peisajul chiar este unic si este datorat craterului vulcanic acoperit de apa marii (Caldera) si inconjurat de stanci abrupte si inalte, deasupra carora se afla cocotate orase cicladice albe, ce urmau sa fie descoperite de noi in acea zi superba de august.

In timp ce ghida ne-a vorbit despre legenda Atlantidei si despre cum prima civilizatie europeana (cea minoica) a fost stearsa de pe harta de un vulcan si un tsunami, am ajuns pe cealalta parte a insulei Santorini, cea care nu are vedere inspre Caldera si este mai … plata. Puteai cuprinde intreaga insula cu privirea, de la o parte la cealalta, intrucat niciun maslin nu iti statea in cale. Nu am vazut nici macar un smochin sau orice fel de cactus pe insula, pamantul era extrem de uscat. Abia apoi am zarit plantatiile de vita de vie pitica, arsa de soare si batuta de vant, despre care initial crezusem ca sunt doar niste tufe uscate si nu am dat prea mare importanta. Ghida ne-a explicat ca vita de vie din Santorini nu creste mai inalta din cauza vanturilor puternice; deci cumva s-a adaptat in mod natural la climat si la solul arid. Strugurii erau copti si stateau culcati la pamant. Ghida ne-a asigurat ca sunt foarte gustosi, iar vinul ce se face din ei este unul renumit in intreaga lume. Am vazut aeroportul si din departare statiunile de la malul marii; plajele intalnite pe drum nu m-au atras prea tare, erau cu pietris negru si pareau stancoase, iar apa nu era turcoaz, ci mai degraba bleumarin.

Ne indreptam incet, incet spre prima destinatie din insula, pitorescul sat Oia. Aici ghida ne-a dus la strada centrala, langa biserica principala, ne-a dat cateva sfaturi si apoi am avut la dispozitie 2 ore sa exploram; timp in care ne-am plimbat, am facut muuulte fotografii, am cuprins cu sufletul si cu privirea cat de mult am putut, am ramas cu amintiri cat pentru o viata. Oia este un satuc deosebit, cu case albe, netede si cu forme rotunjite, multe biserici cu cupole albastre, la colturi flori agatatoare de culoare fuchsia intens, strazi placate cu marmura, de o parte si de alta galerii de arta si magazine cu bijuterii. Oia este un sat cochet, ce inspira libertate, cupolele albastre ating parca cerul si apoi se varsa in mare, totul intr-o simplitate ce te lasa fara grai. Ne-am pierdut pentru o clipa in labirintul de stradute, si am uitat de caldura coplesitoare si de aglomeratie. Grija pt detaliu si decoratiunile minimaliste aduceau o nota de blandete locului. Am trait intens acele doua ore in Oia, stiu ca poate parea putin… dar acolo timpul nu tine socoteala. Am respirat bucuria de a trai. Cum zic francezii: Ah, la joie de vivre!

A doua destinatie din insula, orasul Thira, capitala insulei Santorini. Aici am avut la dispozitie 3 ore, deoarece noi nu am dorit sa mergem la plaja cu nisip negru sau sa luam excursia la vulcan. Am considerat ca e prea obositor si ne-am canalizat toata energia asupra principalelor localitati din Santorini, Oia si Thira. Au fost putini din grupul nostru cei care au optat pt celelalte doua variante. Ah, si cred ca era si cea de-a treia varianta optionala: hot springs la Palea Kameni. Eu m-am bucurat la maximum de cele 3 ore in Thira. Am avut timp suficient sa respiram aerul acestui oras cosmopolit, am mers de la un capat la celalalt al strazii principale, si apoi pe strazile laturalnice inghesuite si umbroase. Am admirat hotelurile luxoase cu piscine infinity si restaurantele dichisite, am privit prin portile ce se deschid inspre mare, dandu-ti impresia ca ar fi niste usi spre rai.

Am ajuns pana in locul de unde puteai sa iei telecabina ca sa cobori in micul port. Traseul mai putea fi facut cu magarii sau pe jos (588 scari numerotate). Am vazut magarii chinuiti urcand treptele alea cu miros de balegar si urina. Nu mi-a placut si nu am inteles care e placerea unora sa chinuie asa un animal pe caldura aia coplesitoare. Inteleg magarul ca mijloc de transport, dar in alte circumstante, si nu de atatea ori pe zi.

Desi soarele stralucea atat de puternic si reflecta in casele albe, de nu ma puteam dezlipi de ochelarii de soare nicicum, mare mi-a fost mirarea sa constat ca de fapt peretii caselor si gardurile erau foarte reci. Soarele devenea obositor, asa ca ne-am intors inspre centrul Thirei, ca sa luam masa. Ghida ne sfatuise sa nu optam pt tavernele ce au vedere inspre Caldera, pt ca preturile sunt piperate, asa ca am ales un local de tip fast food din spatele strazii principale, unde am servit cate un gyros la farfurie imens, si extrem de bun, care ne-a costat 8 eur/persoana. Cu tot cu bauturi, in jur de 20 de euro si am luat un pranz perfect.

Fiindca nu bausem o cafea buna in ziua aceea, am decis sa ne tragem sufletul putin la o terasa cu vedere inspre Caldera, ca doar o data suntem in Santorini. Am savurat un frappe foarte bun, respectiv o bere Volkan (specifica insulei) si am urmarit vasele de croaziera ce poposeau in Caldera si aduceau turistii pe insula. Un peisaj captivant in fata ochilor, in eleganta si vibranta Thira, pe care l-am sorbit din toti rarunchii. Frappe-ul +berea cu peisaj la pachet, ne-au costat fix cat masa de mai devreme, dar a meritat pe deplin. Am mai luat pe drum si doi magneti ca suvenir (neavand rabdare sa caut altceva), si tragand linie excursia ne-a costat cu totul fix 300 de eur/2 persoane (cu taxa de peisaj la frappe inclusa). :D

Santorini mi s-a parut de poveste si ma bucur ca am reusit sa descopar aceasta insula. Chiar daca excursia a fost doar de o zi, cred ca am captat esentialul, iar singurul lucru ce ar fi facut sa cuprind perfectiunea ar fi fost si renumitul apus vazut din Oia. Nu regret nicio clipa ca ‘am fost acolo’ pentru ca mi-a placut enorm, si va recomand, daca aveti posibilitatea, macar si pt o zi sa mergeti. Daca mergeti in excursie din Creta, recomand insa clar cu agentie locala greceasca daca stiti engleza. Organizati, punctuali, isi respecta clientii – 5* plus si jos palaria!

Nu mi-as lua insa un sejur intreg in Santorini, deoarece consider ca plajele sunt mai frumoase pe alte insule, iar in afara de Oia si Thira, nu stiu daca ma mai poate impresiona ceva asa de tare acolo. Dar da, a meritat. Si da, mi-am implinit un vis.

De precizat ca la ora 17 fara 10min a sosit in portul Athinios acelasi catamaran, Champion Jet 2, iar la ora 17 fix isi ridica din nou ancora sa ne aduca in Rethymno. La ora 20 eram deja ajunsi la hotel si am reusit sa luam si cina :)

Am inca in minte drumul ce serpuieste de-a lungul calderei, stancile rosii asezate in straturi, nuantele de alb-albastru, privelistea vie si plina de legende. Si ce om norocos sunt!

---

VIZUALIZĂRI: 13551 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI